101 matches
-
Altfel spus, un copil care prezintă mai multe abilități în activizarea și utilizarea emisferei drepte este dezavantajat și poate prezenta în timp unele tulburări de funcționare asimilabile cu dificultățile de învățare (așa s‑ar putea explica unele cazuri de dislexo‑disgrafie, aparent atipice, pe fondul absolutei normalități din rest). 3. Excesul funcțional al sistemului limbic în activitatea sistemului nervos central - prin conexiunile funcționale interne (încă insuficient cunoscute) cu marile arii corticale, sistemul limbic (denumit și „creierul cald” sau „creierul emoțional”) are
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
pozitivă a reprezentării schemei corporale; - recuperarea tulburărilor de lateralitate; - recuperarea tulburărilor de orientare, organizare și structurare spațială; - recuperarea tulburărilor de orientare și structurare temporală; - identificarea și discriminarea structurilor perceptive de formă și culoare; - recuperarea instabilității psihomotorii; - recuperarea tulburărilor de tipul disgrafiei, dispraxiei, apraxiei; - recuperarea tulburărilor de echilibru și coordonare; - recuperarea tulburărilor de sensibilitate; - activități practice, de relaxare, sportive, de comunicare și de expresie corporală (dans, gimnastică ritmică, aerobică etc.). Conduitele psihomotorii ale fiecărui individ evoluează în funcție de înzestrarea sa aptitudinală, de gradul
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
conținuturilor școlare, fără a implica deficiențe senzoriale, mintale, neuromotorii, tulburări afective sau alte afecțiuni organice grave. discalculie - perturbare în mecanismele de înțelegere și efectuare a operațiilor de calcul, însoțită și de tulburări ale organizării spațiale, la copiii cu inteligență normală. disgrafie - afectare semnificativă a calității scrisului, exprimată în substituiri, omisiuni, inversări de litere și silabe sau fuziuni de cuvinte, neregularitatea desenului literelor și dispunerea lor anarhică în pagină, fără a implica deficiențe neurologice sau intelectuale care să condiționeze explicit performanța actului
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
unei boli oarecare și, deci, ca o falsă lene. Desigur, alături de stările de așa-zisă lene datorate afecțiunilor organice, se situează, pe același plan, cele care apar ca rezultat al defectelor senzorio-motorii (hipoacuzie, ambliopie), al tulburărilor de dominanță cerebrală (dislexie, disgrafie), al surmenajului psihic, al subalimentației, sau, dimpotrivă, al alimentației excesive, al ingerării de substanțe toxice (alcool, cafea), al hipotrofiei, sau al unor insuficiențe globale, ca deficitul mintal relevat uneori cu mare întîrziere. La toate aceste categorii, de așa-zisă lene
ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
Dificultățile școlare semnalate la copil sunt, în afara tulburărilor unui deficit al inteligenței (debilitate, retard) legate și de suferințe patologice: anomalii ale limbajului oral (tulburări de vorbire, tulburări de articulare, tulburări ale debitului verbal), disfuncții în asimilarea limbajului scris (dislexie, disortografie, disgrafie), în reprezentarea gesturilor care trebuiesc făcute cu un anumit scop (dispraxie), în receptarea firească a noțiunii de timp (discronie), sau perceperea senzorială (vedere, auz deficitar).Aceste manifestări pot să exprime și nevoia de a se afirma sau de a delimita
Arta de a fi părinte by Geanina Luminiţa Vatamanu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1419]
-
greoaie ο incorectă • Expresivitate: ο Foarte bună ο Bună ο Acceptabilă ο Slabă • Conduita de ascultare: ο Foarte bună ο Bună ο Acceptabilă ο Nesatisfăcătoare • Deficiențe de limbaj: ο oral / de pronunție dislalie ο citit / lexie dislexie ο scris / grafie disgrafie ο altele (bâlbâială, rinolalie, mutism, întârzieri în dezvoltarea vorbirii etc.) ¾ Memoria • Memorează: ο ușor ο dificil ο mecanic ο logic • Reactualizează: ο recunoaște ο reproduce materialul de învățat • Reține: ο pentru timp scurt ο pentru o perioadă îndelungată ο uită
Metode de cunoaștere a individalității elevilor utilizate în obținerea informației by Lenuța Barbu / Florentina Chitic () [Corola-publishinghouse/Science/1662_a_3064]
-
Se descriu perturbări ale scrisului într-o serie de afecțiuni: 1) dispnee; 2) tulburări cardiovasculare; 3) intoxicații; 4) maladii nervoase; 5) maladii mentale; 6) tulburări vizuale; 7) constituții psihopatice (dezechilibrați); 8) tulburări endocrine. Enumerăm câteva perturbări ale scrisului la copil: disgrafie (legată de neîndemânare, debilitatea motrică, tulburări ale tonului, a structurii spațiale, ale schemei corporale), scrierea în oglindă (este în raport cu tulburările spațiale și cu o dominantă hemisferică stângă rău stabilită), crampe (expresie a conflictelor afective pe un teren de debilitate motrică
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
limbaj se împart în: • tulburări de articulație (pronunție): dislalii/paradislalii, dislalii polimorfe, rinolalii; • tulburări de ritm și fluență a vorbirii: tahilalie / bradilalie, balbism / logonevroză; • tulburări de voce: afonie, fonastenie, disfonie, sindromul glosotomizaților; • tulburări complexe: dizartrii; • tulburări ale limbajului citit-scris: agrafie/disgrafie, alexie/ dislexie, acalculie; • tulburări polimorfe: afazii, alalii (audiomutitate), senzorială, motorie, mixtă; • tulburări de dezvoltare a limbajului: mutism/retard psihogen, electiv, voluntar; • oligolalii: de origine socială, succesive, ecolalii, bradilalii. Înainte de a trece la descrierea generală a fiecărei forme de tulburare de
Fundamentele psihologiei speciale, Ediţia a II-a by GHEORGHE SCHWARTZ [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
astfel, la "definiții conceptuale", "definiții descriptive", "definiții genetice", "definiții psiho-pedagogice". Clasificările urmează, la fel, mai multe căi: criteriul etiologic, criteriul genetic, criteriul de prognoză, criteriul gradului de deficiență, "dislexie adevărată", "dislexie falsă", paradislexii, "dislexie pură" etc.144. Referindu-se la disgrafie, R. Lafon sintetizează teoriile existente în literatura de specialitate în definiția următoare 145: "Disgrafia constă în dificultăți în învățarea scrierii, independent de nivelul mintal și de școlaritatea anterioară a subiectului (n.m. G.S.). Disgrafia. Deși este o atingere organică mai puțin
Fundamentele psihologiei speciale, Ediţia a II-a by GHEORGHE SCHWARTZ [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
mai multe căi: criteriul etiologic, criteriul genetic, criteriul de prognoză, criteriul gradului de deficiență, "dislexie adevărată", "dislexie falsă", paradislexii, "dislexie pură" etc.144. Referindu-se la disgrafie, R. Lafon sintetizează teoriile existente în literatura de specialitate în definiția următoare 145: "Disgrafia constă în dificultăți în învățarea scrierii, independent de nivelul mintal și de școlaritatea anterioară a subiectului (n.m. G.S.). Disgrafia. Deși este o atingere organică mai puțin gravă decât agrafia, nu poate să nu fie asociată cu agrafia. În funcție de sectorul lezat
Fundamentele psihologiei speciale, Ediţia a II-a by GHEORGHE SCHWARTZ [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
dislexie pură" etc.144. Referindu-se la disgrafie, R. Lafon sintetizează teoriile existente în literatura de specialitate în definiția următoare 145: "Disgrafia constă în dificultăți în învățarea scrierii, independent de nivelul mintal și de școlaritatea anterioară a subiectului (n.m. G.S.). Disgrafia. Deși este o atingere organică mai puțin gravă decât agrafia, nu poate să nu fie asociată cu agrafia. În funcție de sectorul lezat, ea poate să ia diferite forme: • disgrafia specifică sau disgrafia propriu-zisă, atunci când subiectul nu se poate exprima în scris
Fundamentele psihologiei speciale, Ediţia a II-a by GHEORGHE SCHWARTZ [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
independent de nivelul mintal și de școlaritatea anterioară a subiectului (n.m. G.S.). Disgrafia. Deși este o atingere organică mai puțin gravă decât agrafia, nu poate să nu fie asociată cu agrafia. În funcție de sectorul lezat, ea poate să ia diferite forme: • disgrafia specifică sau disgrafia propriu-zisă, atunci când subiectul nu se poate exprima în scris, atunci când nu se stabilește legătura dintre sistemul de simboluri și grafemele care reprezintă sunetele, cuvintele, frazele; • disgrafia motrică, atunci când motricitatea este tulburată fără ca sistemul simbolic să fie atins
Fundamentele psihologiei speciale, Ediţia a II-a by GHEORGHE SCHWARTZ [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
mintal și de școlaritatea anterioară a subiectului (n.m. G.S.). Disgrafia. Deși este o atingere organică mai puțin gravă decât agrafia, nu poate să nu fie asociată cu agrafia. În funcție de sectorul lezat, ea poate să ia diferite forme: • disgrafia specifică sau disgrafia propriu-zisă, atunci când subiectul nu se poate exprima în scris, atunci când nu se stabilește legătura dintre sistemul de simboluri și grafemele care reprezintă sunetele, cuvintele, frazele; • disgrafia motrică, atunci când motricitatea este tulburată fără ca sistemul simbolic să fie atins. Copilul atins de
Fundamentele psihologiei speciale, Ediţia a II-a by GHEORGHE SCHWARTZ [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
propriu-zisă, atunci când subiectul nu se poate exprima în scris, atunci când nu se stabilește legătura dintre sistemul de simboluri și grafemele care reprezintă sunetele, cuvintele, frazele; • disgrafia motrică, atunci când motricitatea este tulburată fără ca sistemul simbolic să fie atins. Copilul atins de disgrafie specifică este incapabil să scrie după dictare literele, pe care altfel le poate reproduce (mai mult sau mai puțin corect) și pe care le poate citi. În încercările de dictare, elevul scrie litere fără nicio legătură cu sunetele auzite. Cel
Fundamentele psihologiei speciale, Ediţia a II-a by GHEORGHE SCHWARTZ [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
să scrie după dictare literele, pe care altfel le poate reproduce (mai mult sau mai puțin corect) și pe care le poate citi. În încercările de dictare, elevul scrie litere fără nicio legătură cu sunetele auzite. Cel care suferă de disgrafie motrică se exprimă ilizibil din cauza neîndemânării în scris a cuvintelor pe care, de fapt, și le reprezintă corect". Alexia, la rândul ei, constituie imposibilitatea subiectului de a citi și de a înțelege textul scris. Paradoxal este că poate vorbi normal
Fundamentele psihologiei speciale, Ediţia a II-a by GHEORGHE SCHWARTZ [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
a înțelege textul scris. Paradoxal este că poate vorbi normal, că înțelege sensul unei întrebări (la care poate răspunde coerent), este în stare să scrie corect (chiar și după dictare), însă nu înțelege un act scris. Tulburările limbajului scris (agrafie / disgrafie) și cele ale limbajului oral (alexie / dislexie) nu trebuie să se afle neapărat în legătură cu tulburările de pronunție, însă, la un număr mare de dislalici, apar și asemenea probleme. În fond, la acești subiecți este vorbe despre o incapacitate greu explicabilă
Fundamentele psihologiei speciale, Ediţia a II-a by GHEORGHE SCHWARTZ [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
i î, c g, c g, ce ci; • disortografii; • texte necoerente, ilogice. Rezultă că toate acestea nu se datorează formei grafice a literelor, concluzie esențială pentru munca de corectare. O altă caracteristică importantă s-a evidențiat în urma studierii comparative a disgrafiei la normali și la debili mintali. Astfel, Emil Verza mai arată că147: "Unii autori sunt de părere că la copiii normali greșelile în transcrierea limbajului oral în limbaj scris se produc în proporție de 40-50%, dar acestea nu afectează toate
Fundamentele psihologiei speciale, Ediţia a II-a by GHEORGHE SCHWARTZ [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
în dezvoltarea motorie, marile deficite motorii, debilitatea motrică, tulburări de echilibru, de coordonare, de sensibilitate; • tulburări de schemă corporală, de lateralitate, de orientare, organizare și structurare spațială, de orientare și structurare temporală; • instabilitate psihomotorie; • tulburări de realizare motrică: apraxia, dispraxia, disgrafia motrică; • tulburări psihomotrice de origine afectivă 161. Cea mai simplă înțelegere o oferă accidentele: un subiect căruia trenul i-a tăiat un picior devine deficient (handicapat) locomotor. O paralizie consecutivă unei meningite determină, și ea, o deficiență (handicap), dar unul
Fundamentele psihologiei speciale, Ediţia a II-a by GHEORGHE SCHWARTZ [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
complex, cere educarea funcției de ajustare. Înainte să învețe copilul să citească, munca psihomotrică va avea ca obiectiv să-i de-a o motricitate spontană coordonată și ritmică care va fi cel mai bun garant pentru a evita problemele de disgrafie. Dacă abilitatea manuală globală nu a fost suficient dezvoltată este necesar să se recupereze întârzierea chiar de la începutul învățării. Se pot utiliza modelarea, decuparea și lipirea, diferitele jocuri cu mingi mici. Exercițiile grafice permit ameliorarea ritmicității traseului și un mai
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
desen. Leziuni hemoragice ale zonei asociative angulare a lobului parietal drept într-un caz de agnozie spațială stângă (neglect stâng) Sindromul Josef Gerstmann este o agnozie spațială bilaterală care se manifestă prin agnozia degetelor (inabilitatea distingerii degetelor mâinilor), dezorientare dreapta-stânga, disgrafie și discalculie. Se datorează leziunii ariilor associative din lobul parietal inferior al emisferei dominante, adică girusurile angular și supramarginal, intersecții asociative esențiale ale orientării spațiale corporale. B.A., de 49 de ani, în urma unei febre de 40 de grade care
[Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
elaborate și prezentate o serie de programe complexe de terapie, cum ar fi : Program terapeutic complex pentru dislalie, Program complex în terapia sunetului „r”(rotacism - pararotacism), Program complex în terapia sunetului „s” (sigmatism - parasigmatism) Program terapeutic complex pentru corectarea dislexiei disgrafiei Program terapeutic individualizatt•în alalie Fișă de evaluare psihopedagogică Plan Educațional de Intervenție Individualizată (exemplu) Program de intervenție - Sindrom Down Consider că acest mod de organizare și structurare a prezentării unor modele, exemple de programe terapeutice în terapia logopedică vine
Logopedie : modele de programe logoterapeutice : caiet de lucrări practice by Iolanda Tobolcea () [Corola-publishinghouse/Science/474_a_733]
-
stabilește legătura fonem-grafem) nu recunoaște grafemele învățate etc. dificultăți în realizarea numerației 0-10 vâscozitate mintală și rigiditate ritm lent de lucru b. DOMENIUL PSIHOMOTOR: agitație permanentă, imposibilitatea concentrării atenției tulburări de realizare motrică, incapacitate de a-și coordona mișcările fine disgrafie motrică, neregularități în dimensiunea literelor și utilizarea spațiilor c. DOMENIUL SOCIO-AFECTIV manifestări comportamentale instabile: nervozitate, iritabilitate, puerilism și infantilism afectiv, reacții agresive fără control, labilitate exagerată în trecerea de la o stare la alta. probleme de adaptare socială 4. MĂSURI RECUPERATORII
Logopedie : modele de programe logoterapeutice : caiet de lucrări practice by Iolanda Tobolcea () [Corola-publishinghouse/Science/474_a_733]
-
greoaie ο incorectă • Expresivitate: ο Foarte bună ο Bună ο Acceptabilă ο Slabă • Conduita de ascultare: ο Foarte bună ο Bună ο Acceptabilă ο Nesatisfăcătoare • Deficiențe de limbaj: ο oral / de pronunție dislalie ο citit / lexie dislexie ο scris / grafie disgrafie ο altele (bâlbâială, rinolalie, mutism, întârzieri în dezvoltarea vorbirii etc.) ¾ Memoria • Memorează: ο ușor ο dificil ο mecanic ο logic • Reactualizează: ο recunoaște ο reproduce materialul de învățat • Reține: ο pentru timp scurt ο pentru o perioadă îndelungată ο uită
Metode de cunoaștere a individalității elevilor utilizate în obținerea informației by Lenuța Barbu / Florentina Chitic () [Corola-publishinghouse/Science/1662_a_3065]
-
tulburări de limbaj mai mult sau mai puțin accentuate. Practicienii (logopezi, psihopedagogi, profesori de educație specială etc.) țin, în general, seama de ritmul propriu de dezvoltare psihică al fiecărui copil în diagnosticarea și terapia acestor tulburări de limbaj. Dislexia și disgrafia sunt tulburări specifice vârstei școlare mici. Acest specific provine și din faptul ca învățarea limbajului scris se sprijină nu atât pe funcții psihice gata formate, cât pe funcții aflate pe cale de maturizare. Dintre toate formele limbajului, scrisul presupune cea mai
Elemente specifice comunic?rii la elevii cu dificult??i de ?nv??are din ciclul primar by Gabriela Raus () [Corola-publishinghouse/Science/84053_a_85378]
-
în realizarea actului grafic, cauzate de anumite incapacități motorii. Acestea traduc cel mai direct lipsa de îndemânare în conducerea instrumentului de scris. Componentele subsumate incapacității motorii regresează cu vârsta. Când persistă, însă, după 11/ 12 ani, sunt considerate factori ai disgrafiei. Unele aspecte caligrafice sunt însușite de către copil chiar în perioada preabecedară, apoi în perioada abecedară, în timpul însușirii scrierii și, uneori, chiar în perioada postabecedară. Timpul necesar formării deprinderilor de scris- citit diferă de la un copil la altul, fiind dependent de
Elemente specifice comunic?rii la elevii cu dificult??i de ?nv??are din ciclul primar by Gabriela Raus () [Corola-publishinghouse/Science/84053_a_85378]