105 matches
-
constituțională, care afectează capacitatea de a citi, manifestată prin: deformări, erori, lacune, în condițiile în care simbolurile citite nu sunt precis identificate, nu sunt bine înțelese și nici corect reproduse. Dislexia este însoțită și de alte tulburări cum ar fi: disgrafia și disortografia. Această afecțiune este generată și de perturbări ale orientării spațiale, aritmie și tulburări afective. Corectarea acestei tulburări are ca punct de plecare cunoașterea cauzelor care au determinat afecțiunea. Dislexiile sunt asociate - după Străchinaru (1994) - cu deficite de lateralitate
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
continuă, excesivă și incoerență (trece brusc de la o activitate la alta, părăsește banca, deranjează lecția), nestăpânire, impulsivitate și labilitate a comportamentului, nu-i functionează inhibițiaș. Tulburări instrumentale Din categoria deficiențelor instrumentale fac parte: tulburările de limbaj (oral - dislaliile, scris - dislexiile, disgrafiile, disortografiile), discalculiile. Caracteristica esențială a acestor deficiențe este apariția lor Într-un context de normalitate a inteligenței si personalității. Aceste inabilități școlare apar la vârstă școlară mică. Un copil cu dizabilități lingvistice, de exemplu, din momentul intrării lui În școală
IMPORTANȚA TERAPIEI LOGOPEDICE ÎN PREVENIREA EŞECULUI ŞCOLAR ŞI ÎN REALIZAREA INTEGRĂRII ELEVILOR CU NEVOI EDUCAȚIONALE SPECIALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Doina UNCESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2159]
-
greoaie ο incorectă • Expresivitate: ο Foarte bună ο Bună ο Acceptabilă ο Slabă • Conduita de ascultare: ο Foarte bună ο Bună ο Acceptabilă ο Nesatisfăcătoare • Deficiențe de limbaj: ο oral / de pronunție dislalie ο citit / lexie dislexie ο scris / grafie disgrafie ο altele (bâlbâială, rinolalie, mutism, întârzieri în dezvoltarea vorbirii etc.) ¾ Memoria • Memorează: ο ușor ο dificil ο mecanic ο logic • Reactualizează: ο recunoaște ο reproduce materialul de învățat • Reține: ο pentru timp scurt ο pentru o perioadă îndelungată ο uită
Metode de cunoaștere a individalității elevilor utilizate în obținerea informației by Lenuța Barbu / Florentina Chitic () [Corola-publishinghouse/Science/1662_a_3065]
-
greoaie ο incorectă • Expresivitate: ο Foarte bună ο Bună ο Acceptabilă ο Slabă • Conduita de ascultare: ο Foarte bună ο Bună ο Acceptabilă ο Nesatisfăcătoare • Deficiențe de limbaj: ο oral / de pronunție dislalie ο citit / lexie dislexie ο scris / grafie disgrafie ο altele (bâlbâială, rinolalie, mutism, întârzieri în dezvoltarea vorbirii etc.) ¾ Memoria • Memorează: ο ușor ο dificil ο mecanic ο logic • Reactualizează: ο recunoaște ο reproduce materialul de învățat • Reține: ο pentru timp scurt ο pentru o perioadă îndelungată ο uită
Metode de cunoaștere a individalității elevilor utilizate în obținerea informației by Lenuța Barbu / Florentina Chitic () [Corola-publishinghouse/Science/1662_a_3064]
-
limbaj se împart în: • tulburări de articulație (pronunție): dislalii/paradislalii, dislalii polimorfe, rinolalii; • tulburări de ritm și fluență a vorbirii: tahilalie / bradilalie, balbism / logonevroză; • tulburări de voce: afonie, fonastenie, disfonie, sindromul glosotomizaților; • tulburări complexe: dizartrii; • tulburări ale limbajului citit-scris: agrafie/disgrafie, alexie/ dislexie, acalculie; • tulburări polimorfe: afazii, alalii (audiomutitate), senzorială, motorie, mixtă; • tulburări de dezvoltare a limbajului: mutism/retard psihogen, electiv, voluntar; • oligolalii: de origine socială, succesive, ecolalii, bradilalii. Înainte de a trece la descrierea generală a fiecărei forme de tulburare de
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
astfel, la "definiții conceptuale", "definiții descriptive", "definiții genetice", "definiții psiho-pedagogice". Clasificările urmează, la fel, mai multe căi: criteriul etiologic, criteriul genetic, criteriul de prognoză, criteriul gradului de deficiență, "dislexie adevărată", "dislexie falsă", paradislexii, "dislexie pură" etc.144. Referindu-se la disgrafie, R. Lafon sintetizează teoriile existente în literatura de specialitate în definiția următoare 145: "Disgrafia constă în dificultăți în învățarea scrierii, independent de nivelul mintal și de școlaritatea anterioară a subiectului (n.m. G.S.). Disgrafia. Deși este o atingere organică mai puțin
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
mai multe căi: criteriul etiologic, criteriul genetic, criteriul de prognoză, criteriul gradului de deficiență, "dislexie adevărată", "dislexie falsă", paradislexii, "dislexie pură" etc.144. Referindu-se la disgrafie, R. Lafon sintetizează teoriile existente în literatura de specialitate în definiția următoare 145: "Disgrafia constă în dificultăți în învățarea scrierii, independent de nivelul mintal și de școlaritatea anterioară a subiectului (n.m. G.S.). Disgrafia. Deși este o atingere organică mai puțin gravă decât agrafia, nu poate să nu fie asociată cu agrafia. În funcție de sectorul lezat
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
dislexie pură" etc.144. Referindu-se la disgrafie, R. Lafon sintetizează teoriile existente în literatura de specialitate în definiția următoare 145: "Disgrafia constă în dificultăți în învățarea scrierii, independent de nivelul mintal și de școlaritatea anterioară a subiectului (n.m. G.S.). Disgrafia. Deși este o atingere organică mai puțin gravă decât agrafia, nu poate să nu fie asociată cu agrafia. În funcție de sectorul lezat, ea poate să ia diferite forme: • disgrafia specifică sau disgrafia propriu-zisă, atunci când subiectul nu se poate exprima în scris
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
independent de nivelul mintal și de școlaritatea anterioară a subiectului (n.m. G.S.). Disgrafia. Deși este o atingere organică mai puțin gravă decât agrafia, nu poate să nu fie asociată cu agrafia. În funcție de sectorul lezat, ea poate să ia diferite forme: • disgrafia specifică sau disgrafia propriu-zisă, atunci când subiectul nu se poate exprima în scris, atunci când nu se stabilește legătura dintre sistemul de simboluri și grafemele care reprezintă sunetele, cuvintele, frazele; • disgrafia motrică, atunci când motricitatea este tulburată fără ca sistemul simbolic să fie atins
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
mintal și de școlaritatea anterioară a subiectului (n.m. G.S.). Disgrafia. Deși este o atingere organică mai puțin gravă decât agrafia, nu poate să nu fie asociată cu agrafia. În funcție de sectorul lezat, ea poate să ia diferite forme: • disgrafia specifică sau disgrafia propriu-zisă, atunci când subiectul nu se poate exprima în scris, atunci când nu se stabilește legătura dintre sistemul de simboluri și grafemele care reprezintă sunetele, cuvintele, frazele; • disgrafia motrică, atunci când motricitatea este tulburată fără ca sistemul simbolic să fie atins. Copilul atins de
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
propriu-zisă, atunci când subiectul nu se poate exprima în scris, atunci când nu se stabilește legătura dintre sistemul de simboluri și grafemele care reprezintă sunetele, cuvintele, frazele; • disgrafia motrică, atunci când motricitatea este tulburată fără ca sistemul simbolic să fie atins. Copilul atins de disgrafie specifică este incapabil să scrie după dictare literele, pe care altfel le poate reproduce (mai mult sau mai puțin corect) și pe care le poate citi. În încercările de dictare, elevul scrie litere fără nicio legătură cu sunetele auzite. Cel
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
să scrie după dictare literele, pe care altfel le poate reproduce (mai mult sau mai puțin corect) și pe care le poate citi. În încercările de dictare, elevul scrie litere fără nicio legătură cu sunetele auzite. Cel care suferă de disgrafie motrică se exprimă ilizibil din cauza neîndemânării în scris a cuvintelor pe care, de fapt, și le reprezintă corect". Alexia, la rândul ei, constituie imposibilitatea subiectului de a citi și de a înțelege textul scris. Paradoxal este că poate vorbi normal
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
a înțelege textul scris. Paradoxal este că poate vorbi normal, că înțelege sensul unei întrebări (la care poate răspunde coerent), este în stare să scrie corect (chiar și după dictare), însă nu înțelege un act scris. Tulburările limbajului scris (agrafie / disgrafie) și cele ale limbajului oral (alexie / dislexie) nu trebuie să se afle neapărat în legătură cu tulburările de pronunție, însă, la un număr mare de dislalici, apar și asemenea probleme. În fond, la acești subiecți este vorbe despre o incapacitate greu explicabilă
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
i î, c g, c g, ce ci; • disortografii; • texte necoerente, ilogice. Rezultă că toate acestea nu se datorează formei grafice a literelor, concluzie esențială pentru munca de corectare. O altă caracteristică importantă s-a evidențiat în urma studierii comparative a disgrafiei la normali și la debili mintali. Astfel, Emil Verza mai arată că147: "Unii autori sunt de părere că la copiii normali greșelile în transcrierea limbajului oral în limbaj scris se produc în proporție de 40-50%, dar acestea nu afectează toate
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
în dezvoltarea motorie, marile deficite motorii, debilitatea motrică, tulburări de echilibru, de coordonare, de sensibilitate; • tulburări de schemă corporală, de lateralitate, de orientare, organizare și structurare spațială, de orientare și structurare temporală; • instabilitate psihomotorie; • tulburări de realizare motrică: apraxia, dispraxia, disgrafia motrică; • tulburări psihomotrice de origine afectivă 161. Cea mai simplă înțelegere o oferă accidentele: un subiect căruia trenul i-a tăiat un picior devine deficient (handicapat) locomotor. O paralizie consecutivă unei meningite determină, și ea, o deficiență (handicap), dar unul
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
complex, cere educarea funcției de ajustare. Înainte să învețe copilul să citească, munca psihomotrică va avea ca obiectiv să-i de-a o motricitate spontană coordonată și ritmică care va fi cel mai bun garant pentru a evita problemele de disgrafie. Dacă abilitatea manuală globală nu a fost suficient dezvoltată este necesar să se recupereze întârzierea chiar de la începutul învățării. Se pot utiliza modelarea, decuparea și lipirea, diferitele jocuri cu mingi mici. Exercițiile grafice permit ameliorarea ritmicității traseului și un mai
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
desen. Leziuni hemoragice ale zonei asociative angulare a lobului parietal drept într-un caz de agnozie spațială stângă (neglect stâng) Sindromul Josef Gerstmann este o agnozie spațială bilaterală care se manifestă prin agnozia degetelor (inabilitatea distingerii degetelor mâinilor), dezorientare dreapta-stânga, disgrafie și discalculie. Se datorează leziunii ariilor associative din lobul parietal inferior al emisferei dominante, adică girusurile angular și supramarginal, intersecții asociative esențiale ale orientării spațiale corporale. B.A., de 49 de ani, în urma unei febre de 40 de grade care
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
incorectă. Deoarece pronunță greu unele sunete, asta îi dă o stare de timiditate și agresivitate uneori, datorită incapacității de a se exprima. 7. Examenul neuropsihiatric: Bâlbâiala clono-tonică pe fond de tahilalie, instabilitate psihomotorie. 8. Diagnostic logopedic: Bâlbâiala clono-tonică accentuată, dislexie disgrafie specifică. Evoluție mai lentă în realizarea corectării sunetelor pronunțate defectuos. 9. Prognostic: Evoluție lentă în realizarea unei vorbiri fluente, ritmice datorită instabilității psihomotorii, a tahilaliei și a retardului psihic ușor. 10. Recomandări: Gimnastică logopedică; Ritmică logopedică; Organizarea unui regim riguros
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
unei boli oarecare și, deci, ca o falsă lene. Desigur, alături de stările de așa-zisă lene datorate afecțiunilor organice, se situează, pe același plan, cele care apar ca rezultat al defectelor senzorio-motorii (hipoacuzie, ambliopie), al tulburărilor de dominanță cerebrală (dislexie, disgrafie), al surmenajului psihic, al subalimentației, sau, dimpotrivă, al alimentației excesive, al ingerării de substanțe toxice (alcool, cafea), al hipotrofiei, sau al unor insuficiențe globale, ca deficitul mintal relevat uneori cu mare întîrziere. La toate aceste categorii, de așa-zisă lene
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
ca instrumente culturale esențiale de însușire a cunoștințelor și comunicare a ideilor, deosebit de indispensabile în procesul adaptării. Tulburările instrumentale numite și difîcultăti școlare elective, prezente deja înainte de școlarizare, dar a căror pondere predomină între 7-11 ani, se manifestă prin dislexie, disgrafie, disortografie, discalculie, iar în cazuri mai grave prin afazie, alexie, agrafie, acalculie. Dislexia - denumită astfel de Hinschelword, constă în persistența îndelungată a unor dificultăți în formarea și consolidarea deprinderii de citire corectă. Un copil este dislexic dacă are auzul, văzul
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
sau silabe pentru că nu și-au consolidat deprinderea de citire inteligibilă și conștientă. Dislexia îl demoralizează pe elev, el poate deveni pasiv, inhibat, descurajat sau dimpotrivă agresiv, violent. Acești copii sunt etichetați de cele mai multe ori ca leneși, chiulangii sau retardați. Disgrafia și disortografia - constau în dificultățile de însușire a sistemului gramatical al limbii și al ortografiei în procesul de consolidare și automatizare a scrierii. Cele două tulburări nu se asociază neapărat. Grafismul copiilor disortografici poate fi perfect sub aspect calitativ. Simptomele
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
tulburări de limbaj mai mult sau mai puțin accentuate. Practicienii (logopezi, psihopedagogi, profesori de educație specială etc.) țin, în general, seama de ritmul propriu de dezvoltare psihică al fiecărui copil în diagnosticarea și terapia acestor tulburări de limbaj. Dislexia și disgrafia sunt tulburări specifice vârstei școlare mici. Acest specific provine și din faptul ca învățarea limbajului scris se sprijină nu atât pe funcții psihice gata formate, cât pe funcții aflate pe cale de maturizare. Dintre toate formele limbajului, scrisul presupune cea mai
Elemente specifice comunic?rii la elevii cu dificult??i de ?nv??are din ciclul primar by Gabriela Raus () [Corola-publishinghouse/Science/84053_a_85378]
-
în realizarea actului grafic, cauzate de anumite incapacități motorii. Acestea traduc cel mai direct lipsa de îndemânare în conducerea instrumentului de scris. Componentele subsumate incapacității motorii regresează cu vârsta. Când persistă, însă, după 11/ 12 ani, sunt considerate factori ai disgrafiei. Unele aspecte caligrafice sunt însușite de către copil chiar în perioada preabecedară, apoi în perioada abecedară, în timpul însușirii scrierii și, uneori, chiar în perioada postabecedară. Timpul necesar formării deprinderilor de scris- citit diferă de la un copil la altul, fiind dependent de
Elemente specifice comunic?rii la elevii cu dificult??i de ?nv??are din ciclul primar by Gabriela Raus () [Corola-publishinghouse/Science/84053_a_85378]
-
diferă de la un copil la altul, fiind dependent de nivelul de dezvoltare psihică, de metodele didactice folosite de către educator, de ritmul, durata și calitatea exercițiilor efectuate, de motivația copilului etc. De aceea, nu ne putem pronunța asupra diagnosticului de dislexie- disgrafie decât după scurgerea timpului necesar formării deprinderilor respective (în condiții de instruire adecvată). Astfel, un diagnostic corect se poate pune uneori la sfârșitul clasei I, dar, mai sigur, începând cu clasa a II -a, când manifestările dislexo- disgrafice au un
Elemente specifice comunic?rii la elevii cu dificult??i de ?nv??are din ciclul primar by Gabriela Raus () [Corola-publishinghouse/Science/84053_a_85378]
-
în tulburările de comunicare verbală” realizează o privire de ansamblu și un numitor comun al recuperării tulburărilor de comunicare verbală, prin descrierea în subcapitole distincte a principiilor, obiectivelor, organizarea activității și metodele de recuperare ale deficitul verbal din afazii, dislexii - disgrafii, disfazie, dislalii și surdomutitate. Partea I - Tehnici moderne de investigare a sistemului de comunicare verbală I.1. Tehnici de explorare a limbajului I.1.1. Tehnici de explorare imagistice și optice corelate cu limbajul I.1.2. Tehnici de explorare
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]