124 matches
-
lui Rajk” a dezvăluit intenția „de a restaura capitalismul cu ajutorul forței armate”, Ungaria urmând a fi transformată „întro colonie americană dată în arendă lui Tito și condusă de spionii acestuia - alde Rajk, Rob, Palffy”. Peste hotare era răspândit zvonul că disidenta reprezenta linia națională și intelectualista împotriva aripii proletare a Partidului Comunist, liderul fiind prezentat că un „luptător național”. Principala concluzie ce ar trebui trasă după procesul de la Budapesta ar fi cea legată de necesitatea sporirii „vigilentei revoluționare”. Inițial se credea
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
când un țăran (gorjean - n.n. G.N.) vorbește de o alianță sârboamericană îndreptată împotriva U.R.S.S. și a unuia din supușii săi fideli, România”. Cea mai plauzibilă explicație este că Gr. Bratu știa de la ginerele său, sublocotenentul St. Gh. Cincă, despre disidenta lui Tito. El își atenționează auditoriul că țara noastră va fi bombardata de americani, procedându-se la înlăturarea regimului comunist. O altă manifestare depistată în documentarea noastră datează din 2 iulie 1950, cănd Gh. Șasa, reprezentând Comitetului pentru Răspândirea Științei
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
gândire, unde aspirația colectivă este stabilită în mod liber”. Noul context impune consolidarea unor culturi organizaționale colaborative, în care: - munca împreună este o sursă de învățare; - problemele trebuie rezolvate, și nu găsiți vinovați pentru apariția lor; - vocile „marginale” sau chiar „disidente” din organizație sunt ascultate și valorizate; - învățarea este împărtășită cu ceilalți. Teoria școlii ca organizație care învață, chiar dacă este inspirată și adaptată fără îndoială din domeniul corporatist, a constituit motorul multor reforme educaționale în ultimii ani. Se urmărește configurarea unui
[Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
se Încheie Însă odată cu eliberarea din arest, ci, timp de o lună, tânăra este chemată zilnic la sediul Securității pentru a scrie și alte declarații. În privința arestării din 1949, dosarul de urmărire informativă conține doar câteva file. Deși, conform spuselor disidentei, În dosar ar trebui să se afle aproximativ 30 de declarații redactate În luna de anchete, În momentul de față, În volumele din arhiva CNSAS se regăsește doar una singură, datată 3 ianuarie 1949, În care tânăra de pe atunci susține
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
delațiunii lui „Paul”, Doina Cornea intră În atenția Serviciului III al Securității. De acum Încolo, ea va fi Încadrată cu informatori, iar numele său de „obiectiv” devine „Diana”. Trupa de colaboraționiști va oferi de-a lungul anilor informații complete despre disidentă: de la aspecte ale vieții personale până la zvonuri care circulau despre ea. Orice ar fi putut fi folosit pentru a o discredita. Atitudinea profesoarei clujene și afirmațiile pe care le făcea la cursurile de la universitate determină autoritățile comuniste să decidă instalarea
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
la Europa Liberă este urmat de o invitație la Securitate, un interogatoriu și o amendă importantă, raportată la salariul de asistent universitar. Rapoartele redactate de ofițerii de Securitate certifică faptul că tot ceea ce s-a Întâmplat În viața profesională a disidentei (ulterior difuzării primei scrisori) a fost atent ghidat și monitorizat de către cei Însărcinați cu tutelarea cazului „Dianei”. Dovada o constituie decizia de destituire a profesoarei de la Catedra de franceză a Facultății de Litere, care a fost luată de reprezentanții universității
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
Calian Liviu, solicită „Îndepărtarea ei definitivă din Învățământ”4. După ce i se distruge orice oportunitate de a se mai realiza În plan profesional, este declanșată o campanie abilă și de amploare pentru izolarea ei de familie și prieteni. În paralel, disidenta Începe să fie vizitată frecvent de o categorie aparte de amici, cei veniți În „interes de serviciu”. Informatorii „Simona”, „Sonia” și „Paul” excelează În această perioadă În a se Îngrijora de bunul mers al vieții opozantei și În a se
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
vieții opozantei și În a se oferi să o ajute cu tot ceea ce le stă În putință. Ulterior, gesturile de prietenie erau materializate și În declarații amănunțite date ofițerilor Securității. Una dintre atribuțiile principale ale informatorului „Paul” viza câștigarea Încrederii disidentei pentru ca aceasta să-i Înmâneze textele sale destinate Europei Libere. În conceperea acestui plan operativ, se miza pe faptul că „Paul”, un student african aflat la studii În România, avea cunoștințe În Franța, iar Doina Cornea ar fi dorit să
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
miza pe faptul că „Paul”, un student african aflat la studii În România, avea cunoștințe În Franța, iar Doina Cornea ar fi dorit să se folosească de aceste relații ale informatorului pentru a trimite scrisorile de protest În Occident. Însă disidenta a conștientizat din primul moment că un student african care Îi declară ce mult o admiră pentru atitudinea ei civică nu poate fi decât un pion dintr-o strategie prost ticluită de Securitate. Tacticile din această perioadă Întrebuințate de cei
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
Paul” i-a oferit „Dianei” spre traducere o lucrare de specialitate, „fapt ce-i dă serios de lucru, ocupându-i mare parte din timp”5. Prin urmare, o linie de acțiune În strategia de moment a Securității urmărea ocuparea timpului disidentei cu astfel de „sarcini”, pentru ca Doina Cornea să nu mai aibă timp să scrie texte pentru Europa Liberă. Amenințările venite din partea poliției politice se răsfrâng și asupra familiei opozantei. Leontin-Horațiu Iuhas, fiul Doinei Cornea, este chemat la interogatorii după publicarea
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
și e atenționat că va fi concediat dacă nu o convinge pe mama sa să renunțe la „defăimarea regimului”. Pe de altă parte, colonelul Gocan Ioan a recurs la un Întreg arsenal de intimidări pentru a-l convinge pe soțul disidentei, Leontin-Cornel Iuhas, să o „stăpânească” pe „Diana”. Anchetele și amenzile deveniseră pentru opozantă o parte din ordinea normală a lucrurilor. Fiind considerată de anchetatori a fi „un element fanatic”, din 1985 se permanentizează Întrebuințarea microfoanelor la domiciliul „Dianei”. Acestea erau
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
corespondenței nu mai reprezenta nimic neobișnuit, la un moment dat, telefonul Doinei Cornea este decuplat, pentru a-i restrânge astfel și mai mult posibilitatea de a intra În legătură cu alți oameni. Spre sfârșitul anilor ’80, singurele scrisori care Îi mai parveneau disidentei erau cele de amenințare. Textele excelează prin grotesc și urmăresc macularea tuturor aspectelor vieții fostei profesoare. Este probabil ca o parte semnificativă dintre ele să fi fost trimise de către agenți ai poliției politice, dar cu siguranță au existat și destui
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
țară și străinătate. Doina Cornea nu s-a putut bucura Însă de ele decât după 1989, când a avut acces la propriul dosar. Un aspect inedit este relevat de o adnotare făcută de un ofițer la sfârșitul unei scrisori a disidentei către fiica sa, stabilită În Franța. Iată observația securistului: „Copia scrisorii care a plecat la destinatar În urma plastografierii”8. Pentru a nu mai fi acuzați În presa occidentală că cenzurează corespondența disidentei, securiștii au preferat să recurgă la o altă
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
de un ofițer la sfârșitul unei scrisori a disidentei către fiica sa, stabilită În Franța. Iată observația securistului: „Copia scrisorii care a plecat la destinatar În urma plastografierii”8. Pentru a nu mai fi acuzați În presa occidentală că cenzurează corespondența disidentei, securiștii au preferat să recurgă la o altă strategie, mai subtilă: interceptau scrisorile către Ariadna, fiica Doinei Cornea, scoteau pasajele care nu conveneau, iar apoi un expert plastografia textul „curățat”. Ulterior, această versiune Îi era trimisă destinatarei. Făcând o comparație
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
noiembrie 1987, Doina Cornea, Împreună cu fiul ei, În noaptea dintre 18 și 19 noiembrie, răspândește 160 de manifeste În centrul Clujului și În zona industrială, prin care le cere concitadinilor să se solidarizeze cu protestatarii brașoveni. A doua zi, atât disidenta, cât și Horațiu Iuhas sunt arestați. Acuzele ce i se aduceau Doinei Cornea erau de „propagandă Împotriva orânduirii socialiste și instigare publică și apologia infracțiunilor”. Horațiu Iuhas a fost reținut pentru complicitate. După cum reiese dintr-un raport intern, agenții Securității
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
cu șicanările zilnice ale poliției politice comuniste. Profesorii Gina și Dan Sâmpăleanu sau Ana Hompot sunt doar câteva exemple pe care Doina Cornea ține să le amintească. Aceștia, În ciuda bătăilor și arestărilor, pe diferite căi, au menținut constant legătura cu disidenta. Măsurile de supraveghere a casei Doinei Cornea erau foarte stricte. Disidenta se găsea, după cum spune, „Într-o Închisoare ambulantă” ale cărei ziduri creșteau În fiecare zi. Deși În Cluj instalația de iluminat stradal nu funcționa, casa opozantei era luminată de
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
Sâmpăleanu sau Ana Hompot sunt doar câteva exemple pe care Doina Cornea ține să le amintească. Aceștia, În ciuda bătăilor și arestărilor, pe diferite căi, au menținut constant legătura cu disidenta. Măsurile de supraveghere a casei Doinei Cornea erau foarte stricte. Disidenta se găsea, după cum spune, „Într-o Închisoare ambulantă” ale cărei ziduri creșteau În fiecare zi. Deși În Cluj instalația de iluminat stradal nu funcționa, casa opozantei era luminată de mai multe proiectoare. Potrivit unui fost ofițer din cadrul inspectoratului MI Cluj
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
și lt. Sasu. «Salvatorul» a fost mr. Bucșe Emil.” 11 Fostul membru al poliției politice menționează că foarte dificile pentru dispozitivul de supraveghere erau zilele În care În Cluj sosea vreun diplomat străin. Atunci, strada pe care se afla casa disidentei era blocată de un camion. De altfel, după cum afirmă și Doina Cornea, blocarea străzii era o modalitate curentă de a-i stârni pe vecini Împotriva ei, Securitatea profitând de nemulțumirile acestora, care se vedeau astfel În imposibilitatea de a-și
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
care se vedeau astfel În imposibilitatea de a-și parca automobilele În apropierea caselor. În fața obstinației Doinei Cornea și mai ales frustrați că după atâția ani de anchete și atâtea strategii utilizate nu au reușit să descopere cum Își trimitea disidenta textele În străinătate și să oprească difuzarea scrisorilor de protest la posturile de radio occidentale, agenții poliției politice Încep să-și piardă cumpătul. Astfel, după ce, cu ocazia Împlinirii unui an de la manifestația muncitorilor de la Brașov, În seara de 15 noiembrie
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
În străinătate și să oprească difuzarea scrisorilor de protest la posturile de radio occidentale, agenții poliției politice Încep să-și piardă cumpătul. Astfel, după ce, cu ocazia Împlinirii unui an de la manifestația muncitorilor de la Brașov, În seara de 15 noiembrie 1988, disidenta Își agață pe ușă un afiș pe care scrie „Brașov”, iar pe treptele din față aprinde o lumânare, ea este imediat convocată la Miliție. Aici, doi dintre anchetatori o lovesc de câteva ori. La fel, deoarece milițianul ce stătea la
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
pe ușă un afiș pe care scrie „Brașov”, iar pe treptele din față aprinde o lumânare, ea este imediat convocată la Miliție. Aici, doi dintre anchetatori o lovesc de câteva ori. La fel, deoarece milițianul ce stătea la poarta casei disidentei avea ordine clare să nu o lase să iasă din curte În anumite zile (când În oraș se aflau jurnaliști străini sau membri ai corpului diplomatic), În momentul În care să Încăpățânează să Înfrunte paznicii, Doina Cornea este din nou
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
scandal internațional este agresarea În fața casei opozantei a ambasadorului Marii Britanii În România, Hugh Arbuthnott, În ianuarie 1989. Diplomatul Încercase să o viziteze pe Doina Cornea pentru a vedea dacă nu i se Întâmplase ceva. De asemenea, ca represalii la Încăpățânarea disidentei de a nu tăcea, Horațiu Iuhas, fiul Doinei Cornea, este concediat de la serviciu, iar fiicei opozantei, Ariadna Combes, căsătorită În Franța, nu i se mai permite Întoarcerea În țară. Autoritățile comuniste au menținut supravegherea opozantei până În ultima clipă, probabil convinse
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
unora dintre jurnaliștii și istoricii străini, acțiunile de protest ale Doinei Cornea au reușit pentru prima dată să dovedească opiniei publice internaționale perfidia și profunda dezumanizare a regimului comunist din România. Ansamblul tacticilor operative prin care s-a Încercat discreditarea disidentei și dezavuarea atitudinii sale civice stau ca mărturie a unei astfel de realități. Începând de la utilizarea forței Împotriva Doinei Cornea și până la Încercarea de a-i recruta ca informatori pe soțul și fiul disidentei, este vorba despre fapte care certifică
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
prin care s-a Încercat discreditarea disidentei și dezavuarea atitudinii sale civice stau ca mărturie a unei astfel de realități. Începând de la utilizarea forței Împotriva Doinei Cornea și până la Încercarea de a-i recruta ca informatori pe soțul și fiul disidentei, este vorba despre fapte care certifică lipsa de scrupule a securiștilor gata să folosească orice mijloc le stătea la Îndemână pentru a-și Îndeplini misiunea. Pe de altă parte, confruntarea cu minuțiozitatea și permanența acțiunilor represive ale Securității compune imaginea
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
orice mijloc le stătea la Îndemână pentru a-și Îndeplini misiunea. Pe de altă parte, confruntarea cu minuțiozitatea și permanența acțiunilor represive ale Securității compune imaginea curajului Doinei Cornea. Dosarul de Securitate arată că, În lupta pe care o ducea, disidenta avea dârzenia și determinarea luptătorilor anticomuniști din munți. Într-un fel, acțiunile opozantei reprezentau o formă actualizată a valorilor asumate de numiții „partizani”, pentru că acum lupta cu injustețea dictaturii nu mai putea fi dusă cu arma În mână, ci Întrebuințând
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]