119 matches
-
perlele marilor dăscălitori politici. Și apoi aceștia se miră că tineretul universitar își plagiază toate lucrările! Ana Blandiana și-a trăit cei mai frumoși ani ai tinereții sub stricta urmărire a securității care a terorizat-o la propriu. Era o „disidentă anticomunistă” și reprezenta teoretic un dușman al siguranței statului comunist prin lucrările sale. Prin referirea la trecutul care ne poate îmbunătății prezentul critică de fapt tendința politică a clipei de a reveni la dictatura erei tocmai depășită. Trecutul este trecut
TRECUTUL O LECŢIE? de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2334 din 22 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/340914_a_342243]
-
și doamna Nadia Constantinescu. Președintele Landsbergis a sădit, apoi, un copac, care îi va purta numele, în grădina Palatului Elisabeta, la Memorialul Copacilor. În cursul serii, Principele Radu a asistat, la Ateneul Român, la conferința-dialog “Elitele intelectuale din Europa de Est: de la disidenta anticomunista la integrarea euroatlantica” susținută de Președinții ... Citește mai mult Alteța Să Regală Principesa Moștenitoare Margareta a luat parte la ceremonia de conferire a titlului, care a avut loc în Sală George Enescu a Universității Naționale de Muzică.În aceeași
CORNELIA CURTEAN [Corola-blog/BlogPost/380753_a_382082]
-
și doamna Nadia Constantinescu.Președintele Landsbergis a sădit, apoi, un copac, care îi va purta numele, în grădina Palatului Elisabeta, la Memorialul Copacilor.În cursul serii, Principele Radu a asistat, la Ateneul Român, la conferința-dialog “Elitele intelectuale din Europa de Est: de la disidenta anticomunista la integrarea euroatlantica” susținută de Președinții ... XXIV. O SEARĂ DEDICATĂ BURSEI DE VALORI BUCUREȘTI, de Cornelia Curtean, publicat în Ediția nr. 1630 din 18 iunie 2015. Altețele Lor Regale Principesa Moștenitoare Margareta și Principele Radu au găzduit luni, 15
CORNELIA CURTEAN [Corola-blog/BlogPost/380753_a_382082]
-
două scrisori deschise președintelui român, pentru a protesta contra persecuțiilor a căror victimă este și pe care le suportă și alți intelectuali români. Acest protest, care ajunge de la AFP la Viena -via Ungaria, confirmă o primă poziție curajoasă luată de disidentă în 1987. Doina Cornea mărturisește că "întreaga țară a devenit o uriașă închisoare în care cetățenii sînt în mod constant agresați și umiliți". Primăvara lui 1989 aduce un val represiv împotriva poetului Mircea Dinescu, împotriva lui Andrei Pleșu... Șapte personalități
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
o întîlnire între limbajul și acțiunea democraților și cel al partizanilor modelului gorbaciovian în România. Doina Cornea adresează un mesaj de reproș șefului statului român, însoțit de un program de reforme. Scrisoarea este trimisă din Cluj și datată aprilie 1989. Disidenta cere: Puneți capăt acestei politici represive și mai dăunătoare chiar decît dezastrul economic pe care l-a produs. Ana Blandiana, Dan Deșliu, Mircea Dinescu sînt poeți ai întregului popor, nu obiecte aflate în mîinile dumneavoastră. Puneți în libertate pe ziariștii
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
că întrevederile noastre se desfășurau în 1984, cu cinci ani înainte de prăbușirea neașteptată a sistemului sovietic. Putem spune, fără umbră de ezitare, că Lupasco prevăzuse această prăbușire. Trialogul nostru a avut o poveste uimitoare în România. A fost tradus de disidenta română Doina Cornea, profesoară de filosofie la Universitatea din Cluj, și difuzat sub formă de samizdat în 1987, cu doi ani înainte de căderea lui Ceaușescu. DE LA ALCHIMIE LA RELIGIE Ideile lui Lupasco au atras atenția unui mare specialist în ezoterism
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
structura organizației, liderii cunoscuți, obiectivele organizației, maniera de lucru, sprijinitorii potențiali, sponsorii, țintele probabile ale teroriștilor, capacitatea logistică, zonele preferate de acțiune, numărul probabil de membri operativi, ideologia și convingerile de grup, gradul de fanatism al membrilor, eventualele sau potențialele disidente, legăturile acestora cu alte grupări sau facțiuni extremiste, cu crima organizată sau cu alte forțe politice etc. Culegerea de informații specializate în combaterea terorismului este axată în principal pe utilizarea surselor umane. Deși constituie doar o parte a bugetului de
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
Sofia Priviri Încrucișate Probleme structurale * PARTEA A DOUA: PUTEREA SIMBOLICĂ A SCRIITORILOR 1. Ideologii literare și ideologii politice Putere simbolică și putere politică În Europa de Est după 1989 2. Instituțiile internaționale ale câmpului literar Exil dus și Întors; epurări 3. Exil, disidenta și „a doua cultură“ Periodizarea exilului și inversarea stigmatelor Exilul și căutarea autonomiei 4. Criză instanțelor de consacrare În spațiul literar românesc după 1989 Literatura națională și statutul social al scriitorului Publicul scriitorilor Drepturi profesionale și lupte politice Asociații profesionale
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
Moscovei. Poziția contradictorie a Academiei românești se face vizibilă mai Întâi prin tentative timide În direcția „eurocomunismului”, propus În anii ’70 de comuniștii italieni, cărora Academia din București le oferea un teren de dezbateri; apoi, prin apariția câtorva cazuri de disidenta În aparat și În școli. În 1980, rectorul Academiei, Leonte Răutu, veteran al partidului comunist și fost responsabil cu departamentul de propagandă al Comitetului Central, era Înlocuit de Dumitru Popescu, unul dintre artizanii cultului lui Ceaușescu. Răutu este exclus din
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
simplu a PEN din Est, fiecare dintre membrii săi putând face ulterior, individual, cereri de admitere În centrul din Vest. Asemenea condiții au fost considerate Însă inacceptabile și umilitoare de către cei din Est, care le contesta celor din Vest monopolul disidentei: Ștefan Heym și Gerhard Zwerenz, vechi dizidenți membrii ai PEN-Est și deputați aleși În Bundestag pe listele PDS fără a aparține partidului, care apără compatibilitatea Între statutul de scriitor și angajarea politică de stânga, inclusiv că fost comunist. Ștefan Hermlin
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
purtător al germenilor unei noi instituții totale. Unii intelectuali din Vest Încearcau să transforme reunificarea Într-o revoluție, prima reușită În Germania, si sa obtina beneficii simbolice, În timp ce intelectualii din Est se considerau deposedați de propria lor istorie. 3. Exil, disidenta și „a doua cultură” Am putut-o face după 1989 o dublă observație contrariata. Mai Întâi, asupra proastelor relații dintre disidenții români și unii dintre reprezentanții exilului, situație În general bine cunoscută, ieșită la lumină În presa din țară. Cea
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
disidenții români și unii dintre reprezentanții exilului, situație În general bine cunoscută, ieșită la lumină În presa din țară. Cea de-a doua observație privește definițiile imprecise dacă nu chiar contradictorii ale unor categorii, În parte suprapuse, precum „exilul” și „disidenta”, care impun aproape Întotdeauna folosirea ghilimelelor. Ghilimelele marchează distanță din prudență sau denunță impostura, indicând absența consensului asupra apartenenței la o categorie sau alta. „Exilul” era constituit din persoane care fugiseră sau fuseseră fugarițe de regimuri politice diferite, existentă să
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
și-a asigurat monopolul puterii. Exilul este abordat În mod curent din două perspective interdependențe, politică și intelectuală. Tema exilului s-a impus ca obiect de cercetare În conjunctură ulterioară schimbărilor intervenite după 1989, precum alte teme asemănătoare, elitele, emigrația, disidenta. Există un oarecare consens În a considera termenul de „exil” drept o categorie confuză. În franceză, este folosit În mod curent că sinonim al emigrației. În spațiul cultural german, se vorbește despre exil mai ales In legatura cu cel din
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
putându-se spune, cu mai mult sau mai putina precizie, câți, de unde, de când etc. Există deci instrumente de obiectivare construite. În schimb, exilul e definit mai mult În mod implicit, printr-o serie de opoziții față de alte categorii concurente precum disidenta (că forma de opoziție politică), emigrația („doar economică”, „apolitica”, În vreme ce exilul se autodefinește că o elită politic conștientă), exilul interior (constituit de corespondenții sau omologii exilaților din afara). Elementele comune ale acestor categorii sunt ruptură de regimul politic din țară de
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
o sursă de legitimitate după discreditarea regimului advers, exilul e caracterizat prin clarviziunea inițială (profeție politică) și consecventă, opuse ezitărilor, compromisurilor, colaborărilor. Din aceste motive, apartenența „autentică” la exil, Înțeles că instanța de consacrare, face obiectul eternelor dispute Între exilați. Disidenta În schimb, asociată sau nu exilului, presupune ruptură față de o credință inițial Împărtășită, religioasă sau revoluționară. Termenul s-a impus În istoria comunismului de tip sovietic, În care disidentul Îndeplinește o functie omoloaga ereticului În opoziție cu preotul (reincarnat În
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
Free Europe și asociații de apărare a drepturilor omului, precum Amnesty Internațional, ori a libertății intelectuale (PEN-Club Internațional) aveau o altă platformă decât vechile organizații politice sau asociațiile de refugiați, care constituiau mai degrabă structuri comunitare. În acest context, apariția disidentei că noua formă de opoziție politică plasează orientarea ideologică (anticomunismul) În plan secund. Ruptură schismatica a disidentului față de „biserică” partidului apare, dimpotrivă, ca potențial mai subversiva decât cea a vechii opoziții anticomuniste, politic discreditata prin efectul cumulat al naționalismului radical
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
americane și occidentale („destinderea”) i-au corespuns În Est măsurile de liberalizare internă relativă și apariția unei noi culturi literare, artistice, partial și În domeniul științelor sociale, care se distingea de vechea cultură națională prin multiplicarea importurilor culturale din Occident. Disidenta răspundea, În acest cadru, mai mult nevoii de a redefini statutul opoziției interne ca fiind una șui generis, nu prin „amestec din afara”. Situația e caracteristică În special pentru Uniunea Sovietică, unde ruptura dintre Vechiul Regim (cel țarist, dinaintea Revoluției de la
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
special pentru Uniunea Sovietică, unde ruptura dintre Vechiul Regim (cel țarist, dinaintea Revoluției de la 1917) și cel post-stalinist (după 1956) presupusese un schimb complet de generații, ruptură Încă și mai accentuată de perioada marilor epurări și a războiului (aproximativ 1937-1945). Disidenta intelectuală (Siniavski-Daniel), politic reformista (Dubcek) și chiar populist-nationalistă (Ceaușescu) au fost În acest context Încurajate. Cazul iugoslav, al comunismului autogestionar și al tiermondismului nealiniat, constituise un precedent. În această configurație poate fi mai bine Înțeleasă unicitatea „cazului Goma”: fost deținut
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
a complicității dintre cele două imperialisme mondiale. Există mai multe mărturii asupra proaștei primiri În exil a disidenților, suspectați de a fi purtători ai virusului comunist, a căror „deparazitare” a fost cerută În presa exilului. Această tensiune Între „exil” și „disidenta” a accelerat procesul de diferențiere politică: punerea În cauză a pretenției regimului de a fi produs o ruptură radicală În 1965, evidențierea elementelor de continuitate și a conservării structurilor staliniste; constituirea unei tradiții a rezistenței, care să apere păstrarea memoriei
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
condamne tendința către uitare și refulare a majorității, acuzate de complicitate prin amnezie cu opresorul; În sfârșit, tendința de desingularizare a cazului românesc, asocierea lui cauzei comune a țărilor est-europene (eliberarea de sub ocupația sovietică, liberalizare și democratizare), impunerea modelului unei disidente asemănătoare celei poloneze, cehoslovace ori maghiare, transgresând referințele politice exclusiv interne, naționale. Exilul și căutarea autonomiei În chip de concluzie provizorie, aș spune că exilul nu poate fi definit drept o „esență”, nici pe baza originii etnice, nici pe aceea
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
Istoria specifică a acestei profesiuni și interiorizarea vechilor modele culturale contradictorii oferă principala explicație pentru acest impas. Asociații profesionale și statutul scriitorului după 1989 Dacă n-au fost pur și simplu Închise că În țările unde a existat o miscare disidenta importantă, Uniunile de creatori au trebuit să cedeze teren noilor asociații profesionale. În Ungaria, vechii Uniuni a Scriitorilor Maghiari și Centrului PEN-Club Maghiar li s-au adăugat Cameră Scriitorilor, o Uniune a Scriitorilor Independenți și un Sindicat al Scriitorilor. În
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
cu toate acestea constituirea unui câmp autonom sau proclamarea unei republici a literelor: tabuurile politice sunt menținute și ruptură de instituția totală pe care o reprezenta literatura socialistă a continuat să fie o cale obligată pentru a-și obține recunoașterea (disidenta, exilul). Monopolul exercitat de stat pe piată literară și artistică făcuse posibilă apariția unei comunități literare românești de profesioniști ai literaturii, În concurență cu «amatorii» (foarte Încurajați de regimul comunist În anumite momente), cu «ideologii-cenzori», care exercitau funcția de control
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
asociație apropiată PDS), de grupul parlementar al PDS (Bundestagsgruppe PDS/Linke Liste) și de Comisia istorică a PDS. O referință foarte recentă este aceea a lucrării fundamentale despre revoluția română din decembrie 1989 publicată de Peter Siani-Davies (2006). Anticipează „literatura disidenta” În care avea să exceleze Paul Goma, dar și autori mai puțin cunoscuți. Pentru istoria orală a „comunismului românesc”, cărțile Laviniei Betea, a cărei „psihologie politică” a fost pusă la Încercare de acuzații de plagiat, ilustrează și ele În felul
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
deduce, relativ la perioada 1945-1989, existența a „patru literaturi paralele”, fiecare exemplificată prin studii de caz: literatura oportunistă (Francisc Munteanu, Corneliu Leu, Paul Anghel, Dumitru Popescu, Adrian Păunescu), subversivă (Marin Preda, Ion Caraion, D. R. Popescu, Augustin Buzura, Mihai Sin ș.a..), disidentă ( Victor Valeriu Martinescu, Virgil Ierunca, Monica Lovinescu, Paul Goma, Ioan Petru Culianu) și evazionistă (V. Voiculescu, autorii Cercului Literar de la Sibiu și ai Școlii de la Târgoviște, Edgar Papu, Ștefan Bănulescu, George Bălăiță, Nicolae Manolescu, Eugen Simion, Valeriu Cristea ș.a.). Revizuiri
SIMUŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289692_a_291021]
-
și Literatura Română din București (1968), este repartizată la ziarul „România liberă”, unde desfășoară o susținută activitate publicistică, inclusiv de cronicar și reporter literar, și conduce secția de literatură și artă până în 1988. Exclusă în acest an din redacție, ca disidentă, devine corector la Tipografia „13 Decembrie” din București. Înapoindu-se, după evenimentele din decembrie 1989, la „România liberă”, exercită funcția de redactor-șef până în 1993, când trece la „Cotidianul”, în calitate de comentator politic. Din 1998 deține o rubrică permanentă la „Curentul
SERBANESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289637_a_290966]