177 matches
-
surprinzător, mat și integru. Dincolo de variațiuni psihologice, porii acestei albe continuități au resorbit, modest și sigur, impulsuri ce afundă într-un adînc anonim candorile și cruzimile lumii. * Cum, oare, am eluda încercînd să dăm seamă despre comunicarea dintre perioade, aparent disjuncte, din activitatea lui Mircea, cum nu le-am face partea lor legitimă, elementelor de meșteșug magistral care îl mențin oricînd interesant, sub orice constelație stilistică? Țintar de puncte, în cheie enigmatică pînă la jucăuș, proprie desenelor cărora le-a revenit
Patior ergo sum - Pentru sculptorul MIRCEA SPATARU by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/5256_a_6581]
-
California (Berkeley) și la cea din Dublin (în independența Republică Irlanda!), iar, din 1989, este profesor de poezie la Oxford. S-a creat aici, inevitabil, un dualism cultural, generat de „confuzia identitara” a poetului - trăitor în spații complementare și totuși disjuncte: Irlanda și Anglia. „Dublă apartenența” („dublă critică” îi spun postcolonialistii) creează însă o situatie benefică pentru literatură. Heaney este eu și celălalt în același timp, jocul substituțiilor identitare trimițînd la deconstructivismul lui Derrida. Adesea, poetul ajunge să treacă de la „starea
Lumea văzută de Seamus by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/6555_a_7880]
-
nouăzeci și trei de ani de la Marea Unire. Pentru România acestor nouă decenii, ca și pentru majoritatea statelor influențate de marile schimbări ale lui 1918, condițiile geopolitice au rămas aceleași, în natura lor. Între instinctul de supraviețuire și presiunile forțelor disjuncte care au acționat pe axa Est-Vest a continentului, aproape toate au avut de făcut alegeri împotriva istoriei lor sau a logicii, așa cum ele au avut de suportat consecințele drastice ale alegerilor pe care alții le-au făcut, călcându-le în
Articol scris de Principele Radu: 93 de ani de la 1 Decembrie 1918 () [Corola-journal/Journalistic/46758_a_48083]
-
pentru spontana fluiditate de la organic la anorganic, de la tradiție la avangardă, de la natural la artificial, de la improvizație la rigoare, de la simetrie la asimetrie, de la arhitectură la sculptură, culoare, verb, de la vegetal la animal, uman, sacru, alăturând și conectând substanțe aparent disjuncte spre o unică semnificație. Brâncuși - pentru siguranța cu care a legat ceea ce este mai profund național cu ceea ce este mai profund universal, pentru economia de mijloace, pentru perfecta adecvare a tehnicilor, a soluțiilor meșteșugărești care pot întrupa Spiritul. Borges - pentru
Maia Ciobanu: „...liniștea este o excepție și a devenit practic un lux“ () [Corola-journal/Journalistic/5545_a_6870]
-
ei nu e globală, ci numai omogenă, prezintă, după mine, un avantaj remarcabil. Acela că nu forțează, de dragul ansamblului, demonstrația. Cartea se coagulează din module (care sunt chiar capitolele din cuprins și care nu sunt, cum s-ar putea crede, disjuncte ca viziune): Discursul îndrăgostit (pp. 15 - 38), Privirile iubirii (pp. 39 - 66), Misterele simetriei (67 - 92), Între zgomot și operă: despre versurile «fără sens» din atelierul Odei (în metru antic) (pp. 93 - 122), Epigonii: o aporie (pp. 123 - 146), Sfâșieri
Un Eminescu plauzibil by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4523_a_5848]
-
epocă speculații (pe care autorul studiului le prezintă sub formă de certitudini) în legătură cu geneza nu tocmai „curată” (în engleză: sober) a respectivei melodii 21. Private de contextul lor și amalgamate între multe alte amănunte pasabile, cele două secvențe (în realitate, disjuncte) formează, prin simpla lor alăturare, un tot insinuant, pe care Oișteanu nu face nici un efort să-l limpezească. Dincolo de aceste rădăcini îndepărtate, sintagma are, în poezia lui Florin Iaru, câteva interesante vecinătăți: în 1979, poetul apărea într-un Caiet al
Florin Iaru și nenumăratele sale unelte by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3322_a_4647]
-
mai bine să înaintezi plin de speranță decât să ajungi [...] Dacă am ajunge la capătul drumului, spiritul uman s-ar ofili și ar muri”) sugerează mai mult decât ideea „ajungerii” ca ratare. El explică și dinamica prozelor deschise, conexând lumi disjuncte și obligându-le să semnifice împreună într-un paralelism cu atingeri scăpărătoare. Dacă proiectul e riguros desenat - o simfonie, o partidă de golf -, în rigorile lui încap oricâte paranteze, sunt libere înmuguririle colaterale, timpurile fluctuante țes desene complicate în așteptarea
Parcursuri și relaționări by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/3655_a_4980]
-
mai general și totodată mai greu de contestat. Există și multe altele, particulare, iar istoria culturii abundă de asemenea misreadings. Chiar criticul la care mă refer recunoaște că, în ce îl privește, a citit dintotdeauna „la fel” două poeme istoricește disjuncte: Lycidas de John Milton și The Waste Land de T.S. Eliot. Le-a considerat adică aproape consubstanțiale, rezultate ale uneia și aceleiași crize, căreia îi oferă soluții identice. Nu altele trebuie să fi fost considerentele în virtutea cărora Sorin Mărculescu și-
Originalitatea vintage by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3414_a_4739]
-
care, la finele secolului trecut, are loc formarea și ampla dezbatere „a unui adevărat concept de literatură socialistă”, socotit drept „fenomen estetic proeminent al epocii, de un interes deosebit pentru istoricul literar”. Aparent unitare, cele două intenții sunt de fapt disjuncte, generând o contradicție tot mai mult evidentă pe parcursul cărții, cu rezultate neplăcute între care și faptul că singurul capitol cu existență într-adevăr justificată este considerat (și nu fără temei!) de către un recenzent ca fiind excedentar! Socotind necesară ca fundal
Însemnări despre debutul lui Mircea Iorgulescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4586_a_5911]
-
barbară, a relațiilor internaționale); sau cea "paroxistică" (conform căreia atentatele reprezintă o veritabilă traumă istorică)? A ajuns sistemul relațiilor internaționale la un grad de complexitate atît de avansat încît se ghidează după reguli incongruente, care decupează universuri culturale și civilizaționale disjuncte? Trebuie citită sintagma "apărarea Civilizației Unice" drept "apărarea civilizației Occidentale", sau drept apărarea Umanității? Marchează "lumea post-ground-zero" (așa cum a fost numit New York-ul imediat după atentate) criza paroxistică a raționalității Modernității, criză căreia i se conjugă intrarea spectaculoasă într-o
Departe de echilibru by Mircea Naidin () [Corola-journal/Imaginative/14824_a_16149]
-
de apostrof vor fi mult mai frecvente decât la Alecsandri ori la alți poeți contemporani. Desigur, fiecare caz în parte necesită o analiză specială. Apostroful eminescian nu însemnează numai căderea unei vocale, ci și natura atingerii cuvintelor, formele conjuncte sau disjuncte. Apostroful larg arată, cum se poate vedea și din exemplele de mai sus, căderea unei vocale dar menținerea, totuși, a pauzei între cuvinte, adică formele disjuncte se păsterază chiar dacă ritmul sau situația gramaticală cere eliziunea. Această pauză specială nu are
Forme cu aprostrof în poezia eminesciană by N. Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/15398_a_16723]
-
nu însemnează numai căderea unei vocale, ci și natura atingerii cuvintelor, formele conjuncte sau disjuncte. Apostroful larg arată, cum se poate vedea și din exemplele de mai sus, căderea unei vocale dar menținerea, totuși, a pauzei între cuvinte, adică formele disjuncte se păsterază chiar dacă ritmul sau situația gramaticală cere eliziunea. Această pauză specială nu are reguli ci se face strict după voința autorului, după ce anume vrea el să comunice. Este prepoderent o notație paragramaticală - și nu credem că ține de scrisul
Forme cu aprostrof în poezia eminesciană by N. Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/15398_a_16723]
-
răspunsurile lui Codrescu se citesc sub o anumită tensiune a atenției și a încântării care le imunizează față de eventuale, vagi, prejudecăți dogmatice. În vreme ce întrebările lui Lazu vin asiduu, pasionat (și nu arareori polemic) replicile, ample, se succed pe oricâte claviaturi, disjuncte chiar, fără suportul predeterminat al vreunei ideologii. Deși subiectele devin adesea delicate (de la religie până la opțiuni politice), Codrescu își asumă riscul unor poziții constant imprevizibile, chiar șocante. Și totuși, niciodată scandaloase. Există, în tot acest eclectism, o normalitate provenind, poate
Sine qua non-ul occidental by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Imaginative/10803_a_12128]
-
scopul deținerii unui control total al puterii în vederea promovării la nivel mediatico-societal a anumitor produse de marketing politic zonal sau adăugăm și încercarea păguboasă de uniformizare a opiniei publice generale prin tragerea definitivă a cortinei peste obloanele acelui aparat jurnalistic disjunct față de „concepția și interesele puterii”, conform celor scrise de același renumit profesor francez Claude-Jean Bertrand?!... Rămâne de văzut. De menționat aici cu precădere și faptul că neacceptarea criticii în sine de către oricare dintre politicienii zilelor noastre ca instrument firesc de
ODRASLELE DIAVOLULUI ŞI CONTRAFACEREA ACTULUI DEMOCRATIC de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1285 din 08 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349179_a_350508]
-
de bază (un soi de triunghi semiotic specific), unde Eu, Tu și El semnifică acele componente etice intrinseci în opinia sa, „marea” etică apărând atunci când “ne afirmăm și propria voință și libertatea celuilalt”, o intercondiționare necesară a două atribute aparent disjuncte, dar totalmente legate una de alta dintru bun început, Eu și Celălalt întruchipând, astfel, ansamblul omogenizat al unor entități heteroclite, pe care le unește însă gândirea de tip evoluat cum că fiecare este, de fapt, și Eu, și Celălalt în
PUMNUL POLITIC ÎN GURA PRESEI ROMÂNEŞTI de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 432 din 07 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354300_a_355629]
-
reflectare a realităților cerești; unde trebuie căutat adevărul? [20] . Congar subliniază că Bouyer continuă „eshatologia dualistă” a tradiției protestante, „teza unei discontinuități totale... este dualismul și eshatologismul unui Luther sau barth... Afirmația fundamentală ce se face constă în distincția aproape disjunctă, dintre un creștinism eshatologic și „această lume”, care se află în întregime sub judecata și condamnarea lui Dumnezeu” [21] . În această disjuncție a relației Biserică - lume nu există loc pentru imanența lui Dumnezeu. Congar se referă la această abordare, numind
DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE ESHATOLOGIEI, SOTERIOLOGIEI SI ETICII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350512_a_351841]
-
și subliniat în chip special modul în care Domnul Profesor Mihail Diaconescu caracterizează armonia picturilor murale, realizate de pictorul Grigore Popescu - Muscel: „Armonia frescelor din pridvorul de la Lainici ne apare ca acord, coeziune, mesaj comun și concordanță a unor elemente disjuncte, dar totuși convergente. Iconologia și iconografia au aici puteri revelatoare. Totul, în pictura lui Grigore Popescu - Muscel, exprimă aderența părților; semnificația unitară, forța mesajului, coerența întregului, dar și a registrelor și a detaliilor. Impresia de măreție pe care o dă
PROF. UNIV. DR. MIHAIL DIACONESCU – LAINICI – CAPODOPERĂ A ARTEI ROMÂNEŞTI ŞI EUROPENE, EDITURA „EVANGHELISMOS”, BUCUREŞTI, 2011 ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 648 din 09 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359870_a_361199]
-
și cerșetorul din iadul de la poarta raiului”), Angela Burtea („Floarea albă de cireș”), Valentin Popa („Lumile dispărute ale Cameliei Iuliana Radu”), Petre Gigea-Gorun („Nevasta șefului de gară”), Leonard Ionuț Voicu („Surorile”, fragment de român), Niculae Grosu („Blestemele nației române” Alcătuiri disjuncte (4/16)”), Vasile Spiridon („Gruparea culturală Rugul Aprins”), Florin Măceșanu („Picătură de pictură „Constantin Makovski”), care, cu toții la rândul lor, descriu cu multă inteligență filozofica despre multiplele fenomene ale vieții, despre existența și creația nobilă a omului în spațiul universal
APRILIE 2017, EDIȚIE DEDICATĂ SFINTELOR SĂRBĂTORI CREȘTINE ȘI NU NUMAI… de GALINA MARTEA în ediţia nr. 2299 din 17 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374017_a_375346]
-
între diferitele segmente ale industriei nu există factori comuni, atunci posibilitățile generaliștilor de a obține un avantaj de anvergură (economie de anvergură sau de scop) sunt reduse, practic nesemnificative. Dacă însă mulțimile factorilor-cheie ai succesului pentru diferitele segmente nu sunt disjuncte, atunci generaliștii pot obține avantaje semnificative asociate economiei de anvergură (de scop) sau de evantai, conform etichetei create de Koenig (1990). Sintetizând, aceluiași client i se oferă două produse identice din toate punctele de vedere (exceptând marca, ce se presupune
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
dimpotrivă, un model al esențialității și eleganței formulării, un clasicism”. Se consideră un reprezentant al Programului de la Erlangen, conform căruia cercetarea matematică majoră „primește o organizare și o orientare învecinate cu aceea a funcțiunii poetice, care, apropiind prin metaforă elemente disjuncte, desfășoară structura identică a universului sensibil”. Elementele disjuncte vor fi în continuare apropiate, prin metaforele poetice, prin organizarea matematică, dar și prin înseși activitatea și viața lui B.: nonconformist inepuizabil, sergent în toate războaiele, mereu cu câte o provocare proaspătă
BARBU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285623_a_286952]
-
un clasicism”. Se consideră un reprezentant al Programului de la Erlangen, conform căruia cercetarea matematică majoră „primește o organizare și o orientare învecinate cu aceea a funcțiunii poetice, care, apropiind prin metaforă elemente disjuncte, desfășoară structura identică a universului sensibil”. Elementele disjuncte vor fi în continuare apropiate, prin metaforele poetice, prin organizarea matematică, dar și prin înseși activitatea și viața lui B.: nonconformist inepuizabil, sergent în toate războaiele, mereu cu câte o provocare proaspătă în raniță. Una fiind și colaborarea, după 6
BARBU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285623_a_286952]
-
vocație” comunicațională (medicul ursuz, cel nervos, cel distant, cel ironic); - cei „cu vocație” comunicațională (medicul permanent jovial, cel flegmatic, cel îndatoritor, cel bonom). Comunicarea deficientă se datorează punerii în relație a unor tipuri de medici și de pacienți neconcordante, necomplementare, disjuncte. Într-o ordine de idei apropiată adăugăm, că tipuri extreme de interpretare, pe medicii timofili (care păcătuiesc printr-o atitudine prea înțelegătoare față de bolnavi, riscând să nu vadă problema medicală din cauza interesului acordat problemelor de viață personală ale pacienților) și
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
în evidență caracteristica specifică a sistemului politic din perioada mandatului lui Traian Băsescu, care își are originea nu în predispozițiile psihologice ale acestuia, ci în configurația politică rezultată în urma alegerilor. Anume, evoluția sistemului în condițiile existenței unei majorități divizate sau disjuncte, adică a situației în care majoritatea care alege președintele nu este aceeași cu cea care susține Guvernul și controlează Parlamentul. Iar "o majoritate divizată duce în mod inevitabil la conflict și dezbinare"392 între președinte și premierul susținut de Parlament
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
cel mult situații în care majoritatea parlamentară inițială a suferit o serie de modificări, dar fără a ajunge în disonanță cu cea prezidențială. De astfel, regulile sistemice, și în mod desosebit simultaneitatea alegerilor parlamentare și prezidențiale, nu favorizează apariția majorității disjuncte. În treacăt fie spus, revizuirea sistemului politic francez prin egalizarea mandatului prezidențial cu cel parlamentar (al primei camere mai exact, cea aleasă direct) reprezintă o măsură de blocare a situației de coabitare politică. Teoretic, sistemul politic românesc ar fi putut
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
puterii celui care obține majoritatea are rostul de a bloca potențialul conflictual și violent al oricărei structuri bicefale. Acesta este cazul Franței, cu cele trei perioade ale sale de coabitare politică: 1986-1988, 1993-1995 și 1997-2002. România, cu a sa majoritate disjunctă de din perioada legislaturii 2004-2008, se încadrează în tiparul semi-prezidențialismului? Conform exigenței lui Sartori, răspunsul este negativ, căci schimbarea "primului cap" nu a rezolvat deloc problema funciară a puterii bicefale 397. În plus, în ciuda executivului dual și a faptului că
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]