256 matches
-
ca posibilă (după plac). Asertorice unde se consideră ca reale (adevărate), apodictice în care se consideră ca necesare. Astfel cele două județe a căror raport îl constituie județul ipotetic (antecedens și consequens ) și-n a cărora reacție reciprocă consistă momentul disjunctiv (membre ale împărțelei) sânt cu toate numai problematice. În exemplul de mai sus teza " Există o justiție perfectă" nu s-au susținut asertotic, ci s-a cugetat numai ca un județ după plac, în privirea căruia e cu putință ca
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
cu putință ca cineva să-l admită, și numai consecvența e asertorică. De aceea asemenea județe pot fi evident false și totuși, luate problematic, să fie condiții a cunoștinței adevărului. Așa bunăoară "Lumea exista, prin întîmplare oarbă" e în județul disjunctiv de semnificație numai problematică, ș-anume ca cineva să admită pentru moment această teză și totuși (ca însemnarea unui drum fals din numărul celora pe cari le poți lua) servește la aflarea celui adevărat. Teză problematică este așadar aceea care
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
cu privire la forma pe care societatea trebuia să o capete în noile condiții ale urbanizării, industrializării, mobilității sociale și geografice și eterogenității crescute generate de toate acestea. Concepțiile lor s-au bazat frecvent pe contrastul dintre două tipuri de societate aparent disjunctive istoric, cum le numește Cohen, nu tocmai un adept al acestei abordări. Exceptând relațiile cu cei mai apropiați asociați (în sensul de familie restrânsă), persoana socială completă ar fi incongruentă cu modernitatea. Ei asociau comunitatea (privită ca o calitate a
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
o diferență netă între Cezar și Dumnezeu, nu-i confunda; nu-i face să coexiste la-ntâmplare cu scuza că poți oricum să-l servești mai bine pe Dumnezeu; «nu-i împăca»; amintește-ți bine că și-ul meu este disjunctiv, creează două universuri necomunicante, ba poate chiar contrastante, oricum, repet, «de neconciliat»”. Prezentând această dihotomie extremistă, Hristos împinge și invită la o opoziție permanentă în fața lui Cezar, chiar dacă una non-violentă (spre deosebire de cea a zeloților). A doua noutate religioasă care se
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
riscului (masculinitate) sau pasivitate, emotivitate, tandrețe (feminitate). Un aspect important al acestor teste este că ele opun masculinitatea feminității, itemii ce reprezintă cele două genuri fiind mutual exclusivi (Sears et al., 1991). Începând din anii ’70, psihologii au revizuit modelul disjunctiv al masculinității-feminității și s-au întrebat dacă nu există indivizi care se văd pe ei înșiși ca având la cote ridicate atât atribute masculine, cât și feminine. S. Bem (1974) răspunde afirmativ și numește respectivele persoane „androgine (psihologic)”, combinând cuvintele
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
un lagăr de prizonieri, așa cum nu de puține ori s-a întâmplat în timpul războaielor, se impune, de regulă, ca fiecare individ - și cel care se mișcă eventual mai greu - să scape, altfel acțiunea este compromisă. 3) În sarcinile de tip disjunctiv este suficient ca doar unul din grup să realizeze sarcina pentru ca succesul să fie cotat ca aparținând întregului grup. Aici performanța grupului depinde de cel mai „bun” sau performant membru. Răspunsurile la concursurile de cultură generală pe echipe (familii) constituie
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
bun este astfel. În probe complexe, un individ cu aptitudini superioare este mai performant decât un grup mediocru. Cum în situații de grup, de regulă, nu sunt utilizate deplin resursele individuale, în destul de multe cazuri, mai cu seamă în sarcini disjunctive, grupul nu egalează performanța celui mai bun component din agregatul statistic. Cea mai adecvată strategie - a treia - în cadrul alternativei grup/individ - este cea în care performanța grupului real se pune în paralel cu suma prestațiilor unui grup echivalent în situație
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
nu a dispărut. Reprezentate grafic, cele două modalități de curgere a informației de la sursa media la public ar putea arăta ca în figura 9, unde este redată și combinarea lor, fiind ușor de înțeles că ele sunt conjunctive, și nu disjunctive, funcționând concret îngemănate. Figura 9. Modele de comunicare mass-media Ca aproape în orice reprezentare grafică, și în figura de mai sus lucrurile par simplificate față de realitatea complexă. Practic, există mai multe surse emitente care pot interacționa între ele, după cum, chiar
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
sarcinii și a celui orientat înspre relațiile sociale din grup. Cu precizările: dimensiunea focalizării pe relații cuprinde două subdimensiuni, și anume relațiile socioafective ale liderului cu membrii grupului și relațiile dintre acești membri; dacă dimensiunile democratic-autoritar și directiv-permisiv sunt intra-disjunctive, dar nu și inter-, cea sarcină-relații nu are un asemenea caracter. Astfel că un lider poate fi puternic orientat și înspre sarcină, și relațional, după cum poate fi neglijent în ambele sensuri. Sunt posibile, evident, și alte combinații: moderat orientat în
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
de acest gen este deosebit de utilă pentru a putea direcționa învățarea din perspectiva activității în grup: în literatura de specialitate (vezi, în acest sens, și contribuțiile lui I.D. Steiner) sunt prezente mai multe modele, deosebind în special: - sarcina de tip disjunctiv, în care grupul trebuie să facă o selecție a răspunsurilor și contribuțiilor unui singur membru, cea mai bună soluție fiind identificată; - sarcina de tip conjunctiv se regăsește în tehnicile TGT și STAD și presupune că productivitatea grupului este strict legată
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
Europei: greaca și latina. într-adevăr varietatea stilistică este remarcabilă, în ciuda mesajului unic, cel creștin: epistole (un fel de îndrumar de la distanță), evanghelii (se vorbește de specificitatea "stilului evanghelic"), omilii, didahii, ode, predici, ori un gen conținând aglomerări biografice expuse disjunctiv, numit "faptele lui..." Spre sfârșitul perioadei apar și poemele (Odele lui Solomon, Oracolele). în ce privește transpunerea învățăturilor creștine în greacă și latină, antologia relevă rolul lui Origene și, respectiv, al lui Tertullian. Origene a avut șansa să adâncească sensurile grecești ale
Pe falezele sihăstriei by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14984_a_16309]
-
provenite și din amintirile scriitorului, participant în 1883, ca ziarist, la anchetarea țăranilor dintr-un sat prahovean răsculat. Astfel construit, romanul asociază idilicul, lirismul cu incisivitatea observației, romantismul idealizant cu realismul brutal. Aliajul artistic contrastant include și o optică ideologică disjunctivă, în viziunea romancierului toată vina pentru soarta țăranilor având-o arendașii; în schimb, boierul, demofil prin definiție, îi este țăranului părinte. Proprie literaturii române cu tematică rurală din secolul al XIX-lea, această viziune va orienta la începutul secolului următor
ZAMFIRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]
-
coordonate, individualizarea și identitatea, modurile de producție și distribuție economică sau culturală, stilurile de viață și habitusurile culturale aveau traiectorii constitutive bine circumscrise și spații de variație atent limitate. Modul cognitiv dominant de reflecție și instituire era reprezentat de binomul disjunctiv sau/sau. Ambiguitatea era eliminată, maniheismul separator era tranșant. Clasă muncitoare sau clasă privilegiată, organizare (și planificare) centralizată sau piață, cetățean sau străin, muncă sau timp liber, război sau pace, conducător sau supus, fapte sau valori, sat sau oraș, industrie
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
o ordine socială cu un alt sistem de coordonate sociale, iar cei mai recenți, corespunzători celei de-a doua modernități, reflexive, au instituit și ei acele coordonate care încet și sigur se substituie instituțiilor ce funcționau în precedenta societate. Principiul disjunctiv sau/sau al modernității consacrate a ajuns treptat să fie înlocuit de cel conjunctiv și/și al modernității reflexive. De data aceasta, separării i se substituie coexistența, certitudinea este înlocuită de ambiguitate și căutare permanentă, granițele devin atât de poroase
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
transformării, pentru a face față noilor dezvoltări sociale. Variațiile instituționale ale modernității inițiatoare și de consacrare s-au situat în cadrul sistemului de coordonate ale fiecărui principiu, conformându-se unei abordări de tipul sau/sau. Granițele demarcatoare clare apăreau în formă disjunctivă: cetățean sau străin, familie sau non-familie, cunoaștere științifică (rațională) sau cunoaștere neștiințifică, muncă sau timp liber, organizare sau haos etc. Sigur că între polii dihotomici exista un continuum, însă dezirabilitatea instituțională și răspunderea socială aveau referințe bine marcate. Organizarea birocratică
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
pentru dezorganizarea rezultată era invocată pentru a restabili raționalitatea birocratică. Ceea ce s-a întâmplat odată cu intrarea modernității într-un nou stadiu de dezvoltare constă în schimbarea coordonatelor, extinderea continuumurilor variaționale și multiplicarea variațiilor specifice structurilor instituționale până acolo încât dihotomiile disjunctive au fost înlocuite de acceptarea formulelor conjunctive de tipul și/și. Să considerăm câteva exemple orientative. Universitatea modernă a fost esențialmente o organizație și un simbol național al învățării și profesionalizării elitelor naționale. Diploma emisă de o universitate națională trebuia
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
negociere” socială în procesul constituirii eului modern) la feminisme și toate celelalte poststructuralisme, au relansat acest - în fond - truism al reflecției sociale. Ceea ce e inedit, la Taylor și la autorii afini cu el, este redescoperita insistență asupra comunității, formulată uneori disjunctiv, ca și cum sfera privată definită de liberali ar fi una exclusiv individuală și nu ar permite articularea unor asociații și chiar comunități. E o înțelegere particulară a extrem de complicatei distincții privat/public, o distincție esențială, dar care nu poate fi absolutizată
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
vorbe pe ales,/ Nici știu cum aș Începe” (M. Eminescu); - se pune virgulă Între coordonatele adversative legate prin dar, iar, Însă, ci: „I se părea că nu fuge, ci cade din Înaltul ceriului” (M. Eminescu); - se pune virgulă Între coordonatele disjunctive, când amândouă Încep cu ba, când, fie, ori, sau: „Fie că plec, fie că nu plec, tot așa rămânem”. O atenție deosebită necesită coordonatele legate prin și copulativ ori prin sau, care nu se despart prin virgulă: „Dumneata cercetezi și
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
consimțământul, organizația cerea să-i fie recunoscut dreptul de a transfera supraveghetori aflați În serviciul său În locuri unde se aflau supraveghetori dezactivați, aceștia fiind, bineînțeles, Înlocuiți de primii. Era da sau nu. Vedeți vreo modalitate de a evita această disjunctivă, Îl Întrebă șeful guvernului pe ministrul de interne, Nici măcar nu cred că ea există, domnule, dacă refuzăm, socotesc că vom avea câte patru supraveghetori scoși din uz, și la serviciu, și În viață, În fiecare zi care va trece, dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
prin contrastele de limbaj”, „canonul clasic este golit de sens” etc.) într-un jargon verbios și vacuu („Morala nu omite o tîrzie alegorie animalieră, «Pelicanul sau babița», care sună a stridență prin ponderea statică a celor două substantive în coordonare disjunctivă și a elipsei totale de grup verbal”). O interpretare complet fantezistă privește identificarea unor ecouri onomastice din fabule românești tradiționale, Sarafoff amintindu-l astfel - nici mai mult, nici mai puțin - decît pe... Trandafiloff, „țintă a apologului heliadesc”... Aluzia la Trandafiloff
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
e posibil ca problema să fie rezolvată. 1.1 Diverse soluții și interpretări Conciliul nu folosește o formulă adversativă, adică nu afirmă una ca să excludă pe cealaltă, sau nu exprimă opoziția lor inconciliabilă. În al doilea rând, exclude și formularea disjunctivă. Nu este vorba de a alege una dintre posibilități, excluzând-o în același timp pe cealaltă, sau de a acorda o preferință uneia, considerând-o pe cealaltă ca având o valoare suplimentară. Este clar că nu intenționează să folosească formula
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
de austeritate, cu exemplul, În față, al "jocului secund" barbian, apare adesea fragmentat, Întrerupt de puncte care probează că ideala coagulare a perspectivei spre lume nu s-a realizat deplin, că o agitație subterană o face mereu problematică. Frecvența conjuncției disjunctive "sau" sugerează nesiguranța și labilitatea opțiunilor, cu alternative mereu posibile. Așadar, și În sonetele sale, Ilarie Voronca rămîne, În esență, el Însuși: o sensibilitate rănită, elegiacă, neliniștită, care a fost mereu cea a avangardistului, și căreia "armura" sonetului nu-i
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
a servi acțiunea ca militantism didactic și repetitiv cu cât deservește capacitățile hermeneutice. Dar, mai ales, aceste două mimuri ale pieței descriu imaginarele care susțin orice edificare singulară a economiei și care produc lanțuri de articulări între elemente în prealabil disjunctive, dar ulterior reconstruite după figurații semnificative niciodată înghețate și totdeauna apte pentru afirmarea schimbărilor de situație. "Economia în sensul cel mai larg (de la producție la consum) trece prin expresia prin excelență a raționalității capitalismului și a societăților moderne. Dar economia
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
tip pozitiv pentru funcționarea sistemului), ca și sens orizontal (de dispersie a consecințelor, sub raport teritorial, între altele). Convectivitatea sistemului economic este și selectivă și integrativă, este și exclusivă și inclusivă, iar aceste caracteristici comportamentale au aspect complementar, iar nu disjunctiv. Mișcarea în sistemele economice nu are sens absolut, ci doar în contexte bine definite. Bineînțeles că procesul economic este în sine nesupus simplificărilor cerute de funcția predictivă pentru că pur și simplu ar trebui ca aceasta să fie relevantă după mai
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
prin care stările sistemului rămân deschise ca posibilitate tendențială până când își configurează un sens, o direcție, prin mecanismele discernământului specific alegerilor subiective negociate în contexte intersubiective, de finalitate consensuală. Sunt, cu alte cuvinte, sisteme transformațional-convective, cu sens coeziv și nu disjunctiv, în care ordinea funcționează și pe verticală și pe orizontală și se autoreproduce prin învățare (unitatea creșterii organice și cantitative și calitative, și materiale și spirituale) mereu la pragul instabilității creatoare sau al dezechilibrului favorabil. Evoluția este sugerată de mișcarea
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]