39,259 matches
-
spus bunica) s-ar fi ajuns la despărțire, nu s-ar fi pierdut numai unul pe celălalt. S-ar fi pierdut fiecare pe el însuși, deoarece împreună erau un tot unitar, inseparabil. Iar gândul acesta, nerostit, făcea ca totul să dispară în jurul lor, să rămână numai ei doi și iubirea! Uitaseră de tot, tot absolut. Uitaseră până și de copii! - Copiii!!! Ca prin vis, Victor își aminti de ei, într-un târziu, când afară era deja întuneric. Cât de îngrijorați or
ÎNGER SAU DEMON PARTEA A DOUA, CAP I de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2241 din 18 februarie 2017 by http://confluente.ro/flori_bungete_1487439348.html [Corola-blog/BlogPost/377351_a_378680]
-
cu o privire rugătoare, chinuită, de femeie abandonată. Și pentru prima dată, de la începutul stagiunii, Maria o domină. În momentul în care privirile li se încrucișară, aceasta lăsă privirea în jos, recunoscându-se învinsă, și se făcu din ce în ce mai mică, până dispăru complet. Iar Maria, răsuflă ușurată, fiind convinsă ca a scăpat de acest personaj pentru totdeauna. Coborî de pe scenă, cu zâmbetul pe buze. Un zâmbet de învingător! Începu să fredoneze aceeași melodie de dinainte de spectacol. Se demache, se schimbă, parcă mai
ÎNGER SAU DEMON PARTEA A DOUA, CAP I de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2241 din 18 februarie 2017 by http://confluente.ro/flori_bungete_1487439348.html [Corola-blog/BlogPost/377351_a_378680]
-
soarelui ca să se deschidă porțile cerului, oare Dumnezeu ar vrea ca să pună înapoi mărul în pomul Edenului? Viorel Muha (aprilie 2016) Bunătate Oare dacă constelațiile cerului ar fi toate în ochi tăi când tu vei privi copiii lumii, râul va dispărea de pe pământ iar oamenii s-ar iubii oare cu adevărat? Viorel Muha (aprilie 2016) Credință Oare când energiile încătușate în iluziile lumilor de dincolo de binele lui Dumnezeu ne vor distruge, numai atunci, în ultima clipă, vom crede în Dumnezeu? Viorel
TU MAMĂ! de VIOREL MUHA în ediţia nr. 1927 din 10 aprilie 2016 by http://confluente.ro/viorel_muha_1460287940.html [Corola-blog/BlogPost/381947_a_383276]
-
de domnișoară. Aproape instinctiv și reflex, și-a atins cu mâinile jilave obrazul și dacă nu a leșinat și nici nu a strigat să-l audă tot cartierul, înseamnă că dumnealui este o fire deosebită. Pentru că lui reb Fisel îi dispăruse barbă! Se înțelege că a alergat imediat la oglindă. Ce a văzut? O figură speriată, cu ochii lărgiți de mirare, un nas normal dezvoltat și doi obraji palizi, absolut complet bărbieriți... Figura semăna vag cu o fotografie a lui din
SCHIŢE UMORISTICE (19) – EXTRAORDINAR de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/dorel_schor_1420107543.html [Corola-blog/BlogPost/372836_a_374165]
-
fotografie a lui din adolescență, făcută probabil pentru buletinul de identitate. Pentru mai multă siguranță, reb Fisel făcu câteva grimase: era neîndoielnic, cel din oglindă reproducea concomitent strâmbăturile, deci era el... Era el! Și barba? Unde și în ce fel dispăruse barbă? Se gândi speriat ce ar putea să-i spună nevestei sale la micul dejun. Dar nici cuvioasa Sara Leia și nici cei șase copii nu exprimară nici o mirare. E drept că nu-l priviseră cu atenție ci doar în
SCHIŢE UMORISTICE (19) – EXTRAORDINAR de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/dorel_schor_1420107543.html [Corola-blog/BlogPost/372836_a_374165]
-
rămas bun de la tine și familie și purced să aprofundez secretele geometriei afine. Zis și făcut. Abia a încălecat calul cu Nimeni și Nimic în buzunarele șeii, ca străzile cu semne de circulație în caldarâm specifice integrității edililor Dâmbovițeni au dispărut. Se aflau pe un bun drum roman și se simțea aerul sărat al mării Mediterane. Se apropiau vijelios de Alexandria unde era programată prima oprire cam prin anul 300 ÎC. S-au dus direct la Academie unde sperau să-l
POVESTE PENTRU MĂMICI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1713 din 09 septembrie 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1441811426.html [Corola-blog/BlogPost/378205_a_379534]
-
acesta de a călători nu are niciun efect benefic asupra vieții și carierei mele. Este un fel de autoflagelare mistică, care nu-și produce efectele, nici în plan uman, nici profesional. Fenomenul, se pare, este exact invers, mă plictisesc, îmi dispare pofta de scris, de socializare, apare angoasa, depresia, dezinteresul, nemulțumirea, lâncezeala. De mai bine de zece ani fac acest lucru, trec prin aceste stări și nu mă învăț minte. În timp ce-l aștept pe Ali să-mi aducă micul dejun, ca
DRUMUL APELOR, 58 ( ROMAN ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2318 din 06 mai 2017 by http://confluente.ro/aurel_contu_1494018433.html [Corola-blog/BlogPost/376336_a_377665]
-
casă" Se cunosc deja de mult... Nu mai simte că o apasă... Frunzele ce-și cern covorul În fiecare toamnă... Îi colorează-n ruginiu Taiorul ei de doamnă... Aici își va petrece veacul... Cât se va-nvârti planeta... Și va dispare în neant, Predând alteia ștafeta... Ce contează că a dansat... Nebună baiaderă.... N-a crezut când i s-a spus Că iubirea-i efemeră... Și-a dat toată demnitatea De dragul unui trandafir... Și a sorbit până la fund Tot veninul din
MELANCOLIE DE VARA de ADA SEGAL în ediţia nr. 1681 din 08 august 2015 by http://confluente.ro/ada_segal_1439022848.html [Corola-blog/BlogPost/379539_a_380868]
-
UNEI NOPȚI DE VARĂ Autor: Anghel Zamfir Dan Publicat în: Ediția nr. 2222 din 30 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului Fereastra unei nopți de vară Nici prin cap nu mi-a trecut că mâine poți pleca și în urma ta vor dispărea decenii de amintiri cu noi pe când eram copii și ne iubeam pe ascuns. Tu săreai fereastra desinvolt, ca o căprioară ce aleargă pe câmpii, eu stăteam sub un nuc și așteptam să vii. Ce prostii puteam să ne mai spunem
FEREASTRA UNEI NOPŢI DE VARĂ de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2222 din 30 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/anghel_zamfir_dan_1485762091.html [Corola-blog/BlogPost/359773_a_361102]
-
acolo, mândră, precum o floare răsărită într-un imbold de suvenir. Nici nucul nu mai e. În locul lui sunt niște bălării crescute spre a acoperi nemărginimea trecerii de la ce a fost și ce-am avut la ce de mult a dispărut în coșul cu amintiri. A rămas doar semnul în ochii mei reapărut când am văzut ferestra pe unde tu săreai după ce îți adormeau părinții obosiți de truda zilei. Doi nebuni sub noaptea unui nuc, asta eram. Nu ne promiteam nimic
FEREASTRA UNEI NOPŢI DE VARĂ de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2222 din 30 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/anghel_zamfir_dan_1485762091.html [Corola-blog/BlogPost/359773_a_361102]
-
mă iubească într-o zi și el a venit abia azi când eu am ajuns o simplă cerșetoare. - Du-mă acasă, sau du-mă undeva unde să mă poți iubi, e singura mea dorință pe lumea aceasta, apoi pot să dispar, fericită că tu m-ai iubit, că tu ai fost al meu, Arianul meu așteptat o viață întreagă. -Am, să te duc, îți promit, dar încearcă să te liniștești. Spune-mi unde stai și luăm un taxi până acolo. Dar
FEREASTRA UNEI NOPŢI DE VARĂ de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2222 din 30 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/anghel_zamfir_dan_1485762091.html [Corola-blog/BlogPost/359773_a_361102]
-
doi nebuni, nedumerită de ce se întâplă. Mi-a fost iarăși rușine și am plecat amețit împiedicându-mă de gardul acela de fier ce înconjura jardiniera farmaciei. Aliana s-a așezat iar pe pietrele ei și mă privea cu dispreț cum dispăream fără a ști de unde venisem. În următoarele zile am trecut iarăși prin locul acela. Ea era tot acolo. Se uita nedumerită la lumea ce vine și trece. Eu o priveam ore în șir aducându-mi aminte de fata frumoasă ce
FEREASTRA UNEI NOPŢI DE VARĂ de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2222 din 30 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/anghel_zamfir_dan_1485762091.html [Corola-blog/BlogPost/359773_a_361102]
-
vremea aceea simbolul discreției era trandafirul. De aceea, la ospețe, exista obiceiul să se așeze pe masă un vas cu trandafiri, fiind o invitație pentru oaspeți să nu lase să le scape cumva vreo taină sub înrâurirea libațiilor. Obiceiul a dispărut, amintirea lui a rămas însă sintetizată într-un proverb: „Să dezvălui vasul cu roze”, ajuns la unele popoare ca o expresie ce arată, în urma unei curiozități indiscrete, destăinuirea unor lucruri care ar fi trebuit să rămână pururi ascunse. Este bine
TĂCEREA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1568 din 17 aprilie 2015 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1429303774.html [Corola-blog/BlogPost/372420_a_373749]
-
chip. Este crucea destinului pe care trebuie s-o ducă în spate. Și o face cu o demnitate extrem de matură pentru un copil de vârsta lui. Dar într-o bună zi (dacă o asemenea zi poate fi numită bună) Răducu dispăru. După un timp mai scurt sau mai lung, Dumnezeu mai știe, aflu cu stupoare de la un polițist de proximitate că puștiul a fost pur și simplu sfâșiat de doi câini de luptă, proprietatea unui potent și controversat om de afaceri
NIMIC NOU SUB SOARE de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1632 din 20 iunie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1434804170.html [Corola-blog/BlogPost/372445_a_373774]
-
era nimeni, doar șirul prelung de spaime și mâinile mici, strângându-se deasupra capului, să nu mă lovească din nou piciorul acela cu pantof de lac și mâna aceea sub formă de gheară ...și depărtarea care durea când mama mea dispărea în colbul drumului, ducând cu ea parfumul de mere și mângâierea pe care nici nu mai știu dacă mi-a dat-o cândva, lăsându-mi mie doar atât: cerul ca un tăvălug înghimpat, o batistă și un ou. Tu trebuie
DRAGOSTEA...CA O COAJĂ DE OU ÎNTR-O BATISTĂ de CAMELIA RADULIAN în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 by http://confluente.ro/camelia_radulian_1427614584.html [Corola-blog/BlogPost/377206_a_378535]
-
a ploaie, De sub abanoșii îmbrăcați cochet. Licurici sălbatici se prindeau în horă, Întețindu-și vrajba, sub frunzele noi. Dansul lor frenetic părea că adoră, Până la strigare, al naturii croi. Recitam și versuri, tu mă luai în brațe, Rănile din suflet dispăreau, pe rând. Tiptil, alizeul venea să agațe Noaptea strecurată pe cărări de gând. Dusă-i amintirea și cu ea-mpreună, Palida tristețe pentru-al meu trecut. Azi plâng abanoșii sub un colț de lună, După romantismul care s-a pierdut
ULTIMA VACANȚĂ de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 by http://confluente.ro/camelia_ardelean_1427578596.html [Corola-blog/BlogPost/382587_a_383916]
-
Ivănescu, m-am smuls de la treburile mele și-am întocmit o lungă (4 pagini) scrisoare către luceferist. Te-am căutat să ți-o dau (îmi spuseseși că ai nevoie de ea în acea săptămână), dar căutările mele au fost zadarnice, dispăruseși de trei zile - așa mi s-a spus de acasă. Acum, la „serviciu” în Pietroșița, am găsit scrisoarea, pe masă, din păcate nu te-am mai putut căuta din nou: eram serios bolnav. Nu știu când voi mai reveni la
FUGIND SAU ACASĂ, CÂNDVA, LA MIRCEA HORIA SIMIONESCU de ION IANCU VALE în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_iancu_vale_1413289455.html [Corola-blog/BlogPost/365982_a_367311]
-
știut este din experiența înaintașilor că aceste crânguri nu numai că apără plantele de furtuni, dar asigură și o foarte necesară rezervă de apă pentru perioadele de secetă. Și cum instalațiile de irigare din zonele de câmpie ale României au dispărut aproape cu totul după Decembrie '89, spârcuite fiind de hoți, este lesne de înțeles importanța pe care o dețin, mai exact importanța pe care ar trebui să o dețină pâlcurile și perdelele de pădure din zonele agricole ale țării. Numai
DAR UNDE-S CODRII DE MAI AN? de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 826 din 05 aprilie 2013 by http://confluente.ro/George_petrovai_dar_unde_s_c_george_petrovai_1365166311.html [Corola-blog/BlogPost/345680_a_347009]
-
Articolele Autorului VÂRTEJ Ne-apropiem de frig și întuneric, Când timpul ne refuză nopți și zile, Se șterg mereu permise și ștampile, Dorințele devin ceva himeric. Își pierde toamna tot mai multe file, În vântul cu vârtej nebun sau sferic, Dispar și stele-n cerul șters, eteric, Iar ploile ne cuceresc, abile. Prea repede rămânem fără soare, De frunze nici măcar nu ținem minte, Ne sângerează sufletul, ne doare, Că nu putem să mergem înainte Și stăm pe loc, așa, în așteptare
VÂRTEJ de LEONTE PETRE în ediţia nr. 2106 din 06 octombrie 2016 by http://confluente.ro/leonte_petre_1475759937.html [Corola-blog/BlogPost/382470_a_383799]
-
NU POT SĂ TE ATING NUMAI CU GÂNDUL... Autor: Florin Cezar Călin Publicat în: Ediția nr. 2318 din 06 mai 2017 Toate Articolele Autorului Ești dorul meu ascuns în strigăt mut, - Nesățioasă-ți este mângâierea ! - Acea iubire ce mi-a dispărut ! De când am cunoscut ce e durerea. E scris în stele ce-ngrijesc de noapte, - Căci Luna este chiar simbolul ei ! Că vorbele rostite sunt doar șoapte, Sau sunt reversul clar al dragostei. Trosnește-n palme uneori chiar vântul, - M-aplec
NU POT SĂ TE ATING NUMAI CU GÂNDUL... de FLORIN CEZAR CĂLIN în ediţia nr. 2318 din 06 mai 2017 by http://confluente.ro/florin_cezar_calin_1494075076.html [Corola-blog/BlogPost/378413_a_379742]
-
în comerțul socialist al Sucevei. Orașul nu avea atunci o cafenea, un spațiu în care să se consume doar “schwartz-ul”, așa cum spuneau încă bucovinenii cafelei, ca o reminiscență din vremea Bucovinei austriece. Cafeneaua Armenească (despre care am scris pagini inedite) dispăruse la sfârșitul perioadei interbelice, iar cafeaua, care putea fi comandată în localurile de consumație publică (restaurantele, birturile și cofetăriile urbei), nu putea fi savurată nicăieri într-un spațiu cu destinație exclusivă. Aburii cafelei se amestecau cu fumul gros de țigară
CAFENEAUA „LA VARICEA” de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 62 din 03 martie 2011 by http://confluente.ro/Cafeneaua_la_varicea_.html [Corola-blog/BlogPost/349037_a_350366]
-
fi comandată în localurile de consumație publică (restaurantele, birturile și cofetăriile urbei), nu putea fi savurată nicăieri într-un spațiu cu destinație exclusivă. Aburii cafelei se amestecau cu fumul gros de țigară De fapt, localurile publice cu denumirea de „Cafenea” dispăruseră în primii ani ai „puterii populare” pentru că aveau o...rezonanță burgheză și de aceea noua locantă, deschisă pe strada „Ștefan cel Mare”, avea o firmă mixtă pe care scria „Cafea - Dulciuri”. Ceea ce atrăgea însă atenția publicului era un panou de
CAFENEAUA „LA VARICEA” de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 62 din 03 martie 2011 by http://confluente.ro/Cafeneaua_la_varicea_.html [Corola-blog/BlogPost/349037_a_350366]
-
străine. De la cafea, la „nechezol” Succesul locantei, în care cu greu reușeai să ocupi un loc la una din mesele cu picior, a fost asigurat, după jumătatea anilor ’70, de lipsa din rețeaua comercială oficială a cafelei. Cafeaua naturală a dispărut din magazine fiind înlocuită cu un surogat care a ajuns să conțină până la 80% năut sau ovăz, numită ironic (de la ovăzul, nutreț pentru cai) „nechezol”. Cum făceau cei care deserveau locanta, numai ei știau, dar reușeau să ofere consumatorilor o
CAFENEAUA „LA VARICEA” de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 62 din 03 martie 2011 by http://confluente.ro/Cafeneaua_la_varicea_.html [Corola-blog/BlogPost/349037_a_350366]
-
care deserveau locanta, numai ei știau, dar reușeau să ofere consumatorilor o băutură care mai aducea cât de cât a cafea. „La Varicea” a rezistat ca local public până în anul 1982, când s-a trecut la demolarea totală a zonei, dispărând din peisajul urban al Sucevei odată cu întregul șir de clădiri care începea de la imobilul fostului Hotel „Langer”, până după colțul străzii, la fosta Școală Generală Nr. 2, actualul corp din spatele Curții Domnești al Colegiului de Artă „Ciprian Porumbescu”. (din volumul
CAFENEAUA „LA VARICEA” de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 62 din 03 martie 2011 by http://confluente.ro/Cafeneaua_la_varicea_.html [Corola-blog/BlogPost/349037_a_350366]
-
când risipești parfumul, Mă-ntreb unde-i femeia și-unde-i floarea Când întâmplarea ne-ntretaie drumul. Că tu-mi zâmbești când te-ntâlnesc în zori Și când în brațe-aș vrea să mi te strâng, Un val de vânt și tu dispari în crâng Și mi te pierzi deodată printre flori. Când gând îmi vine doar de ducă Mi-apari în față zvârlugă și nălucă, Când buzele-mi întinzi spre sărutare Un foc aprinzi în mine, ce arde tot mai tare. Și
IUBITEI,POEM DE DRAGOSTE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 226 din 14 august 2011 by http://confluente.ro/Iubitei_poem_de_dragoste.html [Corola-blog/BlogPost/360112_a_361441]