1,061 matches
-
părinții, cu sau fără ajutor de la stat în funcție de țară, angajează o persoană pentru supravegherea copilului în propriul cadru domestic. Statisticile nu sunt simplu de colectat din cauza faptului că aceste structuri sunt deseori finanțate de instituții aparținând colectivităților locale, ceea ce înseamnă disparități enorme nu numai de la o țară la alta, dar mai ales de la un oraș la altul. În mod global, oricare ar fi țara, oferta de locuri este inferioară cererii, ceea ce nu interzice clasificarea statelor în funcție de efortul îndeplinit în materie. În
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
și servicii publice. Sunt în proprietate publică, sau preponderent publică, iar scopul lor nu este maximizarea profitului, ci satisfacerea nevoilor unei comunități, sau îndeplinirea unor obiective naționale (creșterea și dezvoltarea economică, stabilitatea prețurilor, ocuparea mîinii de lucru, echilibrul extern, atenuarea disparităților regionale ș.a.). Nu există, însă, o separație clară a sferei publice de cea privată. Multe obiective sunt dezvoltate în comun, prin parteneriate public-privat, iar întreprinderile publice nu se mai limitează doar la producția de bu-nuri și servicii publice, penetrînd sectorul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
concurențial, existența mai multor centre de creștere economică regională, structura variată a serviciilor bancare și larga lor distribuție teritorială, consistenta serviciilor intelectual intensive (informatice, marketing, consulting, engeneering etc.), potențialul apreciabil al învățământului și al asistenței medicale. Punctele slabe sunt considerate: disparitățile teritoriale relative la infrastructura economică, socială, culturală, la resursele umane și dezechilibrele structurale (gradul scăzut de urbanizare, suprapopulația agricolă, concentrarea producției în industriile tradiționale și energofage, insuficiența resurselor naturale, decalajele față de alte județe referitoare la producția industrială, producția agricolă, sectorul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
Plan național de amenajare a teritoriului și planuri județene, pe termen scurt, mediu și lung, care, după aderarea la Uniunea Europeană, pot beneficia în apli-care, pe lîngă sursele autohtone, și de fondurile structurale ale U.E., destinate întăririi coeziunii economico-sociale și reducerii disparităților, avantajînd în special zonele aflate în declin industrial, zonele agricole, în general cele aflate în pierdere de viteză. Totuși, în ciuda acestei noi orientări a politicilor publice, inegalitățile de dezvoltare între regiuni și subocuparea teritoriului persistă și ridi-că probleme inclusiv în privința
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
cu celelalte politici publice. Astfel s-au născut noi teorii și noi experiențe, pe care vom încerca să le prezentăm în continuare. 5.3.1. Abordări actuale ale politicii dezvoltării regionale Într-un cadru al concurenței perfecte, de tip walrasian, disparitățile de dezvoltare regională ar avea doar un caracter temporar și tranzitoriu. Dar acesta este un caz ideal, teoretic. În realitate, se mențin importante disparități între regiuni, în special în privința veniturilor și a ocupării, datorită a numeroși factori dintre care reținem
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
1. Abordări actuale ale politicii dezvoltării regionale Într-un cadru al concurenței perfecte, de tip walrasian, disparitățile de dezvoltare regională ar avea doar un caracter temporar și tranzitoriu. Dar acesta este un caz ideal, teoretic. În realitate, se mențin importante disparități între regiuni, în special în privința veniturilor și a ocupării, datorită a numeroși factori dintre care reținem: * înzestrările diferite cu factori de producție; * mobilități reduse ale acestora; * spiritul antreprenorial diferit; * reglementările specifice; * culturi specifice; * nivelurile de salarizare diferite; * poziția geoeconomică; * politica
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
domenii; existența și manifestarea sindicatelor; practica indemnizațiilor de șomaj, a ajutoarelor sociale ș.a. În plus, factori perturbatori pot constitui și economiile de scară teritorială, ca și specificitățile culturale, istorico-geografice, religioase sau sociale care contribuie la menținerea decalajelor între regiuni. Aceste disparități teritoriale creează probleme politicilor economice naționale în toate țările. Pentru înlăturarea lor unii reclamă cu necesitate intervenția Statului și atunci politicile regionale se subordonează obiectivelor statale. Intervenția Statului constă, cel mai adesea, în prelevarea de resurse de la regiunile bogate și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
de resurse de la regiunile bogate și redistribuirea lor către regiunile sărace. Teoretic creșterea indusă a ocupării și implicit a veniturilor în acestea din urmă, trebuie să conducă cu timpul la o lărgire a bazei de impozitare, la dezvoltare și înlăturarea disparităților. De multe ori, însă, se întîmplă exact contrariul, iar continuarea intervenției statale va spori tot mai mult sarcina fiscală a regiunilor bogate, putînd destructura și aici mecanismele dezvoltării. Deci, o politică și un sistem fiscal discriminatoriu. Prin urmare, intervenția puterii
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
care ne interesează aici cel economic. Un element fundamental în promovarea dezvoltării este, cum susține Schumpeter, inovația, sub toate aspectele sale, care poate modifica în bine inclusiv atitudinile populației și funcționarea instituțiilor. Alături de nivelul inovațional specific, alți factori explicativi în privința disparităților de dezvoltare regională sunt: asigurarea inputurilor și outputurilor, existența economiilor de scară, a tehnologiilor avansate, concentrarea spațială a industriilor, nivelul de calificare a mîinii de lucru, resursele energetice accesibile, comunicațiile cu exteriorul, politicile guvernamentale, dezvoltarea serviciilor, facilitățile de agrement ș.a.
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
și creșteri negative. "Mi-racolele" unor regiuni mai dezvoltate într-un asemenea context și bu-năstarea lor relativă nu vor dura și, oricum, ele nu există decît prin comparație cu standarde precare. O politică economică puternic dirijată poate înlătura, pe termen scurt, disparitățile economice teritoriale, dar ea conduce la privilegii artificiale, în special de natură politică, defavorizînd sectorul privat și pe cel public deopotrivă. Aceasta duce la dezvoltarea economiei paralele, sau subterane, și handicapează șansa creșterii bunăstării în viitor. Deficitele se acumulează, datoria
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
intervenționistă: Abordarea neoliberală Abordarea intervenționistă Fundamente teoretice și doctrinare Economics (teoria economică neoclasică); Capitalismul liberal și popular; Dereglementarea și privatizarea; Sector public redus; Cultură antreprenorială. Macroeconomia keynesiană reconstruită (teoria dezvoltării economice); Susținerea ofertei în industrie și comerț; Intervenția Statului. Cauzele disparităților economice regionale Ineficiența în problema regională este dată de rigiditățile pieței; Lipsa de cultură antreprenorială; Intervenția excesivă a Statului. Slăbiciunile structurale ale economiei; Investiții scăzute; Drenarea capitalului financiar spre regiunile bogate; Participarea guvernamentală la dezvoltarea zonei. Relansarea regiunilor înapoiate Dereglementarea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
domeniu, stimularea unei funcționări a piețelor de capital, stimularea firmelor mici și mijlocii prin capitalizări inițiale, acordarea de asistență tehnică, financiară, juridică ș.a. Instrumentele politicii microeconomice de dezvoltare regională se bazează, în special, pe practica subvențiilor de stat pentru eliminarea disparităților regionale. Subvențiile se acordă în mod selectiv și au un puternic caracter administrativ. Efectele lor sunt mai curînd discutabile, cele negative constînd în rigidizarea piețelor și creșterea dependenței financiare a comunităților. Oricum, gestionarea subvențiilor este mai bine să fie lăsată
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
principal obiectiv reconversia forței de muncă. Înființarea Băncii Europene de Investiții și a Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare au însemnat importanți pași înainte în articularea politicii regionale comunitare, contribuind la optimizarea alocării resurselor, la creșterea coeziunii intercomunitare și atenuarea disparităților. Înlăturarea totală a tarifelor vamale în interiorul U.E., instituirea unui sistem monetar european și a monedei unice, armonizarea politicilor bugetare, au însemnat alți pași importanți în acest sens. În 1975 s-a înființat Fondul European de Dezvoltare Regională, avînd ca obiectiv
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
alți pași importanți în acest sens. În 1975 s-a înființat Fondul European de Dezvoltare Regională, avînd ca obiectiv stimularea dezvoltării regiunilor defavorizate prin modernizarea infrastructurilor și crearea unui mediu de afaceri competitiv în respectivele regiuni, activ și concurențial. Desigur, disparități de dezvoltare regională există în continuare în U.E., dar stimularea funcționării mecanismelor specifice ale pieței și realizarea de lucrări publice de infrași infostructură au conectat zonele mai puțin dezvoltate la ritmurile superioare de dezvoltare ale Vestului, dinamizînd industria și dezvoltarea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
prin: centralizare excesivă; lipsa unei autonomii reale și efective, în special de natură financiară; fragmentarea resurselor; birocrație ridicată; potențial de dezvoltare regională redus; utilizarea puțin eficientă a factorilor de producție; competențe reduse acordate autorităților locale alese; risipirea resurselor; corupție; mari disparități de dezvoltare și de potențial între actualele județe; eșuarea în obținerea efectului de sinergie scontat. Se poate vorbi despre eșecul actualei politici de dezvoltare regională al actualelor structuri organizatorice și mecanisme instituțion-ale. Instituțiile centrale au urmărit mai mult autoinvestirea cu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
de sinergie scontat. Se poate vorbi despre eșecul actualei politici de dezvoltare regională al actualelor structuri organizatorice și mecanisme instituțion-ale. Instituțiile centrale au urmărit mai mult autoinvestirea cu competențe, regiunile de dezvoltare sunt ineficiente și au un caracter artificial, în timp ce disparitățile se accentuează, iar resursele se risipesc. Este deci nevoie de noi legi, noi structuri instituționale, noi regiuni ca unități administrativ-teritoriale investite cu autonomie, cu putere deplină de decizie în problematica regională etc. În această situație, iată ce credem că trebuie
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
inovației și a progresului tehnic; extinderea și aprofundarea colaborărilor internaționale. Avantajele sistemului propus se regăsesc în: concentrarea în direcția dezvoltării a unor resurse mai numeroase și mai diverse; reducerea birocrației și a risipei; creșterea eficienței economico-sociale la toate nivelurile; reducerea disparităților prea mari de dezvoltare dintre regiuni; optimizarea alocării factorilor de producție; descentralizarea reală și efectivă și autonomia locală; intensificarea cooperării interregionale; creșterea responsabilităților; creșterea omogenității spațiale a teritoriului; reducerea cheltuielilor administrative; administrarea mai eficientă a fondurilor comunitare; valorificarea mai bună
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
sunt, la modul propriu, continuatori ai lui Walras, care visa să ajungă prin intermediul pieței la un soi de armonie socială, dacă nu chiar la egalitate. Dimpotrivă, acești autori se bazează pe diferențele de capacitate pentru a justifica libera întreprindere și disparitățile de venituri ce rezultă de aici. Există în această perspectivă o dinamică a inegalităților și de aceea intervenția publică este considerată ca potențial perturbatoare. Cum o sugerează distincția hayekiană între Taxis și Cosmos, ordinea naturală rezultă din libera inițiativă a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
creșterii zero, la care visau cîțiva în anii 1970 era un mit foarte costisitor. El ar fi obligat fie la constrîngeri foarte puternice în privința redistribuirilor, punînd în cauză fundamentele democratice ale societăților liberale, fie, ca în societățile feudale, la agravarea disparităților actuale în termini de repartiție a veniturilor. Creșterea, chiar modestă, are din contra avantajul de a oferi marje de manevră în materie de repartiție, lăsînd mai multe grade de libertate indivizilor. Dar aceasta necesită, în contrapartidă, mutații permanente în structura
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
la 29,4%, aproape neschimbată față de 29,6% în 2009, primele poziții fiind ocupate de Franța (33,8%), Danemarca (33,3%), Olanda (32,1%), Germania (30,7%), Finlanda (30,6%), Austria și Suedia (ambele 30,4%). Potrivit raportului Eurostat, "Aceste disparități reflectă diferențe ale standardelor de viață, dar sunt influențate și de diversitatea sistemelor de protecție socială la nivel național, precum și de factorii demografici, economici, sociali și instituționali specifici fiecărei țări", se arată în raportul Eurostat. În 2009, România s-a
România, ultimul loc în UE după ponderea în PIB a cheltuielilor pentru protecția socială () [Corola-journal/Journalistic/80674_a_81999]
-
scăpa de pedeapsa cu închisoarea pe viață sau chiar scaunul electric, petrecând 13 ani într-un ospiciu. Spre deosebire de Céline (sau Richard Wagner, ca să ne întoarcem în timp la o altă pildă, de sciziune dintre artist și caracterul său), la Pound disparitatea nu este numai dintre estetic și etic, ci - în plus - între diferitele aspecte ale eticului. La aceste exemple extrase în majoritatea lor din vasta recoltă a sec. XX, s-ar mai putea adăuga nenumărate altele presărate de-a lungul timpului
Operã și artist by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/7945_a_9270]
-
mai potrivit, ci este un proces mult mai important, străns legat de descentralizare", a fost de părere academicianul. Dumitru Sandu, profesor de sociologie la Universitatea din București, a vorbit despre lucrarea sa - "Funcționalitatea socio-economică a structurilor regionale" - și a evidențiat disparitățile între zonele rurale și urbane, un criteriu ce trebuie avut în vedere, în opinia sa, la viitoarea trasare a regiunilor. În ceea ce privește modul în care ar putea arăta geografic viitoarele regiuni, Sandu a declarat că "sunt de preferat regiunile cu aspect
Regionalizarea României: Costuri zero, propuneri de regiuni noi by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/79761_a_81086]
-
care acesta nici nu o văzuse vreo-dată; ar fi de ajuns să pună la contribuție acel auxiliar tot-deauna folositor când genul acesta de scriitor vrea să redea lucruri cu adevărat întâmplate, anume: fantezia și deci să apropie de logică o disparitate de întâmplări și de figuri umane cu care un profan niciodată nu s-ar întâlni. Dar eu l-am rupt din povestea mea pe colegul lui Victor și l-am lăsat în afară, căci firul vieții lui mi se părea
În umbra unei crime by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7523_a_8848]
-
siguranță, utilizatorii de infrastructură rutieră din România adoptă deseori un comportament riscant, prin manifestări imprevizibile ori ezitante sau chiar agresive, ceea ce conduce în mod implicit la creșterea riscului de accidente; ... 3) flota de autovehicule - cu unele excepții și cu disparități semnificative între regiuni, utilizatorii de infrastructură rutieră dispun de o flotă auto relativ învechită și într-o stare tehnică necorespunzătoare condițiilor și comportamentelor manifestate în trafic de către conducătorii de autovehicule; ... 4) intervenții post accident - România duce în multe cazuri
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 25 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256029]
-
regăsesc la adresa: https://mfe.gov.ro/pnrr/, iar Decizia Consiliului UE de punere în aplicare a PNRR este publicată la adresa: https://www.consilium.europa.eu/en/documents-publications/public-register/public-register-search/results/?DocumentNumber=12319%2F21&DocumentLanguage=EN&OrderBy=DOCUMENT DATE+ DESC. 1.1. Pilon, componentă, obiective generale Pilonul IV. Coeziune socială și teritorială Pilonul IV sprijină consolidarea coeziunii, ținând seama de disparitățile locale, regionale și naționale, inclusiv de decalajele rurale/urbane, de atenuarea disparităților teritoriale, de promovarea unei dezvoltări regionale echilibrate, încurajând incluziunea și integrarea grupurilor defavorizate, în conformitate cu principiile Pilonului european al drepturilor sociale. Reformele și investițiile respective ar trebui să
GHID SPECIFIC din 10 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255096]