1,307 matches
-
prea puțin cadrul limitat al Memoriilor, deși se străduiește să extindă aria contestației la întreaga personalitate lovinesciană. Nu era cel mai bun lucru să se întoarcă la faza impresionistă a criticului, de care el însuși s-a despărțit. Prozatorului îi displace profund speculația despre sursa muzicală a ideilor, vituperând necruțător: "în sens clinic numai cretinii și euforicii au idei muzicale" (p. 53). Camil Petrescu repetă cu obstinație că E. Lovinescu nu are idei (afirmă chiar că e steril), nu are intuiție
Camil Petrescu furios by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12157_a_13482]
-
se pare, definitiv, conduita gregară, spiritul asociativ, viziunile centripete. 2) În economia avangardei radiționale, muzica era cotată drept o "artă confuzională" (Andre Breton), triumful muzicii părând să anunțe moartea poeziei. "Muzica - spunea Michel Leiris în Jurnalul său (Gallimard, 1992) - îmi displace pentru că ea nu se întâlnește niciodată cu realitatea, nu pune în joc nici idei, nici obiecte și constituie, prin urmare, însăși întruchiparea Artei. Folosirea muzicii nu este deloc mai recomandabilă decât aceea a tutunului și a stupefiantelor". Iată însă că
Experimentalismul tomnatic by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/12633_a_13958]
-
împătimit colecționar al "înjurăturilor picante, asasine", "creații ingenioase demne de iadul cel mai adânc", pe care le utiliza cu delicii, degajînd un aer tiranic: "n-am curaj nici să respir în prezența lui, darmite/ să-l fac atent că-mi displace la el ceva. îndur stând/ locului, cu grijă să nu-mi scârțâie scaunul,/ să nu mi se facă sete, să nu mă doară burta,/ să nu tușesc, să nu casc gura./ Și tocmai în aceste momente de teroare,/ când nu
Sub zodia "netrăirilor" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12643_a_13968]
-
dinainte convins de lipsa de sens a acesteia, făcându-l cel mult să se gândească "la modul necinstit în fond în care revin în actualitate scriitori afirmați în timpul dictaturii comuniste". Lui Vasile Baghiu, căci de d-sa este vorba, îi displace nu doar ideea de a-i reciti pe acești scriitori, spre a vedea ce e azi cu ei, dar și aceea de a-i citi, de a-i cunoaște din contactul direct cu txtele lor: "Merită oare făcut efortul de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12653_a_13978]
-
volumul de față prestația cântăreților români în cvasi-spectacolele de la Stockholm și Lucerna. Prezența ecourilor de presă, abundente și foarte pertinente, asigură obiectivitatea dorită de autor; excepție face doar vehemența cu care comentează, polemizează cu versiunea Andrei Șerban. Că i-a displăcut această montare este de înțeles, dar eu parcă îmi amintesc de mai multe intervenții în presă semnate de persoane cu prestigiu cultural (mai ales oameni de teatru, de litere) în favoarea spectacolului, decât am regăsit aici; poate că memoria mă înșeală
Totul despre George Enescu by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/12838_a_14163]
-
lucrurile esențiale, care sînt perpetue. Dar văd că nu e așa. Postmodern este un cuvînt care îi fascinează pe foarte mulți oameni amatori de teoretizare. Prin amatori de teoretizare înțeleg amatori de-a nu fi atenți la real. Și îmi displace această chestiune". S-ar prea putea ca cititorii din viitor să se întoarcă la unele din propozițiile domnului Alexandru Paleologu precum la niște semnale de alarmă justificate ori ca la niște prognoze confirmate.
Glose la Alexandru Paleologu (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12851_a_14176]
-
e debutul său regizoral - el e și scenaristul lungmetrajului -, iar Fry a ales să-și înceapă cariera în acest domeniu cu o adaptare. Și nu și-a ales un text sau un autor ușor: Evelyn Waugh, scriitor căruia cinematografia îi displăcea profund și ale cărui adaptări de până acum au fost desființate de critică. Fry alege romanul Vile Bodies, pe care Waugh însuși (nu vă lăsați păcăliți de nume, e un "el", nu o "ea"!) ajunsese să-l considere defectuos din
Perfidul Albion pe marile ecrane by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12312_a_13637]
-
curbă descendentă. Deși construit, asemenea mai vechilor încercări romanești ale autorului, pe mai multe paliere narative, înglobând mai multe niveluri de semnificație, reciclând o cantitate însemnată de clișee, pe scurt îndeplinind suficiente condiții pentru a deveni un best-seller, fără a displăcea nici publicului cultivat, totuși din comparația cu romanele mai vechi, Baudolino nu poate ieși decât în pierdere. Cu cel mai recent roman al său, La misteriosa fiamma della regina Loana / Flacăra misterioasă a reginei Loana (Bompiani, 2004), Umberto Eco reușește
Postmodernism á l'italienne by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/12316_a_13641]
-
din el este corupt mental. Mentalmente, nu altfel. Nu ca corupții noștri. Corupt mental înseamnă: nu este în stare să gîndească limpede și liber. Dar majoritatea nu este asta. Intelectualii francezi de stînga...Chestia cu intelectualii e grav. Îmi și displace să fiu numărat în categoria asta numită intelectuali. Sunt fuduli oamenii că sunt intelectuali. Și asta arată un fel de lipsă de simpatie pentru oamenii cumsecade. Asta este. Intelectualul se simte prost printre oamenii cumsecade și bine crescuți. El trebuie
Musafiri în casa Paleologu by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/12473_a_13798]
-
erau amici-inamici. întrebat într-o zi de o ziaristă dacă-i place Picasso, el a răspuns: ,dacă eu îi plac lui Picasso și Picasso îmi place mie". Acum am să-i șoptesc cititorului la ureche o curată blasfemie: ,mie îmi displace Picasso; vestita ,Guernica" nu mă prea impresionează, taurii lui îmi sunt indiferenți, chipurile sale văzute din profil, cu ochiul privit din față, ca la vechii egipteni, nu îmi spun mare lucru. Asta e - ce să-mi fac?" Nu același lucru
EL by Dina Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/11442_a_12767]
-
l-a descoperit abia la douăzeci și ceva de ani, la Auschwitz, despre ce înseamnă să fii redus la condiția de animal, de zero absolut, să fii umilit douăzeciși patru de ore din douăzeci și patru. Luni sau ani. Liliachiului nu-i displace deloc să dea timpul înapoi... să refacă un traseu cumplit aici, pe scenă, pentru noi. Intră Corul. Umbre stranii, cu zeci de perechi de pantofi în brațe. Și populează scena cu ei. Pantofi... un cuvînt care construiește, în cîteva clipe
După Auschwitz by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11657_a_12982]
-
prozei catalane contemporane și cel mai cunoscut dintre ei (mărturie stau sutele de mii de exemplare vândute din cărțile lui, premiile obținute, traducerile din opera sa, în nu mai puțin de optsprezece limbi). Dacă ideea de generație nu i-ar displăcea profund - “Ziua în care am fost citat ca făcând parte dintr-o generație, am avut impresia că am fost arestat de poliție”, spune el într-un interviu - am fi tentați să-l considerăm, așa cum l-a recunoscut critica națională și
La porțile Troiei by Diana Moțoc () [Corola-journal/Journalistic/12939_a_14264]
-
concrete dintr-o carte. Fiecare dintre ele ne poate determina să reacționăm negativ sau ne poate entuziasma. Aron Densușianu era iritat în versurile lui Eminescu de prezența unor neologisme cum ar fi scop. Îi sunau îndeajuns de prost ca să-i displacă poezia. Orice detaliu se poate interpune între operă și cititorul ei. În aceste condiții, nu e de mirare că judecățile diferă adesea complet. Istoria literaturii este și istoria receptării ei contradictorii.
De ce nu citim la fel by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/12969_a_14294]
-
Trinitate, XIII, 9, 12), după cum fides enim gradus intelligendi; intellectus autem meritum fidei (Sermo CXXVI, 1, 1: „credința este călăuza spre cunoștință; cunoștința este răsplata credinței”). Din perspectiva aceasta, literații, dar care trebuiesc catehizați, au a învăța să nu le displacă limbajul ferm al Scripturii doar pentru că nu este emfatic. Augustin își aduce aminte cât de decepționat a fost el când a încercat prima dată să citească Biblia, și cazul său nu este singular<footnote Augustin, Confesiuni, Editura Humanitas, București, 1998
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
unora cu boiul Crailor de Curtea Veche. Cartea îmi dă o ținută și apucături anume. Când sunt pe Pod, încerc să consonez cu ele, să trec prin turma bucureșteană ca un leopard; insignifianța nu e deloc potrivită. Rolul nu-mi displace, dar îl duc greu în cafenea, unde nu rumegă respectuoase ierbivore ca afară, latră șacali. Ce vreau să spun? Că fără notarea mea intimă, fără jurnal, nu pot fi dezvăluit, nu pot fi înțeles. Fără jurnalul jurnalului chiar. (fragmente din
Primăvara pe Pod by Ion Iovan () [Corola-journal/Imaginative/8733_a_10058]
-
deschiseră nervos, dezgolind la iuțeală dinții Îngălbeniți și lacomi s-apuce capătul filtrului vegetal. Labele Îi tremurau, cu flacăra brichetei dereglată atât cât să-și pârlească ușor părul căzut peste fruntea Îngustă și Încrețită. Postura În care fusese pus Îi displăcea. Se prefăcu interesat de mișcările celor din groapă. Mi s-a făcut milă de el. Află dragul meu, că sub influența radiațiilor, de la un anumit prag sau limită critică, tratamentul tuberculilor noștri a favorizat dezvoltarea anormală a insectelor. Ceea ce vedem
Joo. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1550]
-
eram copil, tatăl meu m-a rugat să mă străduiesc să-mi iubesc semenii ca pe mine însumi. M-am străduit. Dar n-am izbutit cu toți. Unul a fost Sinescu, un ins din orașul meu natal, care mi-a displăcut profund, iremediabil. Au urmat și alții. Dar cel mai tare am dat greș cu acest domn, Tiberiu Naumescu sau Corneliu Golam sau cum l-o fi chemând. Adevărul e că, așa cum stăteam în fața lui fără să-l las să zărească
Măștile by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Imaginative/9337_a_10662]
-
mine a fost premiera la The Homecoming din New York. Venise publicul. Era în 1967. Nu știu dacă s-au schimbat de atunci. Chiar erau la haină de nurcă și costum. Bani, nu glumă. Iar când a început piesa, le-a displăcut din primul moment. "Sfinte Sisoe, la ce naiba ne uităm noi aici?" Eram acolo, ostilitatea față de piesă era evidentă. Se vedea cu ochiul liber. Partea extraordinară a fost că actorii au simțit și ei și au detestat publicul acela chiar mai
Harold Pinter - un alt fel de literatură by Lidia Vianu () [Corola-journal/Imaginative/11217_a_12542]
-
mine a fost premiera la The Homecoming din New York. Venise publicul. Era în 1967. Nu știu dacă s-au schimbat de atunci. Chiar erau la haină de nurcă și costum. Bani, nu glumă. Iar când a început piesa, le-a displăcut din primul moment. "Sfinte Sisoe, la ce naiba ne uităm noi aici?" Eram acolo, ostilitatea față de piesă era evidentă. Se vedea cu ochiul liber. Partea extraordinară a fost că actorii au simțit și ei și au detestat publicul acela chiar mai
Harold Pinter - un alt fel de literatură by Lidia Vianu () [Corola-journal/Imaginative/11217_a_12542]
-
reeditare însemnînd o nouă șansă de intervenție și de perfecționare, exercitată "sub un impuls interior, de ameliorare artistică" (Limitele rescrierii, p. 308). Despre limitele intervenției proprii vorbește, însă, scriitoarea în Postfața citată la Dimineață pierdută, acolo unde arată că îi displace autorul "care intervine cu o crasă indiferență în destinul personajelor: din făpturi vii, ele devin pe loc simple marionete" (p. 358). Deși cărțile nu sînt pe deplin încheiate, ci, asemenea oamenilor, rămîn în mișcare, în lucru, există, iată, o autonomie
Un roman fără vîrstă by Sanda Cordoș () [Corola-journal/Imaginative/11978_a_13303]
-
vocația acestuia pentru muzică e subminată de porniri erotice. Preocupat de seducerea Siei, lipsește frecvent de la repetiții, iar în intimitatea biroului din locuința lui, muza melomană îi inspiră afinități mult mai profunde cu Don Juan-ul mozartian. Rafinatului Rim nu-i displac de altfel nici șansonetele deochiate pe care le fredonează în amintirea tinereții zvăpăiate petrecută în cabarete. Fredonat cu delicii, vechiul șlagăr "Oyra" agrementează de minune gustul picant al atracției pentru cei 19 ani ai necioplitei Sia. între "vocile" care compun
50 de ani de la moarte - Sindrofii sacre,recviemuri profane by Andreia Roman () [Corola-journal/Imaginative/12066_a_13391]
-
Scârbiți în acel segment de timp de plutocrație, de parlamentarism, de toleranța față de alte neamuri și față de alte păreri, ei preferă dictatura și discriminarea xenofobă întruchipate de Căpitan. Cum am notat, lui Knut Hamsun și lui Ezra Pound le-a displăcut ideea renegării păcatului, au respins-o până la moarte. Aceeași opoziție între semnul plus și semnul minus descoperim pe versantul de stânga. Am analizat efectele falsei opțiuni la Sartre și la Aragon, la primul înrolarea sub steagul extremismului proletar fiind mai
Pe un grafic în mișcare by S. Damian () [Corola-journal/Imaginative/12644_a_13969]
-
a face cu un "tânăr poet". Claudiu Komartin e un autor deja format: el s-a găsit foarte repede în contextul generației sale, impunând o poezie de o maladivă reflexivitate. E mai puțin jucăuș decât colegii săi, dar nu-i displace jocul. Joc al unei sensibilități ieșite din comun, jocul copiilor maturizați parcă peste noapte. Seriozitatea și indiscutabilul său talent, mâna sigură cu care își conduce discursul, soliditatea lecturilor sale, toate acestea fac din Claudiu Komartin unul din cei mai buni
Poezie by Claudiu Komartin () [Corola-journal/Imaginative/14196_a_15521]
-
împlinit un pic, ci din cu totul alte motive. Sigur, nu sîntem moarte după burți și ne-ar plăcea să le vedem cum dispar, dar nici războaiele copilărești pe care iubiții noștri le duc cu kilogramele în plus nu ne displac. Sînt amuzante. În definitiv, ăia care calculează calorii, merg la sală de opt ori pe saptămînă și își numără, de trei ori pe zi, în oglindă, pătrățelele, să vadă dacă le ies tot șase, sînt cam dubioși! De obicei, se
Despre burticile bărbaților by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21198_a_22523]
-
Dragoș Bucurenci Cum să trăiești alături de oameni care urăsc ceea ce ești — Miercuri, 25 iunie, de la ora 6 p.m., vă aștept la o dezbatere moderată de despre “strategiile de supraviețuire într-o lume rasistă, homofobă și sexistă”. Îmi displace puțin titlul evenimentului, pentru că pune niște etichete care blochează comunicarea cu niște actori foarte importanți din jurul nostru, dar cred că e mai puțin important cum se numește dezbaterea decât ceea ce ce vom discuta în cadrul ei. Aștept cu interes să aud
Întâlniri cu intoleranța cotidiană by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82352_a_83677]