117 matches
-
actualitate aceste studii au căpătat mai multă concretețe, stând la baza realizării unor foartecunoscute teste de personalitate (vezi testul elaborat de către psihologul Max Luscher, în care, pe baza ordinii în care sunt alese anumite culori se evidențiază o anumită stare dispozițională). Preluând aceste cercetări, s-a constatat că, în genere: - culoarea gri este simbolul neutralității, nefiind nici alb, nici negru (spre exemplu, nu exprimă nici o stare de tensiune, nici o stare de relaxare, fiind ceva și nimic din amândouă). Astfel, culoarea gri
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
la trăirea afectivă, emoțiile pe care le încearcă persoana atunci când se referă la propria persoană. Stima de sine reprezintă o evaluare pe care o facem despre noi înșine și care poate avea diferite forme (globale sau multidimensionale, de stare sau dispoziționale, personale sau colective). Cei mai mulți psihologi definesc stima de sine ca fiind evaluarea globală a valorii proprii în calitate de persoană. Este vorba de evaluarea pe care o persoana o face cu privire la propria să valoare, cu alte cuvinte, asupra gradului de mulțumire față de
STIMA DE SINE - O COMPONENTĂ FUNDAMENTALĂ A PERSONALITĂŢII ADOLESCENTULUI. In: Arta de a fi părinte by Georgiana Prepeliţă () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1394]
-
necăsătorit statutul social de neangajat bolile somatice cronice internările repetate crizele familial-existențiale Concluzii. Depresia este cauza principală a suicidelor. Deoarece comportamentul suicidar este foarte puternic, toate amenințările suicidare trebuie luate În serios. În caz de prezență la subiecți a schimbărilor dispoziționale, a tendințelor impulsive și agresive, a ideilor de moarte și de omucideri, ei nu trebuie lăsați singuri niciodată. Ei trebuie chestionați direct În legătură cu intențiile sale de suicid. Aceste persoane necesită internare În spital pentru acordarea unui tratament urgent de specialitate
RISCUL SUICIDAR SI DEPRESIILE REFRACTARE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Cărăuşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1472]
-
închis în sine); scăderea rezonanței afective (supărarea și veselia se sting mai repede); scăderea toleranței la frustrare (mai supărăcios și nerăbdător); scăderea forței de mobilizare emoțională și motivațională; scăderea cenzurii în ceea ce privește controlul emoțional, labilitate emoțională (mai schimbător în emoții, stări dispoziționale, mai capricios), se răsfrâng și asupra nepoților care sunt plini de vivacitate, îi caracterizează activismul continuu. Stilurile parentale aplicate sunt importante. Bunicii sunt înclinați către extreme: ori totul, ori nimic. Cercetările desfășurate în această direcție au scos în evidență că
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
Explorarea istoriei Ipoteză(e) explicativă(e) Deductivă, nomologică Raport de cauzalitate liniar Simptome ← disfuncție a unui organ/sistem (fiziopatologie) ← factor biologic (etiologie) Istorică-psihogenetică Raport de cauzalitate liniar Simptome ← disfuncție a unui organ virtual (conflict intrapsihic) ← factori inconștienți Deductivă, nomologică și dispozițională Raporturi de cauzalitate retroactive, complexe și constante Comportament problemă Determinanți biologici, psihologici și sociali Tratament Mai ales unimodal (medicamente) Simptomatic, fiziopatologic sau etiologic Valoare terapeutică intrinsecă Validare empirică In mod esențial unimodal (regulă fundamentală) Conștientizarea factorilor inconștienți Valoare terapeutică intrinsecă
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
anumit moment al vieții sale. Acest studiu recunoaște importanța determinismelor biologice și psihologice fără a li se atribui cu ușurință statutul de variabile cruciale, așa după cum se întâmplă în abordarea psihodinamică. Datele obținute conduc la enunțarea unor ipoteze de tip dispozițional, subliniind rolul predispozant al factorilor legați de istoria subiectului. Ele permit explicarea unor noțiuni cum ar fi atribuirile cauzale (teorie personală), motivația sau flexibilitatea subiectului la schimbare, care sunt importante pentru posibilitățile și prognosticul tratamentului. Astfel, convingerea că există o
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
ale teoriei stabilirii obiectivelor / 102 4.6.2. Limite, critici, dezvoltări teoria stabilirii obiectivelor / 103 Capitolul V. Direcții actuale ale cercetării privind motivația în muncă / 107 5.1. Justiția organizațională / 108 5.2. Ciclul înaltei performanțe / 111 5.3. Factorii dispoziționali și conceptul de sine / 114 5.4. Studiile interculturale / 117 Capitolul VI. Evaluarea motivației în muncă a staff-ului managerial o aplicație practică / 119 6.1. Metode și tehnici utilizate pentru măsurarea motivației / 119 6.2. Un model operațional pentru
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
dintre "fericirea" angajatului și comportamentul acestuia în organizație: randament și performanță în muncă, atașament (commitment), absenteism, fluctuație, sabotaj, intenția de a demisiona și alte comportamente contra-productive. Vroom face o analiză a determinanților satisfacției, identificând atât factori situaționali, cât și factori dispoziționali: Utilizând metode variate, cercetătorii au încercat să stabilească natura efectelor asupra satisfacției în muncă a diferiților factori, precum sarcinile de muncă și natura supervizării, tipul grupului din care face parte angajatul, conținutul muncii, nivelul salariului, șansele de promovare, programul de
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
a factorilor situaționali, cât și a trăsăturilor de personalitate. (Vroom, 1964/1995, p. 202) În cercetarea cauzei/cauzelor satisfacției în muncă s-a înregistrat în ultimii treizeci de ani o schimbare a centrului de greutate de la factorii situaționali către cei dispoziționali. Tradiția măsurării satisfacției cuprinde variabilele organizaționale externe individului: condițiile fizice de muncă, varietatea și autonomia sarcinilor, recompensele, comunicarea organizațională, justiția procedurală. Dintre factorii intrinseci postului, munca în sine și mai ales perceperea muncii ca interesantă și provocatoare sunt variabilele care
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
a înregistrat o creștere continuă. Cu toate acestea, având în vedere previziunile privind dezvoltarea domeniului și gruparea tematică a articolelor științifice publicate după anul 2000, au fost identificate patru direcții dominante ale cercetării actuale: justiția organizațională, ciclul înaltei performanțe, factorii dispoziționali și studiile interculturale. Ambrose și Kulik (1999) fac o evaluare a studiilor despre motivația în muncă publicate în anii '90 și realizează o radiografie a stadiului cercetării din acest domeniu. Centrându-se pe studiile publicate între 1990-1997, care au avut
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
grupurile de lucru), trăsăturile de personalitate (relația dintre stabilirea obiectivelor ca acțiune și orientarea către obiective ca trăsătură de personalitate), obiectivele de nivel macro (extinderea obiectivelor de la nivelul grupului la nivelul organizației), rolul obiectivelor aflate în subconștient. 5.3. Factorii dispoziționali și conceptul de sine Literatura actuală a motivației în muncă este marcată de deplasarea centrului de greutate de la factorii situaționali (externi individului) la factorii dispoziționali (interni, exprimați mai ales prin trăsăturile de personalitate). Comportamentul organizațional în gândire tradiționalistă consideră factorii
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
obiectivelor de la nivelul grupului la nivelul organizației), rolul obiectivelor aflate în subconștient. 5.3. Factorii dispoziționali și conceptul de sine Literatura actuală a motivației în muncă este marcată de deplasarea centrului de greutate de la factorii situaționali (externi individului) la factorii dispoziționali (interni, exprimați mai ales prin trăsăturile de personalitate). Comportamentul organizațional în gândire tradiționalistă consideră factorii situaționali sursa schimbării organizaționale. Sintagma "omul potrivit la locul potrivit" a dominat politica de staffing din secolul al XX-lea. Aceasta presupunea identificarea angajatului care
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
în teoriile elaborate după anul 1985: teoria evaluării cognitive elaborată de Deci și Ryan prin mecanismul locus-ul intern/extern al cauzalității, teoria social cognitivă prin termenul de auto-eficiență, teoria stabilirii obiectivelor prin elementele ciclului înaltei performanțe. Relansarea relației dintre factorii dispoziționali și performanța în muncă s-a datorat în mare parte psihologiei vocaționale și psihologiei personalității. Modelul hexagonal al lui John L. Holland privind alegerea carierei este utilizat pe scară largă în consilierea profesională și a devenit unul dintre cele mai
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
să atribuie rezultatele unor factori externi. Autorii testează, prin analiza secundară a datelor obținute în 222 de cercetări, ipoteza potrivit căreia locus-ul intern al controlului este corelat pozitiv cu motivația în muncă. În contextul creșterii atenției care se acordă factorilor dispoziționali, o direcție de cercetare a motivației muncii, aflată încă în etapă de cristalizare este dezvoltată în jurul conceptului de sine (self). Acesta este definit de psihologi ca un fenomen multidimensional, compus din percepții, imagini, scheme și prototipuri, iar de sociologi în
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
a metateoriei celor trei autori afirmă că "există cinci surse de bază ale motivației: procesele intrinseci, recompensele extrinseci/instrumentale, conceptul de sine extern, conceptul de sine intern și internalizarea obiectivelor" (Leonard, Beauvais și Scholl, 1999, p. 988). Studiile privind factorii dispoziționali resemnifică un câmp al cercetării extrem de prolific. Relația dintre performanță și trăsăturile de personalitate pun într-un con de umbră reguli, proceduri și strategii organizaționale dezvoltate de "industria" din domeniul managementului resursei umane. 5.4. Studiile interculturale O constantă a
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
mulțumire/nemulțumire al "celorlalți" (în cazul managerilor s-a utilizat proiecția la nivelul muncitorilor). Această secvență a urmărit diminuarea limitei modelului lui Herzberg, exprimată în apariția erorii fundamentale de atribuire (bias-ul de complezență): succesul și satisfacția să fie atribuite factorilor dispoziționali, intrinseci postului, în timp ce insatisfacția și insuccesul să fie atribuite factorilor situaționali, exteriori postului. Modelul proiectiv a permis identificarea neconcordanțelor între ceea ce declara subiectul despre sine și ceea ce declara despre ceilalți. În aceste situații rezultatele au fost tratate cu prudență și
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
că sunt mai puțin expuși decât alții la diferite boli sau evenimente negative legate de starea de sănătate. Această tendință a fost numită optimism comparativ (Radcliffe & Klein, 2002) și diferă de alte constructe legate de optimism cum ar fi optimismul dispozițional sau strategic. Spre deosebire de optimismul dispozițional, care se referă la expectanța generală că lucruri bune se vor întâmpla, optimismul comparativ este specific unui domeniu sau altul și include conceptul de comparație socială. Deși atât optimismul strategic cât și cel comparativ sunt
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
decât alții la diferite boli sau evenimente negative legate de starea de sănătate. Această tendință a fost numită optimism comparativ (Radcliffe & Klein, 2002) și diferă de alte constructe legate de optimism cum ar fi optimismul dispozițional sau strategic. Spre deosebire de optimismul dispozițional, care se referă la expectanța generală că lucruri bune se vor întâmpla, optimismul comparativ este specific unui domeniu sau altul și include conceptul de comparație socială. Deși atât optimismul strategic cât și cel comparativ sunt centrate pe un domeniu specific
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
negarea: refuzul de a crede că factorul de stres există sau încercarea de a acționa ca și cum sursa de stres nu e reală; • acceptarea: adaptarea la realitatea unei situații; • orientarea către religie. Burnout-ul a mai fost împărțit în burnout situațional sau dispozițional. Burnout-ul situațional se referă la faptul că încercarea de a face față unui factor stresant se constituie într-un proces care diferă nu doar de la o situație la alta, ci și în etape diferite ale aceluiași eveniment stresant. Astfel măsura
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
de la o situație la alta, ci și în etape diferite ale aceluiași eveniment stresant. Astfel măsura în care o strategie de burnout este eficientă sau nu depinde atât de persoană și de situație, cât și de momentul în timp. Perspectiva dispozițională propune stilurile diferite de burnout ca trăsături stabile pe care indivizii le dezvoltă în timp. Deși strategia de burnout se poate schimba de la o situație la alta, oamenii tind adesea să dezvolte preferințe pentru anumite stiluri de burnout. Acestea vor
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
alta, oamenii tind adesea să dezvolte preferințe pentru anumite stiluri de burnout. Acestea vor marca reacțiile lor la situații noi și la circumstanțe percepute ca stresante. Carver și Scheier (1994) și-au propus să deosebească între burnout situațional și burnout dispozițional. Ei au evaluat caracteristicile stilurilor de burnout în situația de examen în cazul unui eșantion de studenți. La începutul semestrului au evaluat stilurile de burnout dispozițional ale participanților. Burnout-ul situațional a fost apoi măsurat în trei etape ale situației de
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
Carver și Scheier (1994) și-au propus să deosebească între burnout situațional și burnout dispozițional. Ei au evaluat caracteristicile stilurilor de burnout în situația de examen în cazul unui eșantion de studenți. La începutul semestrului au evaluat stilurile de burnout dispozițional ale participanților. Burnout-ul situațional a fost apoi măsurat în trei etape ale situației de examen. Stilurile dispoziționale care au corelat cel mai puternic cu cele situaționale au fost folosirea religiei și a alcoolului. Alte strategii ce au prezentat corelații ridicate
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
evaluat caracteristicile stilurilor de burnout în situația de examen în cazul unui eșantion de studenți. La începutul semestrului au evaluat stilurile de burnout dispozițional ale participanților. Burnout-ul situațional a fost apoi măsurat în trei etape ale situației de examen. Stilurile dispoziționale care au corelat cel mai puternic cu cele situaționale au fost folosirea religiei și a alcoolului. Alte strategii ce au prezentat corelații ridicate au fost recadrarea pozitivă, reținerea, căutarea susținerii instrumentale, negarea și dezangajarea mentală. În ceea ce privește stresul traumatic secundar, cercetările
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
165 M medici / 21, 57, 85, 87, 95-96, 131, 137-143, 147-148, 152-153, 155-161, 165-168, 173-175, 177, 180, 182-284, 187 modele teoretice / 31, 49, 61, 66-67 motivație / 74, 130, 150, 171-172, 176-180 N neurobiologic / 32, 50, 158 O optimism comparativ / 97-99 dispozițional / 97 strategic / 98 P pacient / 17, 21, 23, 32-34, 45-46, 52-53, 56-57, 76, 78-79, 81-82, 84, 93-96, 109, 113-114, 117-118, 120, 123-124, 127, 129-139, 141-143, 147-151, 153-156, 158, 161-162, 164, 167-168, 172-178, 180-185, 187-189 paradox / 17, 30, 129, 140, 184
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
a acestuia este nevoie de a "indica jocul reciproc peste timp în termenii dezvoltării modelelor sau ciclurilor care există între structură și actor"30. Astfel, prin factorul timp se asigură un cadru conceptual integrativ, care implică nivele de explicare intențională, dispozițională și structurală în optimizarea relației actor-structură. Totodată, structurile mediate cognitiv de către actori determină acțiunile politice internaționale în mod direct. În al treilea rând, după Doty și Suganami (1999), relația actor-structură nu poate fi rezolvată niciodată, dacă nu se ajunge la
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]