10,409 matches
-
cu mașina semeni de-ai lor - de idei și acțiune. Puterea nici n-are nevoie să se întrebuințeze prea mult pentru a-i timora pe intelectualii ce se sustrag complicității la crima de spoliere națională. Se găsesc destui oameni onești dispuși să facă munca de discreditare a minorității care încă mai crede în ideea de bine, legalitate și valori ale civilizației occidentale. Nu-mi face nici o plăcere să dau exemplul domnului Gabriel Andreescu - al cărui curaj, a cărui onoare le-am
Buricul diftongat by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14423_a_15748]
-
respectiv, o colecție de jucării, însă limba s-a dezvoltat, firește, din nu prea multe unități de bază ale alfabetului, consoanele și vocalele ei fiind precum strunele acestui joc cu păpuși sonore. Iar dacă am lua o îmbinare întâmplătoare, liber dispusă a acestor sunete, cum ar fi, spre exemplu: bobeobi sau dâr bul scil, sau Manci! Manci! (sau) ci breo zo! - vocabulele în cauză nu aparțin nici unei limbi, în același timp însă ele spunând ceva anume, fie și insesizabil, dar care
Un eseu de Velimir Hlebnikov - Temeiul nostru by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/14389_a_15714]
-
și de propriile excese de zel: "La antipodul absolutismelor imobile, adeseori opuse între ele, nu profesez vreun relativism disolutiv." (p. 20). Se va referi, pe de altă parte, într-un mod indirect la sine, invocând o posibilă biografie a victimelor dispuse să se confeseze asupra istoriei trăite: "Miza aceasta îmi apare deosebit de împovărătoare tocmai în cazul unui om cu idei de stânga, care, în urma opțiunilor practice în consecință, s-a confruntat cu o lungă și întortocheată istorie a orânduirii care s-
Lupta eruditului cu sub-înțelesurile by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14459_a_15784]
-
bei. Nici la cimitir nu lăsați oamenii-n pace? Minți! Da bilet de tren ai ? Mă deranjezi. Du-te la muncă, uite ce zdravăn ești! Nu vezi că-i curat, ce faceți, îmi spălați parbrizul la fiecare stop? Sînt prost dispus! Săptămîna viitoare, cînd iau salariul. Mergeți în Franța, că vă dă la televizor! Metodele de mai sus trebuie utilizate cu o anume prudență.În cerșetorie, ca în pictură, ca în viață, problema cea mai grea este de a distinge copia
De la un refuz la altul by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14679_a_16004]
-
cu rețete vegetariene de la standul clinicii). Știam dintr-un sejur precedent regulile casei, dar nu m-am putut opri să nu trișez: am adus cu mine un mic radio cu căști, telefonul mobil și mai multe romane. Căci, dacă eram dispusă să accept înfometarea (o săptămînă doar cu sucuri de legume și fructe, cea de a doua, doar regim crudivor), să suport neplăcutele dușuri scoțiene, ceaiurile amare și cataplasmele, în schimb - să nu știu ce se petrece în lume, să n-am vești
În Eden, cu un bagaj de cărți by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/14066_a_15391]
-
o "americanizare" reală a imigranților? Dacă da, prin intermediul căror mecanisme, în ce ritm și cu ce preț? Procesul ilustrează un inevitabil impact dintre background-ul originar și cel al țării de adopțiune. Sînt unii indivizi care doresc să-l accelereze, dispuși a se rupe complet de "preistoria personală", a-și ascunde originile precum un lucru compromițător: "Cunosc pe cineva din Arizona, ne relatează Gabriel Stănescu, care nu mai citește publicații românești de teamă de a nu fi suspectat că nu stăpînește
Românii din Lumea Nouă (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14086_a_15411]
-
pricina și într-un spectacol de teatru. Mărturisesc că m-am săturat de josnicie, de stereotipuri de limbaj, de cultură aproximativă, de subcultură ori anticultură în viața de zi cu zi și în programele tv, așa că nu mai sunt deloc dispus să le admit și într-un spectacol cu o piesă shakespeariană. Să fiu bine înțeles. Accept modernizările, nu sunt adeptul restituirilor arheologice, nu vreau să-l imit pe Șerban Cioculescu care striga "jos mâinile de pe clasici!", dar nici nu pot
Violent și urât by Mircea Morariu () [Corola-journal/Journalistic/14117_a_15442]
-
de viață ale unor femei de vîrste diferite. La rîndul lor femeile își definesc personalitatea în funcție de relațiile pe care le stabilesc cu bărbații care le înconjoară. În ordinea "intrării în scenă" își fac apariția următoarele prototipuri ale femeii române: tînăra dispusă să treacă prin orice pat pentru a-și clădi o carieră și pentru a obține un buletin de București, dar care o dată măritată devine un monument de devotament și fidelitate (Ursula - Ulla); femeia matură, voluntară, adulterină, posesoarea unei sexualități debordante
Femeile anilor '60 by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14135_a_15460]
-
perplexități iremediabile. Victoria nu poate fi obținută decât prin strategii dibace, obligate să convoace deopotrivă concesia și compromisul. Altminteri, desfrâul stilistic există ca o imanență; este înscris în soarta noastră. El se poate purta ca un animal sălbatic, de pradă, dispus să ne urmărească și să ne atace. Mai bine însă să-l domesticim, transformându-l într-un animal de companie (ori chiar de pază!), cu care să ne plimbăm și să ne stingem angoasele.
Luxuria by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/14147_a_15472]
-
ca pe un fiu obraznic pe care trebuie să-l pună periodic la punct. Din aproape în aproape, conflictul de putere între premier și președinte s-a transformat într-o afacere personală a celor doi. Dl Iliescu nu mai pare dispus să-l ierte pe premier pentru ieșirile sale și îl atacă la persoană și la imagine. Spunînd că premierul are nevoie de doctor și de vitamine pentru că s-a surmenat, dl Iliescu îl face pentru prima oară de doi bani
Medicul de familie al dlui Năstase by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14187_a_15512]
-
suna bizar, dar acești autori necunoscuți nu sunt, cum s-ar putea crede, niște debutanți. Vedete ale cenaclurilor literare din micile tîrguri de provincie, cu zeci de cărți publicate (nu este o exagerare!), au aerul unor clasici ai locului, oricând dispuși să împărtășească celor dispuși să îi asculte, ultimele bîrfe din viața literară bucureșteană și să explice „boicotul mediatic" și lipsa de recunoaștere a valorii operei lor la scară națională prin refuzul demn de a lua parte la coteriile care domină
Turnirul diletanților by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14163_a_15488]
-
autori necunoscuți nu sunt, cum s-ar putea crede, niște debutanți. Vedete ale cenaclurilor literare din micile tîrguri de provincie, cu zeci de cărți publicate (nu este o exagerare!), au aerul unor clasici ai locului, oricând dispuși să împărtășească celor dispuși să îi asculte, ultimele bîrfe din viața literară bucureșteană și să explice „boicotul mediatic" și lipsa de recunoaștere a valorii operei lor la scară națională prin refuzul demn de a lua parte la coteriile care domină lumea literară. Altminteri, nu
Turnirul diletanților by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14163_a_15488]
-
nu era încă destul de instituționalizată, în perioada interbelică, spune autoarea, pentru a putea declanșa/ suporta criza modernistă, dovadă faptul că în România avangardele s-au manifestat sub forma unei "voințe de edificare" și nu a unui elan negativ, și nici dispusă nu era să "importe" criza occidentală. Altfel spus, considerînd criza modernistă una de identitate și negînd existența unei crize, se subînțelege, moderniste, cercetătoarei clujene i se pare evident că pînă la instaurarea comunismului literatura română nu a avut parte de
Arheologii literar-critice by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14193_a_15518]
-
să le examineze manuscrisul de sute de pagini în care s-ar afla un rezultat important. Am relatat în altă parte un caz dramatic de acest fel. Cei care cred că au ceva de spus sunt tot mai mulți, cei dispuși să-i asculte, tot mai puțini. Opere de valoare riscă, în aceste condiții, să fie pierdute. Talentul nu este suficient, e nevoie și de abilitatea de a capta atenția. Oferta de lectură este tot mai mare și metodele de citire
Poate fi monitorizată cultura? by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/14217_a_15542]
-
interioară, în aceea, mai largă a unei profesiuni cu mare consum emoțional, a se supune unui canon poetic a putut însemna pentru Dinu Ianculescu modalitatea prin care o dată mai mult să-și exprime eul, confesiv și generos, dar nu și dispus la acel agresiv exhibiționism ce tocmai caracterizează lirica de început al celui de al treilea mileniu. Aceasta dintr-o dispoziție intimă, secret aristocratică, de om vechi, cât și datorită faptului că, deși a apărut relativ recent în volume, creează liric
Pe urmele lui Charles d'Orléans by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14246_a_15571]
-
ideal, pot să fiu învinuit de banalitate sau de conformism. A avut tot timpul tendința de a fi mai degrabă un camarad cu mine. Această relație a funcționat foarte bine în copilăria mea, când am avut un tată vesel întotdeauna, dispus să se aplece asupra copilului său, poate fără să aibă destul timp. - Este o problemă eternă a părinților. - Părinții mei erau foarte tineri, amândoi profesori, aveau mult de lucru; tata venea des la București pentru că avea "Cafeneaua literară" și articolele
Barbu Cioculescu by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14201_a_15526]
-
francezi. Să dai nume mâncărurilor e una, să numești un popor e cu totul altceva, nu că poporului în chestiune i-ar păsa în prezent. Iar dacă nu i-a păsat niciodată, cu atât mai rău pentru mine: sunt prea dispus să îmi asum presupusele umilințe ale popoarelor inofensive, după cum o dovedește munca mea de o viață cu A...ii. De ce mă simt atât de prost în fiecare dimineață când mă trezesc? Întrebându-mă dacă voi fi în stare să mă
LEONARD COHEN by Liviu Bleoca () [Corola-journal/Journalistic/14261_a_15586]
-
Își revărsă mînia. - Merde - spuse -, c'est le Blacaman de la politique. După discurs, ca de obicei, senatorul se plimbă pe jos pe ulițele satului, însoțit de muzică și petarde, asediat de oamenii care-i povesteau păsurile. Senatorul îi asculta bine dispus și mereu găsea o cale de a-i liniști pe toți fără să le promită favoruri greu de îndeplinit. O femeie cocoțată pe acoperișul unei case, cu cei șase copii mici pe care-i avea, izbuti să se facă auzită
Moarte constantă dincolo de dragoste by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/15054_a_16379]
-
interesant a fost să-i vadă la ceremonie pe cei trei copii ai lui Paul din altă căsătorie care (extraordinar!) renunțaseră a o mai boicota pe cea de acum. Pe alt canal, "Nasul" Radu Moraru face colecție din bărbați politici dispuși să comenteze (ce credeți?) prestațiile sexuale, mai mult ori mai puțin reale, ale Laurei Andreșan. Nu legea dreptului la replică, nici ordonanță care-i apară pe demnitarii din guvern de plata unor daune obținută prin justiție, nici macar rușinea fotbalului francez
Știri by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/15098_a_16423]
-
a și tras), avea o administrație direct dependentă de toanele lui și un partid al slugărniciei absolute. Ion Iliescu și clica lui nu-i aveau decât pe trădătorii din toate aceste organisme. Prin urmare, era obligatoriu să apeleze la cei dispuși să-i cânte în strună. Rolul lui Virgil Măgureanu - enigmatica, tăcuta prezență de la procesul-spectacol al lui Ceaușescu - a fost esențial. Trăind o viață întreagă în conspirativitate, fostul pedagog de la liceul industrial din Timișoara a fost garantul puterii iliesciene. Nici unul dintre
Îngerii din tura de noapte by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15102_a_16427]
-
public, regimul Constantinescu n-a făcut nimic pentru a destrăma medievalitatea de fond a bisericii. Ultimele evoluții ne arată că acest lucru era posibil. Indiferent de mobiluri, faptul că niște prelați încremeniți într-o mentalitate profund asiatică s-au arătat dispuși să admită că trăiesc în mileniul trei, și nu în anul 1000, este îmbucurător. Dacă se fac și pașii următori obligatorii - renunțarea la opoziția aberantă la legea accesului la dosarele de securitate, deconspirarea turnătorilor și a ofițerilor acoperiți din sânul
Învierea prin partid by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15186_a_16511]
-
mediatic și convențional nunta prințesei Ana Maria Cioabă. O (sau O,) țară tristă, plină de humor, cum este România, în care setea de evenimente ieșite din comun este mult mai mare decît, să zicem, judecata lucidă și instinctul moral, pare dispusă iremediabil, dintr-un estetism convertit în frigiditate sufletească prin împingerea lui la limita suportabilității umane, să nu observe dramele, nenorocirile de toate felurile, suferințele și agresiunile pentru că, asta e, din pricina acestui hedonism patologic totul devine ceremonial, expresie pură, fără nici o
Regele nebun și masacrul inocenților by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13458_a_14783]
-
bine deloc (dar deloc, deloc!) la un electorat fascinat de liderii macho, să mergi la Cotroceni cu o idee și să te întorci cu alta. Vocile din popor care-l cer și acum la președinție pe Iliescu nu prea par dispuse să-și dea votul unui om fără șira spinării. Ei vor prefera oricând morga tehnocrată a lui Stolojan și manierele de iarmaroc ale lui Băsescu, acestui nici-intelectual și nici-vânător (cine-a mai văzut intelectual la vânătoare și vânător cu ochelari
Scheletul de plumb by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13482_a_14807]
-
ci perspectiva pozitivă (salvatoare) a metamorfozelor vieții, simultaneitatea morții și a nașterii, a sfîrșitului și a începutului în toate cele ce ființează. Nu alta pare a fi filosofia inspiratoare a lui Cristian Simionescu, care cultivă un amalgam în fond bine dispus al contrariilor turnate în pasta groasă a unui imaginar aparent alienant, de facto vesel, propagator al existenței oscilante între distrugere și regenerare: „Bolgii de verdeață îmi fuseră lăcaș, trupul pachidermic/ mi-l hodinesc din mers. Ce-i mare devine mic
Bufonul și nebunul by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13472_a_14797]
-
putea să scoată din mintea acestor oameni fără minte asemenea idei năstrușnice? Mai ales cînd istoricii români ai epocii vechi tac mîlc și, ca să denunțe impostura traducerii Codului Rohonczy de către dna Enăchiuc, dl Neagu Djuvara abia a găsit doi specialiști dispuși să apară la televiziune. În scris, dl Babeș e aproape un pionier, după ce Observatorul cultural și România literară au semnalat, dar nu prin pana unor istorici, aberațiile cu pricina. Între timp, România Mare continuă a oferi spațiu halucinațiilor tracomane ale
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13501_a_14826]