4,906 matches
-
ar fi plăcut să-mi răspundeți? - Mi-ar fi plăcut să-mi mai puneți încă 62 de întrebări, fiindcă-mi place să tăifăsuiesc cu breasla. - Deci, închei aici, dorindu-vă multă sănătate, putere de muncă, multe împliniri și bucurii alături de distinsa doamnă Pencke... - În finalul niciodată sfârșit, doresc din toată inima cititorilor mei sănătate, liniște și pace, belșug în inimi și în cămări! Motiv pentru care mă iscălesc mai jos, Al. Conan II.
Vlad Mușatescu: "Nenorocirea-i că prea m-am avut bine cu mai toți criticii literari de vază..." by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/14440_a_15765]
-
cărților mele pe aceste meleaguri atât de îndepărtate, dar atât de dragi ale României. - Cărțile dv., așa cum declarați cu prilejul vizitei făcute la București, circulă liber în toată lumea...! - Vă mulțumesc. - În sfârșit, aș dori să vă mai informez că un distins critic literar român, Nicolae Manolescu, a publicat un editorial în revista "România literară" care are ca subiect chiar ultimul dv. roman, Sărbătoarea Țapului, apărut acum în România. Vi-l vom trimite prin poștă. - Minunat. Sunt încântat de ceea ce îmi spuneți
Cu Mario Vargas Llosa în direct by Alin Genescu () [Corola-journal/Journalistic/14504_a_15829]
-
Cristian Teodorescu Am citit de curînd despre un distins sociolog, cu care discutam cu plăcere, că a fost informator al Securității. Am recitit textul, apărut în OBSERVATORUL CULTURAL, împins de acel "Nu se poate!" al părerii de rău că un om pe care îl prețuiești a putut face una
Vina de a te lăsa păcălit by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14612_a_15937]
-
În fiecare vară se desfășoară la Mangalia, simpozionul Hai acasă, participanții fiind reprezentanți ai diasporei românești, distinși invitați din mai multe țări ale lumii. Ca prin farmec, cei intervievați rostesc la unison că adevărata lor casă rămâne tot România, unde se simt extraordinar de bine. Partea interesantă este aceea că nici unul nu precizează motivele pentru care a
Hai acasă!. In: Editura Destine Literare by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_344]
-
Gh. Jurgea-Negrilești, autorul volumului memorialistic de succes Troica amintirilor, proprietar pe timpuri al unei moșii istorice moștenită din generație în generație de la Alexandru cel Bun încoace și care mă onorase cu prietenia lui...; la început, nu înțelegeam de ce îi pusese distinsei sale soții, Doris, boieroaică și ea, numele eroinei populare din Commedia dell' arte. Dar, chiar și el care, între intimi, ținea să i se spună Georgică, - diminutivul parșiv bucureștean, - simțea o adevărată plăcere să se lepede la bătrânețe de clasa
Reflexe pariziene XII by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14656_a_15981]
-
război mondial încolo, după întregirea țării cu Transilvania, Banat, Basarabia Bucovina s-a schimbat complet echilibrul clasei conducătoare de la noi; și totuși continuă, pe nevăzute, legături cu vechea aristocrație de conducere; vă dau vreo patru nume dintre oamenii cei mai distinși dintre cele două războaie (1920 - 1940), despre care ai crede că sunt nou veniți: Titulescu, I.G.Duca, Gafencu, Tătărescu. Ei bine, toți au o mamă din marea boierime! Titulescu era fiul unei Urdăreanu, Gafencu era fiul unei Lupu- Costachi - mare
Neagu Djuvara by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/13985_a_15310]
-
bloc mizerabil, și apoi momentul cu un sicriu fastuos, coborînd, pe frînghii, de la aceeași fereastră). ..."De unde ai tu mușchii ăștia?", îl întreabă doamna doctor (oculistă) pe pictor; el are mușchii din mediul rural, de unde provine, și unde o invită pe distinsa doamnă la tăierea porcului; doamna acceptă invitația, dar e oripilată de ceea ce vede acolo, și o șterge de la pomana porcului, fără să-și mai ia rămas bun. Povestea "de dragoste" (de o "decență" dusă pe cele mai înalte culmi ale
Dumnezeu e mare, ele sînt mititele by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14120_a_15445]
-
de notorietate. Judecătorul, ales pe sprînceană de indignatul demisionat, îți dă dreptate în privința amenzii penale. Nu ți-o aplică, fiindcă știe și el cît poate întinde coarda. Dar te pedepsește punîndu-te să plătești sute de milioane pentru că ai șifonat imaginea distinsului tău acuzator. Asta e cauza pentru care ziaristul român nu se mai grăbește să facă publice declarații pe care le-a obținut pe cont propriu de la personaje cu trecut public încărcat. Ziarista care mi-a dat acest citat m-a
Spînzurarea de limbă a ziaristului by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14266_a_15591]
-
asistasem la două adunări de quakeri, prima la New-York, a doua la San-Francisco, despre ultima am mai scris cu un alt prilej. Nu rabd însă să revin cu o impresie fugară și aici... Mai întâi la New-York, cu Podea și distinsa sa soție, al cărei nume nu știu cum se face, dar îl uitai. Cel mai mult mi s-a impus nu ritualul în sine, foarte economicos, semănând cu al protestanților de tot felul, ci tăcerea pe care o păstraseră foarte mult timp
Note americane (III) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14283_a_15608]
-
mai multe ori pentru rapoartele sale (în Cartea Albă, volumul V, el le semna sub nume de cod!), nu are fișă, deși trăiește de peste două decenii în străinătate. Ba chiar, într-un rînd, d-lui Pelin îi scapă și numele distinsului nostru coleg: Marian Popa. În această situație, vor mai fi fiind și alții, autori de "fișe", dar nu și obiectul lor. Am de făcut o observație generală privind redactarea acestui Opis și una care se referă la conținutul propriu-zis al
Securitatea și scriitorii transfugi by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15038_a_16363]
-
cutremurul nimicitor, împreună cu Gabi Dimisianu, ne ducem la casieria Uniunii de pe Kiseleff să încasăm niște mici colaborări. Acolo, la subsol, Marin Preda, întors cu spatele spre noi, încasează niște drepturi pe care i le oferă grațioasă madam Ștefănescu, prea buna, distinsa noastră casieriță. Preda nu ne vede încă, în timp ce îndeasă prin buzunarele hainei, pardesiului, pantalonilor, teancurile de sute de mii de lei, căptușindu-se, burdușindu-se astfel cu ele, încât, atunci când se întoarce și ne vede, are o mișcare țeapănă, ca
Scene cu Marin Preda by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15112_a_16437]
-
tare deși eram sub amenințarea unei mustrări scrise. Decanul, un tip cu alură de om serios, bine înfipt politic, ce avea obiceiul să se pieptene tacticos în sala de curs mi-a propus un târg: dacă îmi cer scuze față de "distinsa doamnă" scap de mustrare. Am refuzat. Consecințele acelui refuz și ale mustrării încopciate în dosar au fost mai dure decât m-am așteptat. La un moment dat fapta a fost interpretată politic foarte nefavorabil. M-a salvat curiozitatea unui mahăr
Obediența by Mihai Bădic () [Corola-journal/Journalistic/15137_a_16462]
-
mai gîndească la acel strop de adevăr, pentru că, oricum, e vorba despre o generație care nu mai poate modifica mersul actual al României." Iulia Roșca e de părere că întrebarea din titlul editorialului ei ar trebui să și-o pună "distinșii politicieni la fiecare sfîrșit de an". Citez concluzia acestui editorial aniversar: "Ar fi nedrept ca din cortina neagră ruptă în decembrie '89 să se confecționeze doar prapuri de doliu pentru speranțele unui neam întreg și draperii care să ascundă învîrtelile
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15184_a_16509]
-
lui Mircea Radu Iacoban. Dl Mircea Radu Iacoban este, ne amintim, un emerit dramaturg al Epocii de Aur, nejucat totuși, în Epocă, la Teatrul Național din București. Reparația a venit acum, sub directoratul luminat al d-lui Dinu Săraru, când distinsului dramaturg i s-a pus în scenă piesa Biroul informații eterne. O piesă "admirabil scrisă, o piesă a zilelor noastre", cum aflăm că "s-a spus" (de către cine?) la conferința de presă de la Teatrul Național. Că ar fi "admirabil scrisă
Actualitatea by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/15249_a_16574]
-
între ei, tot așa cum în antichitate prizonierii erau aruncați în arenă să se ucidă unii pe alții ca gladiatori. Delațiunea era o cale de exterminare. Iar metoda nu numai că a dat roade atunci, ea continuă să producă și azi. Distinșii domni de la CNSAS au orbecăit atât prin măruntaiele hidrei roșii încât au ajuns să-i confunde pe cei înghițiți de fiară cu organele proprii ale acesteia. Și tot căutând prin burta monstrului proteic, i-au găsit acolo și pe doi
Absurdul continuu () [Corola-journal/Journalistic/13402_a_14727]
-
Tudorel Urian Inteligentă și cultivată, distinsă și plină de spirit, respectată pentru calitatea intelectuală a intervențiilor sale publice, admirată pentru eleganța și, nu în ultimul rînd, pentru frumusețea ei, Magda Cârneci (y compris Magdalena Ghica, pour les connaisseurs) a fost în anii deceniului nouă una dintre
Pionierii postmodernismului românesc by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13525_a_14850]
-
i-a adus mai multe premii. Melania Mazzucco e și critic și autor dramatic (piesa Una palida felicità - Un anno nella vita di Giovanni Pascoli, scrisă în colaborare cu Luigi Guarnieri, a primit medalia de aur pentru dramaturgie italiană). Romanul distins acum cu Premiul Strega are ca temă emigrația italiană în America, la începutul secolului XX și e povestea bunicului scriitoarei, Diamante Mazzucco, cel care, fugind de sărăcia de acasă, ajunge la New York în 1903, împreună cu verișoara lui, Vita. Mizeria și
MERIDIANE () [Corola-journal/Journalistic/13578_a_14903]
-
și la Balcic, unde a intrat în atmosfera inconfundabilă a lumii de la Mahmud și unde le-a cunoscut pe Regina Maria și pe Principesa Ileana, viitoarea Maică Alexandra, de care s-a apropiat foarte mult. A urmat căsătoria nefericită cu distinsul, dar exagerat de posesivul ofițer de marină, Marcel Tăutu, din vechea familie a boierilor Tăuți, de care avea să divorțeze în 1935. Grave probleme de sănătate îi prilejuiesc, apoi, întâlnirea cu omul care avea să o însoțească o viață, doctorul
Enigmatica doamnă R... by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13594_a_14919]
-
de vivre» spun francezii la ei acasă, și unii la noi, pe limba noastră” („E scris adînc”, ar fi spus, la rîndul lui, Jupîn Dumitrache); 3. La pagina 3, ca destinatar al cîtorva Catrene de Ioan Strujan, „închinate cu drag distinsului regizor și profesor universitar Geo Saizescu, la împlinirea venerabilei vîrste de 70 de ani”; iată două dintre ele: „Olteanul care e hîtru/ Vinde umorul la litru,/ Dar Saizescu, glumeț de soi,/ Îl dă pe gratis, la butoi”; „Cum te știu
Umorul masochist by Stefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/13621_a_14946]
-
său. l Aflăm din EVENIMENTUL ZILEI și din Adevărul că Ministerul Culturii a subvenționat o lucrare pentru omagierea academicianului Dan Berindei cu prilejul împlinirii vîrstei de 80 de ani. Mulți înainte, dar din Evenimentul zilei am desprins următoarele informații. Că distinsul academician a fost legionar - ceea ce dl Berindei respinge, spunînd că n-a fost decît simpatizant al legionarilor. Dar mai există o informație în Evenimentul zilei, că academicianul Dan Berindei a fost informator al Securității - despre asta dl Berindei n-a
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13608_a_14933]
-
scriu, și mai abitir, poezii aiurite și slabe, de adolescent. Devenisem poetul liceului. Trec șase luni sau mai mult. Profesor de limba franceză era chiar un francez, monsieur Landry, venit printr-un schimb franco-român de profesori. Un tip înalt, frumos, distins, cu o mustăcioară și care preda altfel, era foarte popular, foarte apropiat de noi. Rupea și binișor românește. Într-o zi, ne-a dat un extemporal de 10 minute, în limba română, așa cum obișnuia el, în mijlocul unei discuții: Scrieți despre
“Dinu Păturică este un prototip al activistului” by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13745_a_15070]
-
a mii de ore de audiții), are răbdare și curiozitate, inspirație și intuiție. În plus urechea sa fină poate pretinde subtilități îmbietoare ori infinitezimale corecții. La "ațâtările" și "protestele" computerului răspunde invariabil cu abilitate și stăruință. Mai toți compozitorii români distinși sau mediocri, tineri sau vârstnici și-au înregistrat opusurile alături de el. Interpreți români și străini, mai mult sau mai puțin de notorietate și-au editat restituirile sonore pe CD-uri sub atenta sa oblăduire. Strădaniile lui, fie în fața mixerului ori
Meseriașul by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/13776_a_15101]
-
HETCO din Germania, Ioan MICLĂU și George ROCA din Australia, Alexandru CETĂȚEANU, Ligya DIACONESCU și George FILIP din Canada și, În mod deosebit, părintele prof. univ. dr. Theodor DAMIAN, directorul Institutului Român de Teologie și Spiritualitate Ortodoxă din New York. Despre distinsul teolog, poet și om de cultură Theodor DAMIAN și despre luminătoarele lui fapte de cultură am mai avut prilejul de a vorbi, nu doar spre a semnala excelenta revistă „Lumină Lină - Gracious Light”, dar și despre unele din manifestările cultural-literare
Adevărații ambasadori ai culturii Românești. In: Editura Destine Literare by Dan Budașcu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_331]
-
cu privire la opera celor doi gânditori, făcând astfel mai accesibilă gândirea teologică a acestora. Tânăra universitară Alina FELD, profesor de filozofie al Universității Hofstra ne propune câteva argumentate „Reflecții asupra renașterii spirituale În România post-comunistă”. Am citit cu deosebit interes prelegerea distinsei cercetătoare reținând În mod deosebit Încercarea ei de a introduce concepte și noțiuni specifice culturii și spiritualității românești, Într-un context filosofic și teologic mai amplu, scoțând În evidență și contribuția unor Înaintași, ca Eliade, Cioran sau D. Stăniloaie. Ultima
Adevărații ambasadori ai culturii Românești. In: Editura Destine Literare by Dan Budașcu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_331]
-
de partid, adăstînd discreționar în nobilele încăperi, pîngărind patul princiar, trecînd deci peste nefericitul și lungul episod, de revăzut acum, în total primenita vilă, ce a însemnat, numai și prin reducție simbolică, vechea, frumoasa Românie. Cea în care geniul alături de distinsa Maruca - își afla aici, aproape de Peleșul regal (unde era primit cu venerație) ceasurile de tihnă și de imaginare. Începînd cu scara ce duce spre odăile de sus, scară al cărei cuier mai păstrează încă bastonul de drumeție al stăpînului, și
Artistul și boieroaica by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/13849_a_15174]