43 matches
-
dorit, [din cauza] complect[ei] asimetri[i] și amestecul[ui] babilonic al stilurilor”, și „un monument ridicat în cinstea nepriceperei și prostului gust”. Cazinoul era o sală de paiantă, cu pereții interiori captușiti cu scânduri vopsite în ulei și ”servea de distracțiune vizitatorilor în sezonul băilor”, putând fi utilizat și pentru ”baluri de binefacere organizate de primărie”, fiind alcătuit dintr-o sală de dans, doua săli de lectură, pentru ziare și reviste, doua săli de jocuri și celebra ”terasă de pe malul mării
Cazinoul din Constanța () [Corola-website/Science/309354_a_310683]
-
rău al României, la sirena fatală sub auspiciile căreia atâtea nenorociri se revarsă asupra țării. Nu făcea diversiune la acest tablou atrăgător decât unii din membrii majorității Senatului cari, cu un aer stupid, se uitau în toate părțile și căutau distracțiuni ca să-și înăbușească vocea unei conștiințe împovărate de greutatea crimei ce erau hotărâți a comite! La finele discursului său d. Mavrogheni a atins punctul de vedere internațional. "Nu știu a zis în substanța, cari sunt nevoile dv. diplomatice, nu știu ce aș
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
lor piese bune și joc perfect, adecă niște lucruri ce nu le au drept țintă, și să le fim recunoscători măcar pentru atâta că mai întrerup din când în când monotonia în care lâncezește publicul, prin câteva ore de plăcută distracțiune. Însă de la Teatrul Național se poate cere aceasta cu tot cuvântul. Acest teatru este prevăzut pe de-o parte cu mijloacele de întreținere, pe de alta statul se îngrijește a-l pune sub privegherea unor persoane cari s-au distins
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
inimii ca să reproducă în sufletele iubiților săi cugetările ori simțămintele sale. Producția literară e măsura iubirii. Cuvintele exprimă crezul artistic al scriitorului și mesajul acestuia ne ajută să înțelegem că lucrarea literară nu e un fel de "sport" făcut pentru distracțiunea celor ce n-au ce face, ci un apostolat, pentru care se cere și vocațiune, și pregătire, și zel religios. "Apostolul" Slavici s-a achitat din plin de misiunea sa. El n-a știut, dar a sperat asta trăind mereu
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
, revistă literară apărută la București, bisăptămânal, între 1 iunie și 2 decembrie 1879. Destinat „a procura o distracțiune senină tuturor”, J. pentru t. publică romane originale și traduse, versuri, biografii ale unor personalități (I. Heliade-Rădulescu, D. Bolintineanu, C. Negri, D. Petrino și N. Nicoleanu). Biografiile sunt însoțite de texte literare reprezentative. D. Velisson, Matei Botez, C.C. Pleșoianu, Th.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287695_a_289024]
-
școalele de băeți și fete"754. În cuprinsul raportului, prefectul județului Tulcea adresa mulțumiri consiliului comunal al orașului Tulcea, care a avut inițiativa amenajării parcului din fața sediului prefecturii. Prefectul menționa faptul că această inițiativă oferea locuitorilor orașului "un local de distracțiune, de care până acum au fost lipsiți cu desăvârșire"755. Tocmai de aceea, lipsa unui astfel de parc era catalogată drept "o adevărată deridere (...) pentru populațiunea orașului care numeră peste 15 000 suflete și care a contribuit totdeauna cu bunăvoință
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
1873 regele Spaniei, Amedeo de Savoia, este nevoit să abdice, proclamându-se prima republică spaniolă, a cărei principală figură va fi profesorul de istorie de la Universitatea din Madrid, Emilio Castelar y Ripoll (1832-1899), prim ministru al Bucureștii au o nouă distracțiune și o nouă senzație. Aproape de închisoarea Văcărești s-au descoperit niște izvoare feruginoase, cărora le face o mare reclamă un medic: doctorul Penescu. În scurt timp s-au instalat câteva barăci și un adăpost acoperit cu scânduri, s-a așternut
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
ce urma a se desfășura În perioada 18-25 aprilie. Cineva din prezidiul adunării a propus ca un delegat „...să vorbească cu profesorul Mihnea pentru decoruri pentru piesa <<Meneim>> și piesa <<Der Doktor>>”, În limba idiș, cel mai sigur. Dar, Înainte de distracțiune, boșii evrei din TDE și CDE au amintit viitorilor petrecăreți că „...sâmbătă 17 aprilie” trebuiau se participe la „...plenara care va stabili comisiile de Împărțit bilete”. Bilete, la ce? Firește, bilete la spectacole. Scopul final al acestei mascarade ne este
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
iubea nu pentru că ar fi esistat doar vo afinitate sufletească între ei, din contra, ea avea un fel de spirit de o înălțime religioasă, el cugeta mirenește, ea avea mult simț pentru muzică și poezie, el le privea numai ca distracțiuni de care un om nu poate scăpa, în fine, peste toată viața ei era răspândit un fel de farmec poetic el era proză, deși proză bunomă el [o] iubea pentru că era frumoasă, de o nobilă cuviință care-i impunea și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
cu fetele lui. Acestea, gentile, copilăroase, frumoase, bine crescute, dar cu nimic serios și substanțial în capul lor de păsărele, aduceau o notă veselă în viața lui Ionel, care fusese atât de încercat în timpul războiului tragic. Primi cu mulțumire această distracțiune și încetul cu încetul prinse chiar prea mult gust de ea. Cum cele două familii erau foarte diferite din toate punctele de vedere, a noastră evita pe aceea, spre marea mulțumire, la început, a Elizei. În București și la Florica
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
iubea nu pentru că ar fi esistat doar vo afinitate sufletească între ei, din contra, ea avea un fel de spirit de o înălțime religioasă, el cugeta mirenește, ea avea mult simț pentru muzică și poezie, el le privea numai ca distracțiuni de care un om nu poate scăpa, în fine, peste toată viața ei era răspândit un fel de farmec poetic - el era proză, deși proză bunomă - el [o] iubea pentru că era frumoasă, de o nobilă cuviință care-i impunea și
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
înțeles mai adânc. Visele acestei copile erau firești în frumuseța lor. Mamă-sa murise puțin după naștere-i, și tată-său, un om tăcut și melancolic, care ședea toată ziua închis în casă, nu-i da ocaziune de veselie or distracțiune. Ea deveni meditativă, și un copil nu cugetă, ci visează. Somnul ei nu era decât o continuare a cugetărilor de peste zi. În urmă îi muri și tată-sau, și ea nu plânse după el. Ei îi părea firesc cum că
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
altă parte"; ,a-l face să petreacă, să mai uite de griji"; de abia la sfîrșitul definiției apare construcția reflexivă a se distra, cu sensul "a petrece, a căuta distracții, a se veseli, a se amuza". În același dicționar, cuvîntul distracțiune (cu varianta distracție) este explicat în primul rînd ca ,lipsă de atențiune, nebăgare de seamă", apoi, cu o oarecare condescendență, ca ,petrecere de scurtă durată". Evident, cu peste o jumătate de secol în urmă cuvintele în cauză erau mai aproape de
Distracție by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11006_a_12331]
-
cel puțin la fel de rău pentru distracți(un)e - ,lipsă trecătoare de atențiune"; ,plăcere, petrecere de scurtă durată" - și mai ales pentru a distra, considerat simplă variantă a verbului a distrage: ,a abate de la cugetările, de la ocupațiunile sale"; ,a-și procura distracțiuni". Dicționarele sînt adesea mai conservatoare decît scriitorii: în teatrul lui Alecsandri, cu mult timp în urmă, utilizarea formelor și a sensurilor (fără a contrazice dicționarele) pare mai apropiată de cea de azi: ,Am alergat aici în Iași, nădăjduind c-oi
Distracție by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11006_a_12331]
-
întrevederea de la Livadia [î]i pusese capăt de mult încă. [2 februarie 1882] TEATRUL FRANCEZ În sala Orfeu o trupă mică însă aleasă de artiști franceji dă reprezentațiuni în fiece seară, oferind astfel publicului bucureștean câteva ore foarte plăcute de distracțiune. Efectul binefăcător al acestor reprezentații consistă în acea scânteie de artă adevărată prin care se disting oaspeții noștri teatrali. Jocul lor e natural, caracterele cu grijă studiate și libere de exagerare sau de parodie; nimic fals, nimic greoi nu întunecă
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
trimite scrisoare. Amenințare. Către bătrânul meu, către pápá, tatăl Zoițicăi. Că-i damă bună, Zoițica, damă bună. Adică, era. Doctorul dădu lehamite din mâini, să accepte, să nu accepte. Repetițiune, deci nu consultațiune, da, așa voia Tolea, maimuțoiul, asta voia, distracțiune, schepsis și moft, așa să fie. — Ai lăsat să-ți fure scrisoarea onorabilul, îngână Marga. — Las-o aia... una mai. — Ei, ce-mi pasă. — Și d-atunci, care vasăzică. Scrisoarea... adrisantul cunoscut. Papașa. Deci, îl amenință pe bătrân, dar țintește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
la 2 ianuarie 1905, cu subtitlul „Mică revistă pentru literatură, știință și artă”. În primul număr redacția precizează: „Ceea ce dorim, însă, e ca revista noastră să poată deveni o cărticică populară, menită a procura publicului cititor și tineretului idealist o distracțiune plăcută, dezvoltându-i totodată și cunoștințele literare, științifice și artistice”. Sunt incluse în sumar versuri de H. Coșoi, Lazăr Spiridon Bădescu (sub pseudonimul Delacăscioare), Al. Gherghel, Const. Nutzescu, M. Rusu, I. Apostolescu, G. Tutoveanu, Constantin Muche, Leontin Iliescu și proză
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289838_a_291167]
-
AMICUL FAMILIEI, revistă literară, bilunară, apărută la Gherla și Cluj între 1 august 1878 și 1 noiembrie 1890. Revista, purtând subtitlul „Foaie pentru toate trebuințele vieții sociale. Instrucțiune. Distracțiune”, avea ca moto versurile lui Gh. Sion: „Vorbiți, scrieți românește/ Pentru Dumnezeu”. Proprietar, editor și redactor era N. Negruțiu-Fekete, iar profesorul clujean Gr. Silași este acela care a încercat, fără să izbutească, să impună publicației o orientare distinctă. Într-o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285321_a_286650]