61 matches
-
și toate loviturile sale sunt între 26 și 30 m, acesta ar fi o alegere mai bună decât jucătorul B, cu o medie de 35, dar care este foarte inconsecvent cu lovituri de 50, dar și de 20 m. Aranjamentul distribuțional nu trebuie astfel ignorat niciodată. Varianta unei distribuții este o funcție a diferenței (Xi - X) dintre diferitele observații și media aritmetică. Problema este că există un număr egal de valori mai mari și mai mici decât media calculată. Exprimat formal
[Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
cu numele și vulpea cu darul = " Se zice când dintr-o faptă rea unul, mai viclean, trage folosul și altul poartă ponosul"). O formă de opoziție privativă mai greu de sistematizat e aceea pe care am putea-o numi-o "distribuțională", deoarece diferențiază cele două cultureme pe baza unor atribute distincte (2065: Are văz de lup și auz de vulpe = "adică vede și aude bine"). 3.2.2. Spre deosebire de opoziția dintre LUP și VULPE, aceea dintre LUP și URS se "neutralizează
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
o singură cantitate, acest lucru nu înseamnă că fiecare obține din acest consum același beneficiu (doar dacă nu toți indivizii au aceeași curbă cerere-beneficiu, ceea ce este puțin probabil). Astfel, furnizarea publică a unui bun non-rival va avea întotdeauna un impact distribuțional, aducând mai multe beneficii celor care prețuiesc mai mult bunul în cauză și mai putine celor care îl prețuiesc mai puțin . Analiza economică dovedește că bunurile sunt non-rivale în consum când costurile marginale de adăugare a unei persoane în consumul
by Doina MUREŞAN [Corola-publishinghouse/Science/1109_a_2617]
-
a crezut că un guvern bine informat - scria Srinivasan -, motivat doar de bunăstarea socială, poate corecta toate aceste eșecuri ale pieței prin intervenții potrivite și, de asemenea, poate oferi bunuri publice. Mai mult, o asemenea intervenție guvernamentală va promova justiția distribuțională. Literatura cuprinde analize sofisticate și recomandări în privința impozitării optimale a venitului și bogăției, tarife de import și taxe sau subvenții pe input-urile de marfă, output și factori primari. Este greu de spus dacă guvernele țărilor în curs de dezvoltare
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
posibilitatea lor de a institui un set de stimulente selective (dacă indivizii contribuie la oferta unui bun colectiv). Grupurile mici se pot angaja în acțiune colectivă fără stimulente selective. Negocierea în grupuri mici este fezabilă și fără costuri substanțiale. „Coalițiile distribuționale”, ale lui Olson, sunt orientate să lupte pentru distribuția venitului și a bogăției mai curând decât pentru producerea de output suplimentar. Argumentul free rider extins la organizații sugerează că un lobby tipic într-o societate este mai mult un grup
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
lupte pentru distribuția venitului și a bogăției mai curând decât pentru producerea de output suplimentar. Argumentul free rider extins la organizații sugerează că un lobby tipic într-o societate este mai mult un grup special de interese sau o coaliție distribuțională, deoarece beneficiile oricărei resurse cheltuite de grup pentru a extinde output-ul societății trebuie să fie împărțite cu restul societății, în timp ce beneficiile aceleiași resurse cheltuite pe output-ul redistribuit al societății în favoarea sa favorizează în întregime grupul. Este probabil ca
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
lor, slăbesc capacitatea unei societăți de a introduce progresul tehnic și diminuează rata de creștere economică. Iar creșterea numărului unor asemenea coaliții sporește inevitabil rolul guvernului și complexitatea reglementărilor. O implicație a analizei lui Olson este aceea că, deoarece coalițiile distribuționale pot opera prin piețe (cartelurile, de exemplu) și nu doar prin influențarea politicii guvernamentale, laissez-faire per se nu ar fi suficient pentru a le contracara, cel puțin într-o economie închisă. Teoria economică neoclasică presupune că doar pierderea socială asociată
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
demnitatea ființei umane producând degradări rapide și greu reversibile ale capacităților de funcționare socială normală. Sărăcia severă este dată de un nivel atât de scăzut ale resurselor, încât oferă condiții extrem de modeste de viață, plină de lipsuri și restricții. Sărăcia distribuțională reprezintă o stare rezultată în urma distribuției și redistribuției bogăției produse la un moment dat. Sărăcia subiectivă este dată de evaluarea subiectivă pe care persoanele în cauză o face, care se simt mai mult sau mai puțin sărace, cât și de
by ANCA TOMPEA, CARMEN MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/950_a_2458]
-
politici adoptate și iau decizii pe baza acestora. Cum explică atunci această abordare tendința către globalizarea din anii ̕70? Susținătorii acestei abordări acceptă faptu l că progresul tehnologic reprezintă motorul globalizării financiare, însă ei se concentrează asupra consecințelor lui distribuționale. Aceștia cons ide ră că schimbările din domeniul tehnologic au ridicat costurile de oportunitate pentru anumite țări și grupuri cheie (sectorul financiar, corporațiile multina țio nale), dar și pentru firmele naționale în căutare de surse mai iefti ne de finanțare
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
de la ideea că agenții economici și, implicit, grupurile de in terese diferite își expun fără probleme preferințele politice și își asumă acț iun i bazate pe acestea. Totuși, politizarea activității publice nu depinde doar de existența a diferite conse cințe distribuționale ale politicilor alternati ve pentru anumite grupuri de in terese. Trebuie să existe, astfel, și o percepț ie a unei legături clare între po litică și efectele sale distribuționale, iar ac est e grupuri trebuie să fie capabile să și
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
activității publice nu depinde doar de existența a diferite conse cințe distribuționale ale politicilor alternati ve pentru anumite grupuri de in terese. Trebuie să existe, astfel, și o percepț ie a unei legături clare între po litică și efectele sale distribuționale, iar ac est e grupuri trebuie să fie capabile să și susțină preferințele sale în fața reprezenta nți lor politici. Este necesar ca agenț 85 ii economici și politici să înțeleagă modelele pe care Frieden și Rogowski le au folosit pentru
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
formarea de capital uman și fizic, deci investiții, absorbția intens... de noi tehnologii, o infrastructur... adecvat..., finanțe publice s...n...toase, plus o inflație sc...zut..., intermediere financiar... adecvat...; o piaț... a muncii flexibil... și o rezolvare corect... a problemei distribuționale (întrucât coeziunea social... conteaz..., indiferent de înclinația ideologic...). Se poate afirma c... miza într...rii în Uniune d... o serie de r...spunsuri la gamă de probleme ce apar în succesiunea de condițion...ri menționat.... Dar aceste r...spunsuri pot
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
confruntă cu probleme de colaborare: cum să-și transforme comportamentul propriu și pe cel al partenerilor pentru a atinge frontiera Pareto; neorealiștii, acceptând relevanța problemei colaborării, pun accentul pe faptul că statele trebuie să se preocupe și de rezolvarea problemelor distribuționale, printr-un proces de coordonare în care pot apărea și preocupări legate de câștigurile relative. O perspectivă utilă asupra temei cooperării în dezbaterea neo-neo este oferită de neorealistul defensiv Robert Jervis, care pune accentul pe conflictul internațional. În bună măsură
RELATII INTERNATIONALE by Lucian-Dumitru Dîrdală () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1514]
-
percep existența unor potențiale interese comune. Acolo unde această percepție există însă, instituțiile le permit statelor să se deplaseze către frontiera Pareto și chiar să contribuie la rezolvarea disputelor pe frontieră, în sensul că pot contribui și la rezolvarea conflictelor distribuționale și pot conferi statelor asigurări în ceea ce privește repartizarea câștigurilor obținute în urma cooperării. În loc de concluzii Programul de cercetare structural modificat, anticipat la mijlocul anilor '80 de către Robert Keohane, a apărut și a produs rezultate extrem de semnificative în teoria relațiilor internaționale. A persistat, în
RELATII INTERNATIONALE by Lucian-Dumitru Dîrdală () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1514]
-
ț. XXVI(XXX), f. 3-4, s. I, 1980, 9-17. 364. Un model liniar al procesului de așchiere (în colab. cu U. D’Ambrosioo, S. Chriacescu, P.T. Crăciunaș). Buletinul Inst. Politehnic Iași, ț. XXVII(XXXI), f. 3-4, s. I, 1981. 365. Distribuțional weight functions for some new classes of orthogonal polynomials (în colab. cu P.T. Crăciunaș ș.a.). Analele Univ. Timișoara, Seria St. Maț., vol. XIX, f. 2, 1981, 141153. 366. Problèmes d’autocontrole concernant une classe d’équations non-linéaires aux opérateurs héréditaires
Volum memorial dedicat foştilor profesori şi colegi by Alexandru Cărăuşu, Georgeta Teodoru () [Corola-publishinghouse/Science/91776_a_92841]
-
3, 1983. 390. Extensions des modèles volterraéens aux systèmes nonlinéaires d’autoreglage et aux opérateurs de rémanence - I (în colab. cu D.L. Fernandez, L.N. Krivošein, P.T. Crăciunaș ș.a.). Analel (Buletinul) Univ. Galați, ț. I(VI), f. III, 1983, 5-10. 391. Distribuțional weight functions for the Tchebycheff polynomials (în colaborare). Analele (Buletinul) Univ. Galați, ț. I(VI), f. III, 1983. 392. Système de base des solutions polynomiales concernant une classe d’équations polylinéaires d’ordre superieur aux opérateurs différents dont certains șont
Volum memorial dedicat foştilor profesori şi colegi by Alexandru Cărăuşu, Georgeta Teodoru () [Corola-publishinghouse/Science/91776_a_92841]
-
o funcție pragmatică specifică (v. Vasilescu 2009; Cornilescu și Nicolae 2012), nu este pe deplin gramaticalizată în româna veche (Stan 2013: 37; Nicolae 2015b). Cel prezintă o gramatică dublă, de demonstrativ și de articol, după cum arată distribuția și interpretarea sa. Distribuțional, modificatorul care apare după cel poate fi un adjectiv calificativ (26a), participial (26b) sau relațional (26c), precum și o propoziție relativă (26d); opțiunea (26c) (specifică demonstrativului) a fost eliminată în trecerea la româna modernă: (26) a. să arăt strâmbătura și tâlcul
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
specifică a obiectului direct se asigură în principal prin procesul de marcare diferențiată a obiectului (acuzativ prepozițional). În al doilea rând, faptul că obiectul acceptă ca modificatori propoziții relative cu verbul la subjonctiv în configurația VOS (30) este o dovadă distribuțională clară că obiectul în această poziție nu este constrâns să aibă o interpretare specifică. Farkas (1995) a arătat folosirea subjonctivului într-o propoziție relativă cu funcția de modificator indică faptul că regentul nominal este nonspecific. (30) a. Va cumpăra o
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
bunici. b. Des au mers părinții mei la bunici când încă erau tineri. O examinare mai atentă a distribuției și interpretării adverbelor preverbale arată că acestea ocupă o poziție în periferia stângă a propoziției, nu în domeniul flexionar (Schifano 2014). Distribuțional, adverbele preverbale precedă complementizatorul să, generat în poziția de centru al FIN0 (v. §3.4 infra pentru argumentele care arată că să este un complementizator generat în poziție joasă, nu o marcă flexionară) și negația propozițională, care în limbile romanice
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
generați în două poziții, FIN0 (poziție joasă) și FORCE 0 (poziție înaltă). Structurile cu dublarea complementizatorului / recomplementare sunt un prim argument pentru generarea lui să în poziția FIN0 (poziția FORCE fiind ocupată de cel de al doilea complementizator). Următoarele argumente distribuționale susțin această idee. În primul rând, generarea în FIN a lui să explică adiacența lui să la nucleul flexionar (distribuție luată în mod repetat ca indicând natura de marcă flexionară a lui să) (133c, c'), specială prin raportare la alți
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
atestare negativă" (v. și Hill și Alboiu 2016): lipsa completă a atestărilor unui tipar va servi ca argument pentru justificarea unei analize teoretice; cel mai clar exemplu în această direcție este lipsa atestărilor secvențelor [pronume clitic - negație propozițională (nu)], fapt distribuțional care servește la calificarea pronumelor clitice ale românei vechi drept clitice orientate spre I (flexiune), conform testelor sintactice propuse de Rivero (1997); Roberts (2010a) și aplicate în §III.3.2. 2. Trăsături comune cu româna modernă și caracteristici tipologice constante
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
a cronicilor moldovenești, autoarele identifică distribuția complementară între inversiune și deplasarea altui constituent la FOCP; această competiție între verbul deplasat la C și alți constituenți a fost interpretată drept o formă de deplasare a verbului determinată discursiv, fiind considerată argumentul distribuțional forte pentru a considera că verbul se deplasează la focus. Deplasarea verbului la C din necesități discursive a mai fost propusă de alți autori în analiza fazelor romanice mai vechi (Cruschina 2011 și Poletto 2014 pentru varietăți italo-romanice; Sitaridou 2011
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
proiecția de focus (elemente interogative; elemente care induc focus de veridicitate etc.) și nonobligativitatea inversiunii în propoziții interogative totale, care sunt asociate cu focusul de polaritate (v. Giurgea și Remberger 2012) (v. §3.2.2.1.2 supra), sunt argumente distribuționale împotriva deplasării la FOCP. Ultima proiecție care a fost propusă în bibliografia asupra limbilor romanice vechi (Ledgeway 2008, 2012: 161, Wolfe 2015b i.a.) și a limbilor germanice (Cognola 2013) ca găzduind verbul deplasat în structurile V-la-C este proiecția FINP
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
pronominală cu subjonctivul în absența complementizatorului să este cu totul accidentală: (103) Aceea dau știre domnivoastră și Dumnezeu vă veselească, amin. (DÎ.1599−600: XXV) Rezultate de reținut • distribuția complementizatorului să prin raportare la procliza și encliza pronominală conferă argumentul distribuțional forte pentru identificarea poziției care găzduiește verbul în deplasarea la C: proiecția joasă a complementizatorului FINP • acest rezultat se poate generaliza la analiza inversiunii din româna veche: toate formele inversate (cu inversiune V-CL / V-AUX / V-CL-AUX) se pot analiza
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
le oferă inscripțiile din Dacia și Scythia Minor. În primul rând, se poate observa că latina dunăreană prezintă o gramatică cu centru final, așa cum arată construcțiile cu gapping în primul conjunct (129), precum și structurile cu centru final din (136). Confirmarea distribuțională directă că latina dunăreană are o gramatică cu centru final vine de la exemple ca (136d), unde se poate observa că argumentele își păstrează ordinea de generare: S (argument extern) > OI > OD ( > V); linearizarea S > OI > OD > V reflectă în mod
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]