45 matches
-
în lume, iar un număr de țări dețin asemenea arme, ar vrea să dețină sau ar fi în măsură să se doteze rapid dacă iau această decizie. Orice măsură adoptată în favoarea controlului armelor sau dezarmării trebuie să fie echilibrată prin disuasiune, și indiferent dacă va avea sau nu arme nucleare pe teritoriul european, NATO urmează să conteze pe scutul nuclear american, într-un viitor previzibil 212. Mai mult, secretarul general al NATO a susținut, ulterior, că până la următorul summit NATO, este
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]
-
de la sfârșitul Războiului Rece. Subintitulat Angajament activ, apărare modernă, acesta reconfirmă angajamentul aliaților de a se apăra reciproc împotriva oricărui atac, misiunea de bază a Alianței rămânând aceea de apărare colectivă, ceea ce va permite ca NATO să adopte măsuri de disuasiune și de apărare împotriva tuturor amenințărilor de agresiune...vizând orice membru sau Alianța în întregime, amenințări printre care se numără proliferarea rachetelor balistice și pericolul unui potențial atac terorist, inclusiv cu mijloace nucleare. Un element central al strategiei NATO este
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]
-
apărare împotriva tuturor amenințărilor de agresiune...vizând orice membru sau Alianța în întregime, amenințări printre care se numără proliferarea rachetelor balistice și pericolul unui potențial atac terorist, inclusiv cu mijloace nucleare. Un element central al strategiei NATO este reprezentat de disuasiune, articulată în jurul unei combinații de capacități nucleare și convenționale. Astfel că, deși, în conformitate cu obiectivele TNP, Alianța este hotărâtă să creeze condițiile unei lumi fără arme nucleare, iar, pe de altă parte, recursul la arme nucleare este extrem de improbabil, atâta timp cât acest
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]
-
Rohan, președintele Comisiei pentru Afaceri Externe, Apărare și Forțele Armate 215. Documentul detaliază mizele militare, economice și strategice, evaluează riscurile unei astfel de investiții și condițiile unui angajament francez în apărarea antibalistică a NATO, susținând necesitatea reafirmării rolului central al disuasiunii în protecția teritoriilor și populațiilor împotriva amenințării balistice (apărarea antirachetă nu poate fi decât complementară disuasiunii și nu un substitut al acesteia). La Lisabona, în conformitate cu intenția lor de a-și consolida capacitățile nucleare și de a le utiliza în cadrul unei
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]
-
și strategice, evaluează riscurile unei astfel de investiții și condițiile unui angajament francez în apărarea antibalistică a NATO, susținând necesitatea reafirmării rolului central al disuasiunii în protecția teritoriilor și populațiilor împotriva amenințării balistice (apărarea antirachetă nu poate fi decât complementară disuasiunii și nu un substitut al acesteia). La Lisabona, în conformitate cu intenția lor de a-și consolida capacitățile nucleare și de a le utiliza în cadrul unei acțiuni de descurajare globală, cele două țări europene au susținut consolidarea apărării antirachetă pe teritoriul aliaților
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]
-
astfel de arme. Demnitarul a anunțat că a supus atenției aliaților un compromis cu privire la rolurile armei atomice și scutului antirachetă, pentru a asigura succesul summit-ului Alianței Nord-Atlantice, declarând că apărarea antirachetă ar putea să fie un (element) complementar pentru disuasiune 416. Rezultatul compromisului supus atenției aliaților, de care amintea secretarul general al NATO, s-a materializat în strategia adoptată în rolul atribuit descurajării rol în conformitate cu poziția Franței, care, sceptică cu privire la obiectivul unei lumi dezarmate nuclear, susține că descurajarea nucleară reprezintă
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]
-
dar, o descurajare ce se va înfăptui în paralel cu eforturile destinate îndeplinirii obiectivului unei lumi fără arme nucleare, așa cum dorea Berlinul, care, în opoziție cu Franța, pentru care apărarea antirachetă nu este un substitut al descurajării, intenționa să înlocuiască disuasiunea nucleară, în mod progresiv, cu apărarea antirachetă și să înscrie dezarmarea nucleară în programul NATO417. Planul de acțiune privind forma concretă a sistemului de apărare antirachetă trebuie definitivat până la reuniunea miniștrilor Apărării ai statelor NATO din iunie 2011418. Programele americane
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]
-
se justifică tot mai mult în contextul unei alianțe. Ulterior, acesta a solicitat țărilor europene să demonstreze că nu reprezintă doar un tigru de hârtie și să investească masiv în apărarea antirachetă, în opinia sa, fiind necesar ca politica de disuasiune a NATO să includă o apărare antirachetă. Având în vedere că disuasiunea funcționează împotriva actorilor raționali, dar nu toți actorii cu care vom avea de-a face pe viitor vor fi raționali, disuasiunea și apărarea trebuie să meargă împreună și
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]
-
solicitat țărilor europene să demonstreze că nu reprezintă doar un tigru de hârtie și să investească masiv în apărarea antirachetă, în opinia sa, fiind necesar ca politica de disuasiune a NATO să includă o apărare antirachetă. Având în vedere că disuasiunea funcționează împotriva actorilor raționali, dar nu toți actorii cu care vom avea de-a face pe viitor vor fi raționali, disuasiunea și apărarea trebuie să meargă împreună și avem obligația de a studia opțiunile de apărare antirachetă. Dacă Europa s-
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]
-
opinia sa, fiind necesar ca politica de disuasiune a NATO să includă o apărare antirachetă. Având în vedere că disuasiunea funcționează împotriva actorilor raționali, dar nu toți actorii cu care vom avea de-a face pe viitor vor fi raționali, disuasiunea și apărarea trebuie să meargă împreună și avem obligația de a studia opțiunile de apărare antirachetă. Dacă Europa s-ar alătura Statelor Unite în dezvoltarea unui sistem antirachetă, ar fi o demonstrație clară a investiției europene în relația transatlantică, iar alăturarea
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]
-
ajustarea sarcinilor, ceea ce reprezintă un proces natural, independent de orice concluzie politică 477. Generalul Nikolai Makarov, șeful Statului Major al armatei ruse, consideră că sistemul american de apărare antirachetă este îndreptat împotriva Rusiei și riscă să slăbească potențialul său de disuasiune nucleară, ideea fiind completată de expertul militar rus Vladimir Surîghin, potrivit căruia, va fi determinant dacă elemente analoge vor fi amplasate undeva în regiunea baltică sau în nordul Europei, deoarece, dacă vreuna dintre țări (din respectivele regiuni) va accepta elemente
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]
-
susține importanța descurajării nucleare, căreia nu i se poate substitui apărarea antirachetă cu precizarea că aceasta va fi însoțită de eforturile necesare pentru crearea unei lumi fără arme nucleare așa cum dorea Berlinul, care, în opoziție cu Franța, intenționa să înlocuiască disuasiunea nucleară, în mod progresiv, cu apărarea antirachetă și să înscrie dezarmarea nucleară în programul NATO. Astfel, un element central al strategiei NATO îl va reprezenta disuasiunea, articulată în jurul unei combinații de capacități nucleare și convenționale și, deși, în conformitate cu obiectivele Tratatului
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]
-
fără arme nucleare așa cum dorea Berlinul, care, în opoziție cu Franța, intenționa să înlocuiască disuasiunea nucleară, în mod progresiv, cu apărarea antirachetă și să înscrie dezarmarea nucleară în programul NATO. Astfel, un element central al strategiei NATO îl va reprezenta disuasiunea, articulată în jurul unei combinații de capacități nucleare și convenționale și, deși, în conformitate cu obiectivele Tratatului de neproliferare, Alianța este hotărâtă să creeze condițiile unei lumi fără arme nucleare, atâta timp cât acest tip de armament va exista, NATO își propune să rămână o
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]
-
se prevină sau să se limiteze atacuri provenite din partea unor state precum Iranul. Însă nu toți actorii scenei internaționale cad de acord asupra caracterului defensiv al acestor sisteme, Federația Rusă considerând, de pildă, că scutul antirachetă îi reduce capacitatea de disuasiune (nucleară), și drept urmare inserează în doctrina militară ideea că sistemele de apărare antirachetă reprezintă o amenințare la securitatea națională. Este, însă, suficientă perceperea amenințării nucleare doar din perspectiva luării în considerare a iraționalului, în vreme ce este pus în paranteză raționalul care
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]
-
problema menținerii coeziunii comunităților va fi o provocare importantă pentru centrele metropolitane. Departe de a împărtăși optimismul post-Război Rece al liberalilor, realiștii, precum Waltz și Mearsheimer, argumentează că prăbușirea bipolarității la începutul anilor 1990 era un motiv de serioasă îngrijorare. Disuasiunea nucleară reciprocă a menținut un echilibru stabil al puterii în lume, în timp ce unipolaritatea nu va dura, ducând în cele din urmă la instabilitate și război. După cum argumentează Waltz, "în politica internațională, puterea neechilibrată constituie un pericol, chiar și atunci când e
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
cuvintelor, e vorba de înțelegerea modului în care cineva poate fi victimă a violenței în școală și, prin asta, de un mod de a concepe lupta împotriva fenomenului, nu simplist, pe termen scurt, ci pe termen lung, prin prevenire și disuasiune zilnică. Departe de clișeele mediatice, vom încerca să ne ocupăm aici de violența cotidiană, o violență mai banală și care nu e numaidecât infracțională, ceea ce nu înseamnă că e suportabilă. Definirea violenței Imensul decalaj dovedit între statisticile administrative și celelalte
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
științifice utilizate pentru a măsura efectele unui program de prevenire a violenței. Tabelul 29. Standarde științifice pentru stabilirea efectelor unui program de prevenire a violenței (adaptat după Surgeon General, 2004) Program model • Concepție experimentală riguroasă (experimentală sau cvasi-experimentală) • Efecte de disuasiune semnificative asupra: violenței sau delincvenței serioase (nivelul 1) oricărui factor de risc pentru violență cu un efect important (30 sau mai mare) (nivelul 2) • Duplicare cu efecte pozitive măsurabile • Efecte susținute de durată Program promițător • Concepție experimentală riguroasă (experimentală sau
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
sau delincvenței serioase (nivelul 1) oricărui factor de risc pentru violență cu un efect important (30 sau mai mare) (nivelul 2) • Duplicare cu efecte pozitive măsurabile • Efecte susținute de durată Program promițător • Concepție experimentală riguroasă (experimentală sau cvasi-experimentală) • Efecte de disuasiune semnificative asupra: violenței sau delincvenței serioase (nivelul 1) oricărui factor de risc pentru violență cu un efect măsurat de .10 sau mai mare (nivelul 2) • Fie duplicarea, fie demonstrarea duratei efectelor Nu funcționează • Concepție experimentală riguroasă (experimentală sau cvasi-experimentală) • Dovadă
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
practică prea puțin răspândită. Totuși, evaluarea programelor de prevenire a violenței în școală ne-a arătat că, în condiții precise, acestea erau eficace, măcar în parte. De altfel, problema nu este "eradicarea violenței" în școală, ci inversarea spiralei și îmbunătățirea disuasiunii. Acțiunile împotriva violenței în școală nu pot fi eficace decât dacă primesc asentimentul echipelor didactice și al comunităților. Eficacitatea acestor programe am preferat să prezentăm strategii este reală, dar are un efect social limitat, fiindcă programele sunt prea puțin înscrise
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
care rivalizează în abulie cu îngerii și care se opresc în pragul oricărei întreprinderi. Cultului strident al eficacității, al imaginii-vitrină scînte ietoare, caracteristic societății contemporane, Cioran îi opune nonșalanta indiferență a unui codaș fin-de-siècle, clădindu-și un mic discurs de disuasiune și derută binefăcătoare, descărcîndu-se de responsabilitatea proprie printr-o ironică punere sub acuzație a truditorilor, totul măiestru țesut într-o rețea seducătoare de ambiguități: Pentru a nu insulta credințele sau munca celorlalți, pentru a nu fi acuzat nici de uscăciune
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]