89 matches
-
scăpat dintr-o armă de la unul dintre oamenii dumneavoastră? M. M.: Nu au murit în zona în care eram noi. A fost o noapte cruntă pentru că nici nu am dormit, nici nu știam ce-i. Lumea vorbea: sunt teroriști, sunt diversioniști. Mă duceam la telefon și Comandantul Diviziei spunea: "Băi, vezi că sunt teroriști și diversioniști care pun pe tancuri mine, trotil!" Dar unde să-i vezi în atâta lume, că era un puhoi de civili între tancuri? S. B.: Făceai
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
zona în care eram noi. A fost o noapte cruntă pentru că nici nu am dormit, nici nu știam ce-i. Lumea vorbea: sunt teroriști, sunt diversioniști. Mă duceam la telefon și Comandantul Diviziei spunea: "Băi, vezi că sunt teroriști și diversioniști care pun pe tancuri mine, trotil!" Dar unde să-i vezi în atâta lume, că era un puhoi de civili între tancuri? S. B.: Făceai o manevră cu tancul și îi zdrobeai. M. M.: Îi zdrobeai. La un moment dat
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
tras de la unul dintre balcoanele de la Ambasador, deci din spatele nostru (vezi foto 4). Cineva trăgea cu arme automate. Cine, nu știu! C-or fi fost militari, dar din altă parte, c-or fi fost gărzi patriotice, c-or fi fost diversioniști, nu știu, că eu n-am văzut. Comandanții m-au întrebat: Domnule, ce facem că se trage în noi?" "Măi, ripostați și voi, dar trageți în față, nu trageți în oameni! Nu cumva să omorâți pe cineva!" Bineînțeles că între
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
și vezi!" Știu că tot atunci mai era unul la poartă, Muceniuc, care era de serviciu și a ciuruit toate mașinile de la poartă de la cazarmă că i s-a părut că mișca ceva prin boscheți. Tot Vasile zicea că vin diversioniștii în pădurea de la Brănești și nu are pe cine trimite. Toate astea cred că sunt consemnate în Jurnalul operațiunilor de luptă, că în astfel de situații se ține un jurnal în care sunt scrise pe minute și ore tot ceea ce
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
cele date nouă de Dumnezeu spre folosire, dar pedepsește lipsa de măsură și Îndreaptă lipsa de judecată” (Capete despre dragoste). Cu o acută judecată am putea să ne apropiem... de limite - de depărtări, aș Înțelege eu. Altfel spus, sunt un diversionist ce Încearcă necontenit noi „linii de fugă”, un ins ce se ceartă cu proximitatea enunțată de alții. Greșesc poate atunci când Încerc limitele - ale mele și ale altora -, când mă aventurez să scrutez ceea ce „nu se cade”. Iar acest lucru Îmi
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
declarați mai târziu ca fiind „eroi ai revoluției”). La revoluția română au participat și pasionali, și naivi, și oameni de un curaj nebun, și oameni care nu mai aveau nimic de pierdut, și oameni care aveau destule de pierdut, și diversioniști, și intriganți, și oportuniști, și curioși. Evenimentele au fost adeseori într-atât de învălmășite, încât radiografia lunii decembrie 1989 este pe bună dreptate haotică. Tensiunea psihologică din acea perioadă a făcut uneori ca oamenii să reacționeze pripit: s-au produs
[Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
-se asupra insurecției timișorene, Iliescu recunoaște că a fost semnalată acolo prezența unor agenți și ziariști străini (sovietici și maghiari, în special), ori chiar diplomați, care, intuind schimbarea, s-au deplasat în capitala bănățeană; însă evită să-i califice ca diversioniști, admițând că aceștia au avut mai mult rol de observatori, motiv pentru care susține decis că, la Timișoara, imixtiunile agenților străini au fost secundare, esențială fiind revolta populară. Mărturisește că a aflat de revolta timișoreană încă din 17 decembrie și
[Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
intervievați susțin că „teroriștii” au existat, dar ei nu au fost securiști (zvonul ar fi funcționat cu scopul de a macula și lichida Securitatea), ci străini infiltrați în țară; alte voci consideră că așa-zișii teroriști ar fi fost militari diversioniști din Armată, acționând direct sub comanda generalului pro-sovietic Nicolae Militaru. * În lucrarea sa În decembrie ’89, KGB a aruncat în aer România cu complicitatea unui grup de militari (1995), Valentin Raiha susține teoria conspirației externe, sprijinită din interior. Demonstrația autorului
[Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
previzibil, susține teoria complotului extern (Timișoara. Zece ani de la sângerosul decembrie 1989. Documentar, 1999). Autorul consideră că în evoluția evenimentelor din capitala bănățeană au existat două etape: 1. prima etapă (16-18 decembrie) a fost dominată de violența protestatarilor și de diversioniști agresivi reprezentând „forțe tenebroase”, care au vandalizat magazine și instituții - în această etapă, consideră Coman, cei care au tras asupra populației ar fi fost comandouri de transfugi maghiari (vina pentru cei morți la Timișoara purtând-o, prin urmare, Ungaria, chiar dacă
[Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
pe acoperișuri, însă „Securitatea națională a fost în întregime de partea poporului și a Revoluției” (p. 192). „Teroriștii” au existat și, în majoritatea cazurilor, ar fi fost forțe intervenționiste maghiare și sovietice (p. 170); o categorie aparte au constituit-o „diversioniștii lichidatori”, a căror misiune a constat în uciderea unor persoane din mulțime pentru a crea panică, uciderea unor militari pentru a provoca un microrăzboi civil și a culpabiliza Securitatea, întreținerea psihozei legate de teroriști. Populația a fost manevrată prin diverse
[Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
cât mai mulți civili. Nimic din această definiție a teroristului nu a fost aplicabilă pentru cazul românesc, în decembrie 1989. Întrucât au sesizat respectiva inadecvare, unii analiști ai evenimentelor din decembrie 1989 au propus termenul contrarevoluționari, alții, pe acela de diversioniști. Consider că cel mai potrivit este, într-adevăr, ultimul termen propus, acela de diversioniști. Interpelat de Comisia de Cercetare a Evenimentelor din Decembrie 1989, Nicu Ceaușescu îi numea, ironic, „extratereștri” pe presupușii teroriști! Indiferent de originea și identitatea lor, „teroriștii
[Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
pentru cazul românesc, în decembrie 1989. Întrucât au sesizat respectiva inadecvare, unii analiști ai evenimentelor din decembrie 1989 au propus termenul contrarevoluționari, alții, pe acela de diversioniști. Consider că cel mai potrivit este, într-adevăr, ultimul termen propus, acela de diversioniști. Interpelat de Comisia de Cercetare a Evenimentelor din Decembrie 1989, Nicu Ceaușescu îi numea, ironic, „extratereștri” pe presupușii teroriști! Indiferent de originea și identitatea lor, „teroriștii” au fost proiectați ca un fel de „îngeri ai morții”, făpturi nocturne (având o
[Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
în termen; aceștia au fost împușcați fără somație, deși fuseseră chemați tocmai ca să apere aeroportul Otopeni). Creierul acestor dezinformări, sugerează lucrarea coordonată de Costache Codrescu, ar fi fost Securitatea (chiar dacă instituția nu este numită ca atare). „Teroriștii” ar fi fost diversioniști, în speță tineri, fără acte, îmbrăcați camuflat, dotați cu arme, care au acționat atât asupra civililor, cât și asupra militarilor; numărul lor era de câteva sute; aveau o bună pregătire fizică și păreau să fie instruiți în stilul de luptă
[Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
care au acționat atât asupra civililor, cât și asupra militarilor; numărul lor era de câteva sute; aveau o bună pregătire fizică și păreau să fie instruiți în stilul de luptă comando (aparținând, probabil, de o direcție anume a Securității). Cei mai mulți diversioniști de acest tip au acționat în capitală, fie individual, fie în grupuri restrânse, de pe acoperișuri, din poduri, din autovehicule, din subterane, canale etc. Mulți dintre ei, deși au fost reținuți ca suspecți, au fost eliberați în urma unor cercetări superficiale, din
[Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
fie individual, fie în grupuri restrânse, de pe acoperișuri, din poduri, din autovehicule, din subterane, canale etc. Mulți dintre ei, deși au fost reținuți ca suspecți, au fost eliberați în urma unor cercetări superficiale, din lipsă de probe. Principala instituție vizată de diversioniști ar fi fost Televiziunea, întrucât întreaga țară primea doar pe această cale informații directe despre revoluție și despre situația din România. Un caz special în care a funcționat manipularea și psihoza legată de „teroriști” identificați cu milițieni și securiști s-
[Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
susținător al teoriei că „teroriștii” ar fi fost membri ai Direcției de Informare a Armatei (DIA) este Valentin Raiha (În decembrie ’89, KGB a aruncat în aer România cu complicitatea unui grup de militari, 1995). Autorul afirmă că aceștia erau diversioniști de elită, antrenați ca atare, Direcția de Informare a Armatei fiind singura care avea în dotare simulatoare de ținte aeriene și singura aptă să sugereze, să inculce ori chiar să poarte un război radioelectronic. 10. Susținătorii teoriei potrivit căreia „teroriștii
[Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
erori tactice de anvergură, pentru care pledează uciderea mai multor zeci de persoane la Otopeni, în 23 decembrie 1989 (dintre care 34 erau militari în termen, neinstruiți și neantrenați pentru luptă, aceștia neputând, prin urmare, să fie „teroriști”, contrarevoluționari sau diversioniști). Probabil au fost și alte situații de acest gen; cu toate acestea, moartea celor 942 de persoane începând cu 22 decembrie 1989 nu poate fi pusă exclusiv sub semnul hazardului și al haosului revoluției, al erorilor tactice etc. Trebuie precizat
[Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
care au dus la pierderi de vieți umane, dar subliniază că s-a tras doar în cazuri de autoapărare și de protecție a armamentului și muniției; de aceea consideră că incriminarea Armatei pentru represiunea din decembrie 1989 este opera unor „diversioniști ai diversiunii” (p. 66)! În ceea ce privește propria-i prestație ca lider militar, Gușe susține că personal a încălcat ordinul de a reprima demonstrația de la Timișoara, ordonând, în 19 decembrie, retragerea TAB-urilor în cazarmă; apoi, în 20 decembrie, retragerea trupelor în
[Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
prin camerele 3-lagăr și 4-spital1. Păvăloaie strângea informații, iar la Gherla a fost și mai dur, bătând peste 100 de deținuți cu „metodele cele mai groaznice”. Acesta susține că scopul a fost ca toți deținuții „să devină buni legionari, teroriști, diversioniști și spioni” care să activeze și după ieșirea din închisoare, dar apoi recunoaște că: Mă îngrozesc de ceiace am făcut, căci un om normal nu putea face acele acte criminale și odioase, decât un legionar criminal, descreerat, înnebunit, deformat, animalizat
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
am căderea să-mi dau cu presupusul cât va păstra istoria culturii românești din cărturăria dlui Theodorescu, sper că substanțial, dar o istorie corectă a României nu va putea omite, fie și ca o tristă notă de subsol, activitatea de diversionist a dlui Răzvan Theodorescu din zilele și nopțile Televiziunii Naționale Libere. Puțini sunt cei care au zbierat mai tare și în falseturi istorico-isterice mai dezonorante decât a făcut-o acest distins cărturar. Printre cei care au dorit ca românii să
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]
-
n are o bășică (a udului) prin care să elimine toxinele. După lectura fabulei „Un sadic și șapte masochiști”, între Costin, autorul ei, și Genoiu („sadicul”) a apărut un conflict deschis. Supărat, acesta din urmă l-a declarat pe Cs. „diversionist” și a subliniat că asemenea texte trădează ceva din caracterul lui. „Diversionistul” și-a negat „opera”. Curat masochism! Conflictul lor a durat numai două zile. Azi, în perspectiva unui chef, părțile (era să scriu „caracterele”) s-au împăcat. O pildă
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
pagina 16: „Gospodina (chiaburoaica) spune: <<Ăsta-i un nepot de-al nostru, care s-a ales și el cu un aparat. CÎnd cu jaful și cu hapca. Era În garda revoluționară (subl.ns.) >>. Chiaburul, comparînd manifestele răspîndite din avioane de către diversioniști cu presa cehoslovacă actuală, spune: <<Palavre. Alea sau jurnalele noastre, totuna e... Palavre>>”. De aici se desprinde ideea clară că În Cehoslovacia comunistă puteau fi rostite astfel de fraze pe scenele teatrelor dar la noi, nu. O altă observație a
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
prin camerele 3-lagăr și 4-spital1. Păvăloaie strângea informații, iar la Gherla a fost și mai dur, bătând peste 100 de deținuți cu 'metodele cele mai groaznice'. Acesta susține că scopul a fost ca toți deținuții 'să devină buni legionari, teroriști, diversioniști și spioni' care să activeze și după ieșirea din închisoare, dar apoi recunoaște că: 1. Rechizitoriul 'uită' să menționeze dacă Păvăloaie a fost sau nu torturat în aceste camere și se concentrează doar asupra activității sale de agresor de la Gherla
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
de agent”, a fost pus apoi în aplicare, scenariu, variantă și ea bine susținută chiar și de unii foști tineri amici pe care i-am primit cu căldură în interioarele mele, fizice și ideatice, încă o dată „regimul” și grosolanii săi diversioniști au avut o „muncă ușoară” cu noi, artiștii, literații, „elita națiunii”. (În vara lui 2003, un cuplu de cercetători au descoperit în arhivele comitetului central stenograma ședinței conducerii de partid, în frunte cu Ceaușescu, care discută și hotărăște „abaterea mea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
partea înfrântă «teroriștii» nu a lăsat pe «câmpul de bătălie» nici un mort, nici un rănit și nici un prizonier. Acest fapt neobișnuit îndreptățește ipoteza - certitudine nu poate exista fără o fundamentare documentară - că, în realitate, «teroriștii» au fost un grup restrâns de diversioniști. Acțiunile lor, amplificate de anunțurile și apelurile isterice de la Televiziune, au creat un climat de adevărată teroare (o psihoză până la urmă) în rândurile populației stăpânită, în cea mai mare parte a ei de gândul de a supraviețui în fața acestor forțe
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]