107 matches
-
sau fără perforație), apendicita acută, perforația cecală, ileus și infarctul intestinului subțire sau gros. Ischemia și hipoxia tisulară au fost incriminate ca factori etiologici deși incidența acestor complicații fiind relativ scăzută este greu de stabilit o relație de tip cauză-efect. Diverticulita acută are o incidență de 0,13%-0,25%, majoritatea bolnavilor având un istoric sugestiv pentru această afecțiune (219). Se manifestă prin febră, dureri în cadranul abdominal inferior stâng, distensie abdominală, leucocitoză și în 50% din cazuri pneumoperitoneu, situație în
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
-0,25%, majoritatea bolnavilor având un istoric sugestiv pentru această afecțiune (219). Se manifestă prin febră, dureri în cadranul abdominal inferior stâng, distensie abdominală, leucocitoză și în 50% din cazuri pneumoperitoneu, situație în care se poate confunda cu ulcerul perforat. Diverticulita acută cu perforație necesită operație imediată constând în colectomie segmentară și colostomă. În cazul în care nu a apărut perforația, punerea în repaus a intestinului și administrarea de antibiotice rezolvă de obicei fenomenele inflamatorii. Mortalitatea în cazul diverticulitei asociate cu
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
ulcerul perforat. Diverticulita acută cu perforație necesită operație imediată constând în colectomie segmentară și colostomă. În cazul în care nu a apărut perforația, punerea în repaus a intestinului și administrarea de antibiotice rezolvă de obicei fenomenele inflamatorii. Mortalitatea în cazul diverticulitei asociate cu perforație se apropie de 25% (220). Icterul post CEC a fost asociat cu o rată crescută a mortalității (25%). Caracteristic pentru acești bolnavi sunt durata crescută a CEC și necesitatea unor transfuzii masive. Icterul poate însă să apară
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
gastric preexistent, în cazul intervențiilor pentru adenom de prostată, nefrectomii). Sârbu V (1999) realizează o clasificare în funcție de modalitatea însămânțării peritoneului precum și de prezența sau absența factorului infecțios (230). I. Peritonite secundare infecțioaseDeterminate de afecțiuni și traumatisme ale tractului gastrointestinal: - apendicită - diverticulită perforația dată de tumorile maligne - ulcer gastro-duodenal perforat - infarct, volvulus sau invaginarea intestinală - traumatism - tiflită indusă de chemioterapie, megacolon toxicDeterminate de leziuni ale sistemului biliar și pancreas: - colangită supurativă - peritonită biliară pancreatită - Determinate de leziuni ale tractului genital feminin: - avort
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
prin sindrom Zollinger-Ellison, gastrectomie Reicher-Polya urmată de ulcer peptic postoperator, feocromocitom, hipertensiune arterială malignă, boala Buerger, periarterita nodoasă, lupus eritematos diseminat, ingestie de medicamente cortizonice - fenilbutazonă, aspirină, potasiu, clor, dizenterie amoebiană, lues, TBC intestinal, rectocolită ulcerohemoragică extinsă ileal, purpură abdominală; diverticulită perforantă (Meckel ori intestinală multiplă); ingestie de corpi străini ascuțiți; neoplasme; postradioterapie; infarct entero-mezenteric; ocluzii de intestin subțire; - perforație colică de natură neoplazică (mai frecvent pe colonul stâng și poate fi la nivelul tumorii, juxtatumorală sau distatică, mai ales cecală
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
perforantă (Meckel ori intestinală multiplă); ingestie de corpi străini ascuțiți; neoplasme; postradioterapie; infarct entero-mezenteric; ocluzii de intestin subțire; - perforație colică de natură neoplazică (mai frecvent pe colonul stâng și poate fi la nivelul tumorii, juxtatumorală sau distatică, mai ales cecală), diverticulită, ulcerație simplă, rectocolită ulcerohemoragică, dizenterie amoebiană, colită acută necrozantă, corpi străini; - origine biliară: colecistită acută, traumatisme ale căilor biliare (accidentale sau operatorii), postpuncție biopsie hepatică, volvulus vezicular, chist coledocian congenital, necroză de origine alergică a pereților biliari, neoplasm biliar, chist
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
boli cardiace invalidante) ce pot dezvolta ascită, suprainfectată ulterior;bolnavi cu ciroză decompensată vascular și care uneori necesită paracenteze evacuatorii; - pacienții care fac dializă peritoneală continuă; - Infecții abdominale chirurgicale - cele mai frecvente:perforații ale ulcerului gastroduodenal, colecistitei calculoase, intestinului subțire, diverticulitei sigmoidiene cu abces, colorectale; - infecții postoperatorii prin dehiscența anastomozei, a liniei de sutură sau bont insuficient. Privitor la antecedentele recente este necesar a discuta cu pacienții despre eventuala folosire de analgezice, antispastice sau antiacide, anticoagulante, steroizi sau antibiotice. La fel de important
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
vremuri, cu o senectute fără umbre, căci avea cultură medicală așezată pe nevăzute rafturi în interioarele lui. „Măi copile, nu te grăbi să îmi spui că aici e o apendicită acută, acum nu știu câți ani am deschis un scriitor și avea diverticulită Meckel și nu numai eu, dar să-l întrebi și pe Marian (Ciurel) și pe doctorul Vintilă etc. Abdomenul e cutiuța cu surprize”. Tăcut și îngândurat, cu fața bătută de vânturi și ascuțită de vreme, șef de echipă de gardă
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
b), CT (c), imagine de fuziune (d) și PET coronal (e), CT (f) și fuziune (g). Nu se evidențiează determinări secundare la distanță. Captarea crescută de la nivelul colonului descendent a fost confirmată ca non-malignă prin colonoscopie, care evidențiează proces de diverticulită) (Imagine reprodusă după Ramos-Font, Carlos, et al. „Ability of FDG-PET/CT in the detection of gallbladder cancer.” Journal of surgical oncology (2013), cu permisiunea scrisă John Wiley and Sons [1]). Analizând rolul PET-CT în diagnosticarea bolii metastatice și a celei
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Ofelia Anton () [Corola-publishinghouse/Science/92176_a_92671]
-
speră că descoperirea unor mijloace eficace de a modula apoptoza ar putea fi o terapie importantă în ADPKD. D) PATOGENIA MANIFESTĂRILOR EXTRARENALE ADPKD se asociază frecvent cu chiști în ficat sau pancreas, anomalii ale valvulelor cardiace, anevrisme intracerebrale sau aortice, diverticulită a colonului etc. (12). Genele care sunt implicate în producerea chiștilor renali ar trebui să aibă un rol și în patogenia acestor modificări sistemice. Pentru moment, fenomenele nu sunt clare, dar manifestările extrarenale cardiovasculare ar putea fi explicate printr-un
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
renal, uroculturile sunt totdeauna pozitive, hemoculturile sunt negative în jumătate de cazuri și pacientul răspunde la terapia convențională. 1. Cauzele majore de febră la bolnavii cu ADPKD sunt: infecția renală, infecția sistemului colector produsă de calculi, infecția chiștilor hepatici, angiocolita, diverticulita, infecția fistulei arteriovenoase la bolnavii dializați, alte localizări infecțioase, pulmonare, digestive (11). Prin contrast, la infecția chiștilor renali: uroculturile sunt adesea negative (deoarece chiștii nu comunică cu tubii), hemoculturile sunt frecvent pozitive și terapia convențională este puțin eficace (11, 17
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
contribuie la morbiditatea sau mortalitatea din ADPKD (13). C) DIVERTICULOZA COLONICˆ Pacienții cu ADPKD și insuficiență renală cronică par a fi mai predispuși la diverticuloză colonică (produsă printr-un defect în formarea matricei extracelulare a colonului) și la complicațiile acesteia: diverticulita și perforația spontană a colonului (7, 11). Nu există încă posibilitatea de a diagnostica precoce diverticuloza colonică, deoarece această manifestare a ADPKD apare la pacienții vârstnici, cu afectare chistică masivă atât renală, cât și hepatică. în aceste condiții, durerea determinată
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
diagnostica precoce diverticuloza colonică, deoarece această manifestare a ADPKD apare la pacienții vârstnici, cu afectare chistică masivă atât renală, cât și hepatică. în aceste condiții, durerea determinată de afectarea colonului este frecvent eronat interpretată ca aparținând rinichiului sau ficatului. Clinic: diverticulita se manifestă prin febră, durere abdominală și semne peritoneale ce pot mima foarte bine un chist renal sau hepatic infectat sau o hemoragie. Indicii de diagnostic pot fi: diaree cu debut recent; apariția de hemoragii oculte fără o altă cauză
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
percutan, eliminarea calculilor Nefrectomia ca ultimă soluție F) TRATAMENTUL DURERII Durerea este prezentă în 60% din cazuri! Impune un diagnostic etiologic cât mai precis, măsurile terapeutice fiind corespunzător diferite. Cauzele durerii pot fi: hemoragii intrarenale, perinefretice; litiază - obstrucție; piocistită - perinefrită; diverticulită; chiști extrarenali (hepatici etc.); anevrisme vasculare abdominale; malignizarea chiștilor. De cele mai multe ori, durerea trebuie tratată conservator, deoarece se autolimitează. Uneori însă evoluța ei este cronică și pacientul are tendința unui abuz de analgetice, situație care trebuie evitată, dat fiind riscul
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
medie de supraviețuire nu a fost diminuată, unii pacienți s-au pierdut prin afecțiuni pentru care riscul pare a fi crescut în ADPKD, cum ar fi anevrismele de aortă și perforațiile de colon, ultimele fiind datorate atât prevalenței sporite a diverticulitei, cât și terapiei imunosupresoare. Complicațiile colice pot fi diminuate dacă protocolul de investigații de rutină, efectuat înaintea transplantării, include și clisma baritată, după care se pot rezeca segmentele de intestin gros cu densitate mare a diverticulilor (7). Mortalitatea și morbiditatea
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
ADPKD transplantat Riscul de evenimente cerebrovasculare este crescut la pacienții cu ADPKD transplantați (Florijn, 1994; Hadimeri, 1997). Mortalitatea cardiovasculară pare a fi crescută doar la pacienții care nu primesc ciclosporină. Cauze particulare de deces: anevrismele aortice și perforațiile intestinale prin diverticulită colonică. Alte particularități ale morbidității subiecților ADPKD transplantați: eritrocitoza. TA, ITU, afectarea hepatică și herniile sunt similare. în concluzie, în ADPKD sunt necesare condiții suplimentare pentru a crește eficiența TR: evaluare cardiacă mai aprofundată: ecocardiografie și scintigrafie miocardică cu taliu
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
fie mai scăzută la pacienții cu ADPKD, comparativ cu alte etiologii. Afectarea valvulară semnificativă poate fi întâlnită doar în 4% din cazuri (Cristophe, 1996). Accidentele vasculare cerebrale sunt mai frecvente la subiecții dializați cu ADPKD (Ritz, 1994). Prevalența și incidența diverticulitei este similară în ADPKD, comparativ cu alte etiologii, neimpunând efectuarea unei irigoscopii de rutină. Prevalența infecțiilor ar fi mai crescută după unii autori (Roscoe, 1993), dar această observație nu este pe deplin acceptată în literatură (Fitzpatrick, 1990). 11.3. TRATAMENTUL
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
și infestări cu paraziți, localizați În duoden. Statistic s-a stabilit că duodenita este mai frecventă la femei cu vârste de 30-40 de ani. Afecțiunea intestinală este Însoțită de alte boli ale aparatului digestiv (gastrite, hepatite, colecistite, angeocolite, gastro-enterocolite, pancreatită, diverticulite, apendicită cronică), precum și unele procese alergice, dereglări nervoase și endocrine. Există atât ca formă acută cât și cronică. *Duodenita acută este determinată de infecții virotice și bacteriene sau de unele intoxicații endogene sau exogene. Prin respectarea tratamentelor, boaba evoluează spre
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
auzului ● infecțiile urechii ● infecțiile CRS (faringita acută) ● abcesele capului și ale gâtului ● sinuzita acută ● luxația temporo-mandibulară 2.6. Urgențele gastrointestinale la adulți și la copii - Afecțiuni congenitale ● maladia Hirschsprung, diverticulul Meckel, stenoza pilorică - Afecțiuni inflamatorii și infecțioase ● apendicita, colecistita, colangitele, diverticulitele, acutizările și complicațiile bolilor inflamatorii intestinale, gastritele, gastroenteritele, refluxul gastroesofagian, hepatitele, pancreatitele, ulcerul peptic, peritonita - Tulburări metabolice ● afecțiuni hepatice, insuficiență hepatică - Probleme traumatice și mecanice ● corpi străini, herniile strangulate, obstrucția și ocluzia intestinală - Tumori - Afecțiuni vasculare: ischemice și hemoragice ● colita
REGULAMENT din 20 decembrie 2012 privind efectuarea pregătirii prin rezidenţiat în specialitatea Medicină de urgenţă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/248167_a_249496]
-
la pacientul critic medical Terapia intensivă la pacientul critic traumatizat Terapia intensivă pediatrică Terapia intensivă a nou-născutului Ventilația mecanică Medicația inotropă 3. Simptomatologia uzuală de prezentare 3.1. Durerea abdominală acută - Cauze gastrointestinale ● apendicita, colecistita, colangita, pancreatita acută, complicațiile herniilor, diverticulitele, hepatitele, hernia hiatală, bolile inflamatorii intestinale, obstrucția intestinală, colita ischemică, ischemia mezenterică, ulcerul peptic, peritonitele, perforația viscerelor - Cauze cardiace/vasculare ● infarctul miocardic acut, disecția de aortă, anevrismul rupt de aortă - Cauze dermatologice ● herpes zoster - Cauze endocrine și metabolice ● boala Addison
REGULAMENT din 20 decembrie 2012 privind efectuarea pregătirii prin rezidenţiat în specialitatea Medicină de urgenţă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/248167_a_249496]
-
Cauze neurologice ● hemoragia subarahnoidiană - Cauze renale și genito-urinare ● abcesul renal, calculi renali - Trauma 3.5. Hemoragia (nontraumatică) - Cauze ORL ● otoragii (otită, traumă, tumori), epistaxis - Cauze gastrointestinale ● hematemeză și melenă (gastrită acută, ulcer gastro-duodenal, sindrom Mallory Weiss, varice esofagiene), hemoragii rectale (diverticulite acute, hemoroizi, boli inflamatorii intestinale, tumori) - Cauze obstetricale și ginecologice ● menoragia/metroragia (avort, abruptio placentae, tumori) - Cauze renale și genito-urinare ● hematuria (pielită, tumori, urolitiază) - Cauze respiratorii ● hemoptizia (bronșiectazia, pneumonia, tumori, tuberculoza) 3.6. Stopul cardiac - Stopul cardiac care răspunde la
REGULAMENT din 20 decembrie 2012 privind efectuarea pregătirii prin rezidenţiat în specialitatea Medicină de urgenţă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/248167_a_249496]
-
intraoculari - S - anumite cauze gastrointestinale ● hernia, invaginația, volvulusul 3.9. Diareea - Cauze infecțioase ● SIDA, enterite virale, viroze, parazitoze, alimentară, toxică - Toxicologie ● droguri, intoxicații (metale grele, ciuperci, organofosforate, raticide, fructe de mare) - Cauze endocrine și metabolice ● carcinoid, neuropatia diabetică - Cauze gastrointestinale ● diverticulită, sindrom dumping, colita ischemică, bolile inflamatorii intestinale, enterita radică - Cauze hematologice și oncologice ● efecte toxice ale terapiei citostatice - Imunologie ● alergii alimentare - Afecțiuni psihiatrice ● diareea "factitia" 3.10. Dispneea - Cauze respiratorii ● obstrucția căii aeriene, obstrucția bronhoalveolară, afecțiuni ale parenchimului, șuntul pulmonar
REGULAMENT din 20 decembrie 2012 privind efectuarea pregătirii prin rezidenţiat în specialitatea Medicină de urgenţă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/248167_a_249496]
-
auzului ● infecțiile urechii ● infecțiile CRS (faringita acută) ● abcesele capului și ale gâtului ● sinuzita acută ● luxația temporo-mandibulară 2.6. Urgențele gastrointestinale la adulți și la copii - Afecțiuni congenitale ● maladia Hirschsprung, diverticulul Meckel, stenoza pilorică - Afecțiuni inflamatorii și infecțioase ● apendicita, colecistita, colangitele, diverticulitele, acutizările și complicațiile bolilor inflamatorii intestinale, gastritele, gastroenteritele, refluxul gastroesofagian, hepatitele, pancreatitele, ulcerul peptic, peritonita - Tulburări metabolice ● afecțiuni hepatice, insuficiență hepatică - Probleme traumatice și mecanice ● corpi străini, herniile strangulate, obstrucția și ocluzia intestinală - Tumori - Afecțiuni vasculare: ischemice și hemoragice ● colita
REGULAMENT din 20 decembrie 2012 privind efectuarea pregătirii prin rezidenţiat în specialitatea Medicină de urgenţă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/248169_a_249498]
-
la pacientul critic medical Terapia intensivă la pacientul critic traumatizat Terapia intensivă pediatrică Terapia intensivă a nou-născutului Ventilația mecanică Medicația inotropă 3. Simptomatologia uzuală de prezentare 3.1. Durerea abdominală acută - Cauze gastrointestinale ● apendicita, colecistita, colangita, pancreatita acută, complicațiile herniilor, diverticulitele, hepatitele, hernia hiatală, bolile inflamatorii intestinale, obstrucția intestinală, colita ischemică, ischemia mezenterică, ulcerul peptic, peritonitele, perforația viscerelor - Cauze cardiace/vasculare ● infarctul miocardic acut, disecția de aortă, anevrismul rupt de aortă - Cauze dermatologice ● herpes zoster - Cauze endocrine și metabolice ● boala Addison
REGULAMENT din 20 decembrie 2012 privind efectuarea pregătirii prin rezidenţiat în specialitatea Medicină de urgenţă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/248169_a_249498]
-
Cauze neurologice ● hemoragia subarahnoidiană - Cauze renale și genito-urinare ● abcesul renal, calculi renali - Trauma 3.5. Hemoragia (nontraumatică) - Cauze ORL ● otoragii (otită, traumă, tumori), epistaxis - Cauze gastrointestinale ● hematemeză și melenă (gastrită acută, ulcer gastro-duodenal, sindrom Mallory Weiss, varice esofagiene), hemoragii rectale (diverticulite acute, hemoroizi, boli inflamatorii intestinale, tumori) - Cauze obstetricale și ginecologice ● menoragia/metroragia (avort, abruptio placentae, tumori) - Cauze renale și genito-urinare ● hematuria (pielită, tumori, urolitiază) - Cauze respiratorii ● hemoptizia (bronșiectazia, pneumonia, tumori, tuberculoza) 3.6. Stopul cardiac - Stopul cardiac care răspunde la
REGULAMENT din 20 decembrie 2012 privind efectuarea pregătirii prin rezidenţiat în specialitatea Medicină de urgenţă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/248169_a_249498]