619 matches
-
secolului al XVIII-lea" a continuat prin "inconștientul" psihanalizei freudiene, jungiene și ale altor autori în materie. În locul "supraumanului" atestat de tradiții, psihanaliza recomandă "infraumanul". Puțini europeni și poate mai mulți americani creditează și încurajează hermeneuticile literelor, numerelor sau artelor divinatorii (la îndemână ne stau exemplele revenirilor în forță ale astrologiei, ale unor practici șamanice ca cele ale găgăuzilor din Basarabia, Dobrogea și din zone euroasiatice), ale căror chei de decriptare sunt în mare măsură pierdute. (12, pp. 53-58) Ele sunt
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
adică, de interesul nostru. În aceste condiții ideale, unitățile umane vor deveni extrem de eficiente și, poate, chiar vor merita să le păstrăm. Ah, și Încă ceva: dorința de a trăi poate fi reglată prin plasarea unei credințe totale În sistemul divinatoriu al superstițiilor. Acest lucru se Întîmplă deja și fără intervenția noastră. Mulți oameni sînt deja parțial ghidați de numerologie și alte mecanici oraculare, de la cărțile de tarot pînă la cititul În cafea. Diavolul scrîșnește din dinți. Și unde mai e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
cu parcelele sale, cu bisericuța-capelă, cu gropnițele, cu sepulcrele, cu monumentele singuratice, cu movilele, copacii, crucile și mausoleurile, este nimbată darnic de o aură cerească clară, dulce, caldă și sublimă, ca mierea de lotus! Se instaurează o liniște... O încremenire divinatorie... O armonie de dincolo de contingent! Ca un lințoliu ud, din cețuri și din rouă, după uragan. Ca un lințoliu de tăcere imens, alb și curat. Lințoliul mării a învăluit Corabia Păcatului și pe Moby Dick! Fecioară prea-sfântă, am scăpat, oare
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
Reducere (%) - 19,9 RON 5 20 RON 49,9 RON 10 50 RON 99,9 RON 15 100 RON 149,9 RON 20 150 RON 199,9 RON 25 200 RON - 30 În seria Antropologie au mai apărut • Socioantropologia fenomenelor divinatorii, Cristina Gavriluță În pregătire: Ideologia umanitară, Bernard Hours LIBRĂRII în care puteți găsi cărțile colecției ACADEMICA ALBA-IULIA Librăria Mircea Eliade, str. Cloșca, bloc CH1 ARAD Librăria Corina, str. Mihai Eminescu nr. 2, tel. 0257/284749 BRAȘOV Librăria George Coșbuc, str.
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
profetică, ce urmărește profețiile și împlinirile lor (are la bază în principal istoria profetică a Vechiului Testament); providențială sau a lui Nemesis, care urmărește profețiile ce nu s-au împlinit încă (este o istorie a viitorului, un fel de artă divinatorie). Istoria ecleziastică nu se oprește la a urmări doar istoria instituției, ci și a credințelor și a evoluției acestora. Chiar dacă în principal este o istorie ce studiază documentele creștinismului, ea încearcă să pătrundă și în sufletul omului. Cea din urmă
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
atunci Nopți la Seampore (1940) de Mircea Eliade este o nuvelă S.F" (p. 251); Pe baza teoriei universului paralel, Florin Manolescu integrează nuvela Nopți la Serampore literaturii științifico-fantastice (p. 252). Cât despre alte proze ca Ghicitor în pietre, capacitatea divinatorie a destinului uman este explicată prin "cryptesthezia pragmatică a lui Charles Richet sau prin psihometrie", iar în nuvela Un om mare, fenomenul macrantropiei "este, de fapt, mecanismul sau logica instituirii unui mit. Dar sensul acesta la care aspiră nuvela nu
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Despre oracolele delfice Studiu introductivtc "Studiu introductiv" Concepția despre oracole În Dialogurile pythicetc " Concepția despre oracole În Dialogurile pythice" Introduceretc "Introducere" Foarte apropiat de fenomenul divinatoriu prin Însăși funcția sa de preot la Delfi, Plutarh a dedicat acestui subiect două dintre cele trei „dialoguri pythice”, De Pythiae Oraculis și De Defectu Oraculorum 1. Acesta din urmă abordează problema - generală - a decadenței sanctuarelor oraculare, fenomen atestat istoric
[Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
printr-o atingere (thigontes monon). Desigur, nu trebuie să Împingem prea departe comparația, Întrucât este vorba despre contexte diferite: În De genio..., cel ce-și exercită influența asupra lui Socrate e un demon individual care nu-i trezește neapărat capacitățile divinatorii. Reluarea chestiuniitc "Reluarea chestiunii" Trebuie spus că intervenția lui Ammonios are dublul merit de a schița teoria inspirației din celălalt dialog care va face obiectul analizei noastre - De Pythiae Oraculis, integrându-i demonologia, și de a face trecerea Între cele
[Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
care iese din pământ exercită o influență asupra Pythiei și asupra acestei facultăți pe care ea o deține. Dacă Pyhtia manifestă dispoziția necesară (krasis) pentru a intra În starea de entuziasm, va putea stabili contactul cu divinul. Facultatea divinatorietc "Facultatea divinatorie" Ce se mai poate spune despre această dynamis? Mai Întâi, după E.R. Dodds 1, am avea de-a face cu o teorie savantă, produs al anumitor reflecții filosofice sau teologice, dat fiind că, la origine, harul profetic al Pythiei era
[Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
dat fiind că, la origine, harul profetic al Pythiei era atribuit mai degrabă intrării ei În starea de posesie; este opinia curentă În Antichitate, cea adoptată mai târziu de teologii creștini 2. Lamprias Începe cu o comparație Între această facultate divinatorie și memorie; este un mod de a face mai credibilă teoria (432 a-b), prin stabilirea unei legături Între capacitatea de a pune stăpânire pe lucruri care nu mai sunt și aceea de a capta altele care nu există Încă
[Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
pune stăpânire pe lucruri care nu mai sunt și aceea de a capta altele care nu există Încă. R. Flacelière3 a apropiat acest pasaj de primul capitol din De memoria lui Aristotel, unde Întâlnim o comparație asemănătoare. Mantike dynamis (facultatea divinatorie) e de natură irațională și se manifestă mai ales În momentele În care sufletul este eliberat mai mult sau mai puțin de legăturile trupului, adică În somn și la apropierea morții 4: acest lucru se datorează fie unei curățiri (katharsis
[Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
astfel de clipe, fie unei krasis, dispoziție prielnică divinației. În orice caz, are loc un soi de ațipire a facultății intelective (logistikon) capabile de a raționa (phrontistikon), care lasă intuiția liberă să acționeze. Plutarh stăruie asupra caracterului irațional al facultății divinatorii care „ajunge să perceapă viitorul fără sprijinul unui raționament” (432 d), cu atât mai mult cu cât „se Îndepărtează de momentul prezent”. La Platon regăsim aceeași insistență asupra iraționalului divinației 1. După A. Delatte 2, deja Democrit remarcase existența antinomiei
[Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
dispoziții a corpului (diathesis tou somatos) care se află supus unei transformări (metabole). Rareori, corpul reușește prin sine Însuși să ajungă la o asemenea stare. Dar câteodată „entuziasmul” se produce datorită influenței unui efluviu (rheuma) și a unui suflu (pneuma) divinatoriu (mantikon) pe de-a-ntregul divin (theiotaton). Este cea mai sfântă (hosiotaton) emanație dintre nenumăratele care se ivesc din pământ 3 și sunt purtate de apă și de aer. Acest fluid, pătrunzând (katamignumenon) În trup, Îi imprimă untemperament (krasis) neobișnuit și
[Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
ca un medicament: prost folosit, el devine vătămător. De altfel, Lamprias Însuși se folosește de imaginea pharmakon-ului (și e bine cunoscută ambiguitatea fundamentală a acestui cuvânt) pentru a descrie o krasis adecvată exalației. „Când facultatea imaginativă (phantasiastike dynamis) și cea divinatorie (mantike dynamis) se află În deplină armonie cu exalația, Întocmai unui remediu potrivit (pharmakon), În acest caz profeții resimt, fără greș, starea de entuziasm. Dar, când lucrurile nu se petrec astfel, entuziasmul fie nu se produce deloc, fie se produce
[Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
și profeții inspirați, ca și poeții societăților arhaice (a se vedea exemplul lui Hesiod), sunt „maeștri ai adevărului”, ca să folosim o expresie a lui M. Detienne. Memoria lor nu este una cantitativă, ci transcendentă și esențială. E omnisciența de tip divinatoriu. Iată de ce poezia, ca dar al Muzelor, era singura capabilă să transmită mesajul acestor adevăruri esențiale. „Prin funcția sa profetică, divinația reprezintă, așadar, o irupție a permanenței și a omniscienței divine În curgerea schimbătoare a existenței umane.” 1 Oracolul, În
[Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
de murdăria care le acoperă. Întocmai cum soarele nu devine strălucitor abia când iese din nori, ci era așa dintotdeauna, părând doar lipsit de lumină și Întunecat cât timp era În negură, (432) la fel și sufletul nu dobândește puterea divinatorie abia după ce a ieșit din trup, ca dintr-un nor, ci o deține și În momentul de față, fiind doar orbită, din pricina amestecului și contopirii cu elementul muritor. Nu trebuie să ne minunăm, nici să privim cu neîncredere la cei
[Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
că «un bun profet este acela care le potrivește bine»2, căci acela este un bărbat cu mintea Întreagă care ascultă glasul rațiunii ce răsună În sufletul lui și respectă indicațiile prin care șsufletulț Îl conduce spre verosimil. Dimpotrivă, facultatea divinatorie, asemenea unei tăblițe de scris fără semne, (D) lipsită În sine de orice rațiune și Într-un mod inexplicabil șchiar pentru profetț, dar extrem de receptivă la impresiile venite din imaginație și presentimente, ajunge să perceapă viitorul fără sprijinul unui raționament
[Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
prin prelucrare 4. Întocmai cum cositorul topit o dată cu arama Împrumută acestui metal moale și poros mai multă coeziune și o densitate superioară, făcându-l totodată mai strălucitor și mai curat 5, nimic nu ne Împiedică să considerăm că și exalația divinatorie, care posedă afinitate și Înrudire cu sufletele, Împlinește, grupează și corectează neajunsurile lor, atunci când se armonizează cu acestea. Anumite substanțe manifestă un raport echilibrat și afinitate cu alte substanțe; B) un exemplu: bobul șkyamosț, amestecat cu purpura, sau salpetrul 1
[Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
care rămâneau convinși că nu există decât unul și același Zeu au avut dreptate când au atribuit acest Oracol deopotrivă lui Apollo și Pământului 1. Aduceau argumentul că Soarele, prin influența șdiathesisț și căldura sa, Îngăduie Pământului să emane aburul divinatoriu. În privința Pământului, Îl putem cita pe Hesiod. Mai la curent șcu teogoniaț decât alți filosofi, (F) a numit Pământul «sediul neclintit al Universului»2. Tot așa și noi: Îl considerăm veșnic și nemuritor. Cu toate acestea și după toate probabilitățile
[Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
cu materia, care În mod necesar Îi este supusă și suferă acțiunea, este totodată cel care ne scutește de orice Îndoială și de orice critică. Adevărul este că, În ceea ce ne privește, noi nu-i negăm câtuși de puțin artei divinatorii caracterul ei religios și spiritual atunci când atribuim sufletului uman, ca materie, (F) ca instrument sau ca arcuș - În oarecare măsură -, acel suflu sacru sau acea exalație care produce «entuziasmul». Să luăm seama că pământul din care provin astfel de exalații
[Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
această cale. Faptul se explică prin salturile imaginației, la dreapta și la stânga, Întocmai săriturilor făcute dearuncătorii cu mai multe suliți ușoare, (438) care adesea izbutesc până la urmă să atingă ținta 2. 51. De fiecare dată când facultatea imaginativă și cea divinatorie se află În deplină armonie cu exalația, Întocmai unui remediu potrivit, În acest caz profeții resimt, fărăgreș, starea de entuziasm. Dar, când lucrurile nu se petrec astfel, entuziasmul fie nu se produce deloc, fie se produce pe dos, În dezordine
[Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
ales hermeneutica filologică - care este o analiză de text bazată mai ales pe figurile retorice -; hermeneutica juridică - care este interpretarea unor legi cutumiare, bazate pe obicei, pentru a fi folosite în noi situații - și hermeneutica religioasă - care este fie interpretarea divinatorie (vise, oracole, ghicitori pline de sens), fie interpretarea de texte sacre tradiționale. Pentru etapa psihologico-istorică a hermeneuticii, limba este o nomenclatură, un sistem de nume date realității și există o relație de adecvare între nume și ceea ce el denumește. Teoria
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
aritmetica, geometria și astrologia. Născută din punerea alături a manu scriselor, filologia a alăturat cunoștințe din domenii felurite, Îmbrățișîndu-le erudit cît mai apropiat de original. Această parte a criticii o numesc unii conjecturală (lat. coniec tura „presu pu nere“) sau divinatorie (lat. diuinare „a ghici“) sau critica emendatrix (lat. emen dare < mendum „greșeală“). Învățații care lucrau la biblioteca din Alexandria sînt cei care au fundamentat filologia. Biblioteca din Alexandria cuprindea două sute de mii ori chiar șase sute de mii de exemplare (sursele
Papirus, pergament, hartie by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
construite asemănător, însemnele puterii sunt copiate sau chiar aduse de la Roma. O bogată literatură istoriografică, în spiritul scriiturii elogioase față de civis și civitas, dar și o mitologie locală cu specific urban și cu adaosuri simbolice adecvate ne descriu în limbaj divinatoriu nu doar viziunea, ci și realizările propriu-zise ale împăratului, sanctificat în cele din urmă în propria sa cetate. Orașul, de fapt, nu era finalizat la data inaugurării lui. Nici în următorii ani de viață ai lui Constantin I nu s-
[Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
care romanii le vor integra și le vor atesta ei înșiși încă din secolul II î.Ch. (Benoist 36-49). Spre exemplu, zeitatea memoriei este în același timp ocrotitoarea poeziei, a odei închinate eroilor, așadar, tot trecutului, dar și a cânturilor divinatorii, astfel încât poetul, inspirat de muze, este comparat cu un profet inspirat de Apollo (la Pindar). Pentru relația dintre imagine și ceremonialul de consacrare de mai târziu (în Roma imperială, augustului, și sacerdot, îi era atribuit simbolul solarității), este semnificativ harul
[Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]