168 matches
-
termenele limită de transmitere a datelor: - Judecătoriile la direcțiile teritoriale de statistică: L+05 - Direcțiile teritoriale de statistică la INS - sediul central: L+25 3. MODUL DE VALORIFICARE A REZULTATELOR ȘI TERMENELE DE DISEMINARE Principalii indicatori rezultați: Numărul divorțurilor, rata divorțialității, vârsta medie a soților la divorț, durata medie a căsătoriei desfăcuta prin divorț, divorțuri după grupa de vârsta a soților Tipul de serii de date: Lunar, anual Profilul de prelucrare a datelor: Național, regiuni de dezvoltare, județe, localități, medii de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/167343_a_168672]
-
soților la divorț, durata medie a căsătoriei desfăcuta prin divorț, divorțuri după grupa de vârsta a soților Tipul de serii de date: Lunar, anual Profilul de prelucrare a datelor: Național, regiuni de dezvoltare, județe, localități, medii de rezidență Lucrări realizate: "Divorțialitatea în anul 2004" Publicații în care se regăsesc datele prelucrate: Anuarul Statistic al României, Situația Demografică a României, Seria Populație Bazele de date ale INS: BDJ, TEMPO Bazele de date ale organizațiilor internaționale: Eurostat (NEW CRONOS) Beneficiarii rezultatelor: - interni: Administrația
EUR-Lex () [Corola-website/Law/167343_a_168672]
-
Trimestriala Termenul de apariție: Ț+100 Mod de prezentare: Broșură SERIA POPULAȚIE Descrierea publicației Conținutul publicației: Utilizatorilor interesați de dinamică fenomenelor demografice publicația le oferă date și analize trimestriale asupra evoluției natalității, mortalității generale și infantile, șporului natural, nupțialității și divorțialității pe total țară, medii și județe. Datele sunt prezentate atât în cifre absolute cât și rate la 1.000 locuitori Limba în care se realizează publicația: Română Periodicitatea de apariție: Trimestriala Termenul de apariție: Ț+55 Mod de prezentare: Facsimil
EUR-Lex () [Corola-website/Law/167343_a_168672]
-
își proiectează asupra copiilor propriile frustrări și tensiuni, răspund cu agresivitate unui mediu ostil. Ca tendințe în dinamica familiei, se pot observa, creșteri ale vârstei medii la care oamenii se căsătoresc, a vârstei la care au copiii, o creștere a divorțialității și o creștere a ponderii nașterilor în afara căsătoriei legale. Scade rata natalității și a numărului mediu de copii. În acest context, în a doua jumătate a secolului trecut, numărul familiilor monoparentale a început să crească, pe fondul destructurării modelului tradițional
Familie monoparentală () [Corola-website/Science/321764_a_323093]
-
să crească, pe fondul destructurării modelului tradițional de familie, a apariției formelor alternative de familie. În momentul de față, se acreditează chiar posibilitatea unei crize a familiei. România prezintă un tablou aparte, cu o rată înaltă a căsătoriilor, cu o divorțialitate scăzută. Fenomenul mai frecvent, care conduce la familia monoparentală este separarea, fapt mai greu de surprins în studiile sociologice. De asemenea, numărul mare de copii în afara căsătoriei, explică existența acestui tip de familie. În România numărul familiilor monoparentale nu este
Familie monoparentală () [Corola-website/Science/321764_a_323093]
-
vârstă 20-24 ani (46,7%). Vârsta medie la prima căsătorie a fost de 26 ani pentru bărbați și 24 ani pentru femei. Aproximativ 80-85% din numărul căsătoriilor au fost încheiate de persoane celibatare, restul de persoane divorțate sau văduve. Rata divorțialității este de 3,1‰. Peste 30% din numărul divorțurilor reprezintă căsniciile de până la 5 ani. În prezent Moldova se află în topul țărilor afectate de procesele migraționale. Migrația are loc în două direcții: internă (de la sat la oraș) și externă
Republica Moldova () [Corola-website/Science/296551_a_297880]
-
19%. Văduvii constituie 9,18% din populația orașului Bălți. Aproximativ 7,85% din locuitori erau divorțați și 1,54% - despărțiți. În 2008 au fost înzestrate 1143 de cupluri noi și 573 divorțuri, rata nupțialității fiind de 7,7‰ și a divorțialității de 3,9‰. Demografia municipiului Bălți se află într-un declin, nu doar din cauza emigrărilor. Nivelul natalității înregistrat pe parcursul anilor 2005-2008 oscilează între 9,2‰ și 9,9‰, mortalitatea între 10,2‰ și 10,5‰. În așa situație, bilanțul populație
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
habitatul, explicând tendințele de lungă durată și făcând apel la istorie, antropologie, etnografie sau folcloristica. Rolul demografiei are rolul de a descrie și analiza populația, familiile, structura de vârstă, dinamica, fluxurile migratorii, urbanizarea și fenomenele demografice că natalitatea, fertilitatea, nupțialitatea, divorțialitatea și mortalitatea și cel de a căuta cauzele unor fenoneme demografice. Studiile de demografie vizează politicile demografice, legislația, politice sociale cu impact demografic, metodele și modelele de analiză, si estimarea prospectiva a populației. Sursele demografice pot fi inventarele, socotelile, urbariile
Științe auxiliare ale istoriei () [Corola-website/Science/298675_a_300004]
-
și constituirea veniturilor familiei sunt surse ale eventualului conflict familial dintre noii bărbați și noile femei ale modernității actuale. Un management casnic bazat pe reciprocitate poate ține conflictul sub control. În caz de eșec, divorțul este inevitabil. Faptul că rata divorțialității este astăzi atât de înaltă nu-i deloc întâmplător, fiind doar efectul direct al acestui conflict în desfășurare. Consecințele lui se repercutează diferit asupra celor doi parteneri. Să reluăm premisele. Bărbații sunt dependenți sexual și emoțional de femei în tot
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
și emoțional al soției. Piața recăsătoriilor s-ar putea să fie diferită pentru bărbații și pentru femeile divorțate. Diferențele pot să fie demografic și economic induse, deși cel mai adesea sunt aleatoare. Oricum, cultura societăților afectate de rate înalte ale divorțialității este saturată de tensiuni, nevroze și practici sexuale colaterale care sunt semne distincte ale instabilității. Familia oferă cadrul unei privatități sau intimități suportate de relația maritală stabilă. Divorțul extinde spațiul privatității, dar în absența unor relații maritale suportive. Privatitatea se
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
în cel mai bun caz după confirmarea realizării profitului. Pe de altă parte, familia presupune conviețuirea partenerilor în cuplu, iar mobilitatea ocupațională prelungită a unuia poate transforma despărțirea de fapt într-una de drept prin survenirea divorțului. Rata înaltă a divorțialității din economiile de piață are rădăcini și în mobilitatea ocupațională înaltă. Totodată, copilul mic - de fapt, până la maturitate - este dependent de părinți, iar în primele faze mai ales de mamă, ceea ce solicită stabilitate, adică opusul mobilității. În consecință, societatea de
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
la necesitatea creșterii bugetelor sociale, astfel încât să acopere nevoile acestui segment al populației. Nevoi sociale crescute au rezultat și ca urmare a schimbării patternului familiei, tendința evidentă a acestei perioade fiind creșterea numărului familiilor monoparentale, ca urmare a creșterii ratei divorțialității. Vulnerabilitatea familiilor monoparentale în fața pieței și a asigurării bunăstării pe cale privată a dus la creșterea cheltuielilor pentru programele sociale destinate acestora. Un element comun care se poate constata la nivelul s.b. în această perioadă este tendința acestora de a
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
a traficului de persoane, arme și droguri și, în general, a criminalității organizate; dezvoltarea noilor mijloace de comunicare în masă (televiziune, internet, telefonie mobilă "integrată" ș.a.); creșterea alarmantă a ratei monogamiei seriale (fenomen asociat, firește, și aceluia al creșterii ratei divorțialității); turbulențele în stabilirea identității de gen; globalizarea pe aproape toate planurile a vieții socio-comunicaționale și economice; accentuarea crescută a crizei ecologice globale; și, în general, modificările în modalitățile de interacțiune socială, în stratificarea societală și, mai ales, în mentalul colectiv
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
creșterea permisivității și a toleranței sociale, decăderea moravurilor și obiceiurilor tradiționale, criza de autoritate. La nivel mezosocial, putem aminti insuficiențele și disfuncțiile instanțelor cu rol socializator, familie, școală, grup de muncă, scăderea controlului parental, dezorganizarea sau disoluția familiei, creșterea ratei divorțialității și instabilității cuplului familial. Școala, incapabilă să facă față multiplelor probleme care sunt lăsate pe seama ei de către ceilalți factori demisionari, proliferează evaziunea și abandonul școlar, indisciplina și mediocritatea, creșterea numărului copiilor problemă. S-a încercat proiectarea și construcția unui model
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/814_a_1559]
-
printr-un declin demografic, atât sub aspectul numărului populației, cât și al structurii. Comentând situația într-un articol publicat în anul 2001 (28-29), L. Urse considera că responsabile pentru aceasta sunt în mare măsura procese demografice ca natalitatea, fertilitatea, nupțialitatea, divorțialitatea, migrația, care, la rândul lor, au fost supuse multor transformări în ultimul timp. Afirmația se bazează pe interpretarea unor indicatori demografici pe o perioadă de zece ani. Tabelul 1. Indicatori demografici în perioada 1990-2000 Indicatori demografici Anul 1990 (‰) Anul 2000
[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
1. Indicatori demografici în perioada 1990-2000 Indicatori demografici Anul 1990 (‰) Anul 2000 (‰) Natalitate 13,6 10,5 Mortalitate 10,6 11,4 Mortalitate infantilă 26,9 18,6 Spor natural 3 -0,9 Rata nupțialității 8,3 6,1 Rata divorțialității 1,42 1,32 Sursa: L. Urse (2001) Concluziile care reies de aici evidențiază: scăderea ratei natalității (de la 13,6‰ în 1990 la 10,5‰ în 2000) și creșterea ratei mortalității (de la 10,6‰ în 1990 la 11,4‰ în
[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
solidaritatea familiei s-au modificat sub influența diferențelor culturale dintre generații. Unele dintre aceste schimburi la nivelul funcțiilor familiei își pot avea rădăcinile în fenomenul de migrație. Este o realitate faptul că, după 1990 asistăm la o creștere a ratei divorțialității și o diminuare a ratei nupțialității. Efecte pozitive ale migrației asupra familiei Aprecierea efectelor migrației asupra vieții de familie ar înclina balanța către aspectele negative. Este o realitate că aceste efecte și-au făcut simțită prezența într-un timp relativ
[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
dintre valorile familiei din mediul de origine sunt mai mari în raport cu cele specifice mediului de destinație, cu atât stabilitatea în timp a cuplului format este mai nesigură. Potrivit aceluiași autor, după anul 1990, datele statistice indică o creștere a ratei divorțialității în România, mai ales în mediul urban. Una dintre cauze o constituie migrația a cărei acțiune s-ar datora: absenteismului îndelungat sau repetat al unuia dintre parteneri ceea ce duce la disfuncții familiale și conflicte, negestionarea corectă a șocurilor culturale în
[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
care se produc dezechilibre demografice generate de migrația masivă a femeilor în raport cu bărbații sau invers, de unde rezultă o creștere a presiunii asupra cuplurilor căsătorite. Privitor la evoluția viitoare a familiei, T. Rotariu (2003, 241-242) constată că valorile mari ale ratei divorțialității și scăderea nupțialității ne pun în fața unei crize a familiei. Se apreciază că în România, 1/4 din numărul copiilor născuți provin din afara cuplului conjugal oficial (Rotariu, 2003, 238). Tendința occidentală de coabitare (concubinaj) pare să fie tot mai mult
[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
devenind o știință autonomă. În literatura de specialitate, se pot distinge două abordări ale demografiei: − în sens restrâns (demografia pură sau formală), corespunzător specificității obiectului ei, demografia studiază cu metode statistico-matematice populațiile umane, concentrându-și atenția asupra fertilității, mortalității, nupțialității, divorțialității și migrației. Se poate afirma din această perspectivă că demografia se apropie mai mult de statistică, de științele relativ exacte; − în sens larg, corespunzător caracterului interdisciplinar al obiectului ei, studiază în plus mobilitatea socială, structura social-economică a populației și factorii
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
aplicabilitate în demografie o au conceptele teoriei probabilităților și statisticii matematice; aceste concepte stau la baza întocmirii unora dintre cele mai valoroase instrumente de analiză demografică, instrumente cunoscute sub denumirea de „tabele demografice” de mortalitate, de fertilitate, de nupțialitate, de divorțialitate etc. În același timp, elementele de teoria probabilităților sunt avute în vedere în elaborarea metodelor de prognoză a populației, cu un evantai foarte diversificat și care prezintă o importanță deosebită pentru activitatea economico-socială. Tot în demografie și-a găsit aplicabilitate
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
demografic definește masa (totalitatea) evenimentelor de același fel, înregistrate într-o anumită perioadă de timp. În funcție de natura evenimentelor demografice a căror masă o descriu, fenomenele demografice poartă denumiri specifice: − natalitate - masa născuților vii; − mortalitate - masa deceselor; − mortinatalitate - masa născuților morți; − divorțialitate - masa divorțurilor; − nupțialitate - masa căsătoriilor; − migrație - masa evenimentelor de schimbare a domiciliului stabil. Fenomenele demografice au ca trăsătură distinctivă caracterul de masă, fiind supuse unor legități statistice; ca urmare a caracterului lor aleatoriu, ele se supun conceptelor teoriei probabilităților. În vederea
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
și metode de analiză, Editura Oscar Print, București, 2005, p. 77. footnote>. Evoluția populațiilor umane este influențată într-o mare măsură de intensitatea cu care se manifestă fenomenul natalității. La rândul ei, natalitatea este potențial influențată de evoluția nupțialității și divorțialității populației. De altfel, se poate afirma fără niciun fel de rezerve că cele trei fenomene sunt implicate, direct sau indirect, în procesul reproducerii populației, ceea ce susține necesitatea analizei corelate a acestora (natalitate - nupțialitate - divorțialitate). Natalitatea populației desemnează mulțimea (masa) născuților
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
potențial influențată de evoluția nupțialității și divorțialității populației. De altfel, se poate afirma fără niciun fel de rezerve că cele trei fenomene sunt implicate, direct sau indirect, în procesul reproducerii populației, ceea ce susține necesitatea analizei corelate a acestora (natalitate - nupțialitate - divorțialitate). Natalitatea populației desemnează mulțimea (masa) născuților vii în cadrul unei colectivități umane, delimitate în timp și spațiu. Pentru măsurarea dimensiunii acestui fenomen demografic se utilizează o mărime relativă de intensitate<footnote M. Țarcă, Demografie, Editura Economică, București, 1997, pp. 159-160. footnote
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
vechiul regim demografic reproducția nu era concepută În afara familiei, spre sfârșitul tranziției și Îndeosebi În regimul demografic modern rolul familiei sub acest aspect a diminuat continuu. Conviețuirea În afara familiei cu apariția copiilor nelegitimi, creșterea vârstei partenerilor la Întemeierea familiei, creșterea divorțialității cu consecința ei creșterea familiilor monoparentale și mai ales tendința modernă de a realiza așa zisa reuniune consensuală (4-7% din cupluri) În locul căsătoriei, au condus la scăderea fertilității și implicit a natalității până sub rata de Înlocuire a generațiilor, fenomen
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]