175 matches
-
specifice de mortalitate, rata mortalității infantile, mortinatalitatea, cauze de deces, rata generală și rate specifice de nupțialitate, vârsta medie la căsătorie și la prima căsătorie a bărbaților și a femeilor, numărul de căsătorii după grupa de vârstă a soților, rata divorțialității, vârsta medie a soților la divorț, durata medie a căsătoriei desfăcute prin divorț, numărul de divorțuri după grupa de vârstă a soților etc. Datele sunt prezentate la nivel național, macroregiuni, regiuni de dezvoltare, județe și medii de rezidență. Limba în
PROGRAMUL din 22 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265601]
-
la necesitatea creșterii bugetelor sociale, astfel încât să acopere nevoile acestui segment al populației. Nevoi sociale crescute au rezultat și ca urmare a schimbării patternului familiei, tendința evidentă a acestei perioade fiind creșterea numărului familiilor monoparentale, ca urmare a creșterii ratei divorțialității. Vulnerabilitatea familiilor monoparentale în fața pieței și a asigurării bunăstării pe cale privată a dus la creșterea cheltuielilor pentru programele sociale destinate acestora. Un element comun care se poate constata la nivelul s.b. în această perioadă este tendința acestora de a
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
3. Satisfacția în viața familială 148 6.3.1. Diferențieri marcante 148 6.3.2. Factori ai reușitei și nereușitei familiale. Sindromul incapacității de conviețuire 150 6.4. Ciclul vieții familiale 153 6.5. Violența în familie 156 Capitolul 7 Divorțialitate, recăsătorire și alternative nonmaritale 7.1. Divorțialitatea și cauzele ei 169 7.1.1. Creșterea disrupției conjugale în societatea contemporană 169 7.1.2. Cauze generale. O nouă mentalitate a divorțului 172 7.1.3. Factori explicativi specifici 174 7
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
3.1. Diferențieri marcante 148 6.3.2. Factori ai reușitei și nereușitei familiale. Sindromul incapacității de conviețuire 150 6.4. Ciclul vieții familiale 153 6.5. Violența în familie 156 Capitolul 7 Divorțialitate, recăsătorire și alternative nonmaritale 7.1. Divorțialitatea și cauzele ei 169 7.1.1. Creșterea disrupției conjugale în societatea contemporană 169 7.1.2. Cauze generale. O nouă mentalitate a divorțului 172 7.1.3. Factori explicativi specifici 174 7.1.4. Divorțialitatea ca proces temporal 179
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
alternative nonmaritale 7.1. Divorțialitatea și cauzele ei 169 7.1.1. Creșterea disrupției conjugale în societatea contemporană 169 7.1.2. Cauze generale. O nouă mentalitate a divorțului 172 7.1.3. Factori explicativi specifici 174 7.1.4. Divorțialitatea ca proces temporal 179 7.1.5. Consecințe ale divorțialității 181 7.2. Recăsătorirea și problemele ei 185 7.2.1. Disparitatea bărbat-femeie 185 7.2.2. Avantaje și dezavantaje ale recăsătoririi 186 7.2.3. Familia reconstituită: părinți vitregi-copii
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
1.1. Creșterea disrupției conjugale în societatea contemporană 169 7.1.2. Cauze generale. O nouă mentalitate a divorțului 172 7.1.3. Factori explicativi specifici 174 7.1.4. Divorțialitatea ca proces temporal 179 7.1.5. Consecințe ale divorțialității 181 7.2. Recăsătorirea și problemele ei 185 7.2.1. Disparitatea bărbat-femeie 185 7.2.2. Avantaje și dezavantaje ale recăsătoririi 186 7.2.3. Familia reconstituită: părinți vitregi-copii vitregi 188 7.3. Alternative nonmaritale 195 7.3.1
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
cu informații științifice provenite din câmpul psihologiei sociale. Ar fi fost și necinstit, și păgubitor să procedăm altfel atunci când se au în vedere familia ca microcosmos uman sau fenomene ce stau sub semnul psihosocialului, cum ar fi alegerea partenerului conjugal, divorțialitatea, recăsătorirea, coabitarea. Cu atât mai mult era necesar acest lucru în discutarea problemelor și a stresului pe care aproape cu fatalitate orice familie le încearcă, la care se adaugă asistența și terapia lor (capitolele 9 și 10). Aș menționa aici
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
regulă, o echipă de cercetare, sunt foarte costisitoare. O depășire a acestor impasuri ar fi ca unul și același individ să practice o viziune și o intervenție de tip transdisciplinar, integrativ. Să fie, adică, expert pe probleme: violența în familie, divorțialitate, relația părinți-copii etc. Acest lucru se și întâmplă în mișcarea științifică și asistența socială contemporană. Dificultatea în acest caz este că expertul în cauză trebuie să posede cunoștințe profunde din multe domenii, care în mod tradițional s-au acumulat în
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
-și dea copiii pentru alăptat și crescut altor persoane, deși cazurile de deces al copiilor erau astfel foarte numeroase. După Sussman (1982), în Paris, în jurul anului 1800, numai 1 din 30 de copii era alăptat și îngrijit de propria mamă. • Divorțialitatea și recăsătorirea focalizează un număr impresionant de studii. Se urmărește depistarea variabilelor relevante implicate în disoluția mariajului. Patru seturi principale de variabile (independente) sunt considerate răspunzătoare pentru divorț: condițiile premaritale (școlaritate, vârstă, etnie, religie); „investițiile” (materiale și psihologice) pe care
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
vieții familiale doar dacă are în vedere excepționala încărcătură afectivă a acesteia și deci costurile, beneficiile și preferințele emoționale. g) Tratând mariajul și familia în termeni de costuri-beneficii, „afaceri” de tipul „îi dau- îmi dai” etc., constatând rata mare de divorțialitate și de „deviere” de la tipul familial clasic, putem rămâne cu un gust amar: unde e dragostea (romantică) dezinteresată, unde e respectul dintre soți, unde sunt jurămintele oficiale și neoficiale, unde e credința religioasă? Dincolo de aceste sentimente nostalgico-paseiste, care nu pot
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
suplimentar pentru că: în primii ani de căsnicie fertilitatea este maximă; familia tânără înseamnă procesul de adaptare reciprocă a partenerilor și a amândurora la o nouă situație, precum și integrarea familiei nou constituite în structurile formale și informale societale de ansamblu; rata divorțialității este cea mai mare în primii cinci ani de la căsătorie și deci studierea cauzelor ei și, pe această bază, propunerea și angajarea unor strategii ce ar putea consolida stabilitatea cuplurilor conjugale sunt importante. Să notăm, în încheiere, că informațiile și
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
în speță cel american, mi se pare a fi ori o mare cecitate intelectuală, ori o gravă superficialitate profesională. Ele pot servi însă ca modele de construcție sau pot fi adaptate. Pe tema familiei și a subiectelor conexe (perioada premaritală, divorțialitate, alternative nonmaritale) s-a elaborat în literatura americană de specialitate un număr impresionant de scale și inventare, de ordinul miilor. Astfel, o lucrare devenită clasică în domeniu (Handbook of Family Measurement Techniques, 1990) cuprinde circa 1.000 de rezumate ale
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
important este ca el să satisfacă cerințele membrilor acestora și să se integreze cât mai bine; b) conta foarte mult ca unul dintre soți, în general bărbatul, să poată întreține viitoarea familie. Altfel spus, așa cum se vavedea în capitolul dedicat divorțialității (capitolul 7), rațiunile căsătoriei și ale întemeierii familiei erau pragmatic-instrumentale, și nu psihologic-expresive, așa cum se întâmplă în societățile moderne și postmoderne. Subiectul universalității dragostei romantice este unul viu disputat, iar faptul că s-a detectat practicarea ei în majoritatea culturilor
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
din familie, ci le amplifică. Mai mult, violența naște violență și o transmite prin socializare și învățare socială. Deși există cercetări care o contrazic, cele mai multe date validează teoria „transferului generațional al violenței familiale” (Stacey, Shupe, 1983). Capitolul 7tc " Capitolul 7" Divorțialitate, recăsătorire și alternative nonmaritaletc "Divorțialitate, recăsĂtorire și alternative nonmaritale" 7.1. Divorțialitatea și cauzele eitc "7.1. Divorțialitatea și cauzele ei" 7.1.1. Creșterea disrupției conjugale în societatea contemporanătc "7.1.1. Creșterea disrupției conjugale în societatea contemporană" Există
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
Mai mult, violența naște violență și o transmite prin socializare și învățare socială. Deși există cercetări care o contrazic, cele mai multe date validează teoria „transferului generațional al violenței familiale” (Stacey, Shupe, 1983). Capitolul 7tc " Capitolul 7" Divorțialitate, recăsătorire și alternative nonmaritaletc "Divorțialitate, recăsĂtorire și alternative nonmaritale" 7.1. Divorțialitatea și cauzele eitc "7.1. Divorțialitatea și cauzele ei" 7.1.1. Creșterea disrupției conjugale în societatea contemporanătc "7.1.1. Creșterea disrupției conjugale în societatea contemporană" Există o distincție între destrămarea oficială
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
transmite prin socializare și învățare socială. Deși există cercetări care o contrazic, cele mai multe date validează teoria „transferului generațional al violenței familiale” (Stacey, Shupe, 1983). Capitolul 7tc " Capitolul 7" Divorțialitate, recăsătorire și alternative nonmaritaletc "Divorțialitate, recăsĂtorire și alternative nonmaritale" 7.1. Divorțialitatea și cauzele eitc "7.1. Divorțialitatea și cauzele ei" 7.1.1. Creșterea disrupției conjugale în societatea contemporanătc "7.1.1. Creșterea disrupției conjugale în societatea contemporană" Există o distincție între destrămarea oficială (juridică) și cea neoficială (informală) a grupului
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
Deși există cercetări care o contrazic, cele mai multe date validează teoria „transferului generațional al violenței familiale” (Stacey, Shupe, 1983). Capitolul 7tc " Capitolul 7" Divorțialitate, recăsătorire și alternative nonmaritaletc "Divorțialitate, recăsĂtorire și alternative nonmaritale" 7.1. Divorțialitatea și cauzele eitc "7.1. Divorțialitatea și cauzele ei" 7.1.1. Creșterea disrupției conjugale în societatea contemporanătc "7.1.1. Creșterea disrupției conjugale în societatea contemporană" Există o distincție între destrămarea oficială (juridică) și cea neoficială (informală) a grupului familial, între despărțirea de drept și
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
nondivorțiale sunt mult mai difuze, greu de circumscris prin date concrete. Le-am menționat, pe de o parte, pentru că ele sunt, de regulă, etape anterioare divorțului, iar pe de altă parte, pentru a evidenția faptul că ridicarea spectaculoasă a ratei divorțialității în epoca actuală nu înseamnă că a crescut în aceeași măsură și rata dezorganizării maritale; în trecut erau multe cupluri destrămate (informal), dar care din cauza constrângerilor de tot felul nu divorțau. Totuși, datele teoretice, ca și cele empirice sugerează că
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
dar care din cauza constrângerilor de tot felul nu divorțau. Totuși, datele teoretice, ca și cele empirice sugerează că, deși disrupțiile nondivorțiale nu se ridică la proporția divorțurilor, ele au crescut în societatea modernă față de cea tradițională. În tot cazul, pentru divorțialitate se constată (pe bază de informații statistice oficiale exacte) o considerabilă sporire a ratei ei începând din secolul al XIX-lea, dar mai cu seamă după cel de-al doilea război mondial, cu o creștere accentuată până în zilele noastre. Astfel
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
31.268 de divorțuri, în 1975, la 390.000 de căsătorii erau 61.496 de divorțuri și în 1985, la 269.000 de căsătorii erau 105.952 de divorțuri (Segalen, 1987). În Franța, ca și în toate țările Europei, rata divorțialității a crescut aproape constant din 1960, atât potrivit numărului de divorțuri la mia de locuitori, cât și al celui de divorțuri la 100 de căsătorii. După acest din urmă indicator, în anul 2000, rata divorțului a ajuns în Franța, de
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
divorțuri la 100 de căsătorii. După acest din urmă indicator, în anul 2000, rata divorțului a ajuns în Franța, de pildă, la aproape 40%, în Marea Britanie la peste 40%, în Suedia la peste 50% (Hantrais, 2003). Și în România, rata divorțialității a crescut după 1948: în 1955 era de 1,8‰, în 1960 de 2‰, în 1965 de 1,91‰, după 1975 peste 1,5‰, rată care, cu mici fluctuații (în 1992 a fost de 1,3‰, în 1994 de 1
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
de 20-29 de ani (Mihăilescu, 1983). Deoarece divorțul înseamnă despărțirea legală între soți, aspectele lui tehnice cad în sarcina disciplinelor juridice, în speță a dreptului familiei. Dar bineînțeles că o legislație mai severă sau mai permisivă față de divorț afectează rata divorțialității și are multe consecințe sociale. Foarte importantă este, de asemenea, modalitatea de desfacere a căsătoriei. Astăzi, în întreaga lume, sunt comune trei tipuri principale de divorț: divorțul sancțiune - prin care unul sau, în anumite cazuri, amândoi partenerii sunt culpabilizați; divorțul
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
fost - și continuă să fie - mari dispute teoretice, politice și civice privind consecințele directe și indirecte. Personalități marcante, cum este și comentatorul social W. Gaston, susțin că deși liberalizarea nu este singura, și poate nici principala cauză a creșterii ratei divorțialității, ea contribuie semnificativ la această creștere (apud Bryjak, Soroka, 2001). Contraargumentul este destul de simplu și la îndemână, statisticile demonstrând că rata era înaltă și înainte de schimbările legislative. Astfel, potrivit datelor din National Vital Statistics (2000), rata divorțului la o mie
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
de faptul că în condițiile în care cele necesare traiului nu se mai produc în gospodărie, ci sunt cumpărate pe bani, membrii familiei nu mai depind (cel puțin de la o vârstă) unul de altul. O cauză majoră a ridicării ratei divorțialității o constituie emanciparea economică a femeii. Faptul că în societatea industrială și postindustrială soțiile sunt angajate în muncă și au deci venituri le oferă o mare independență și nu mai suportă orice de la soții lor. Când soția consideră că „nu
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
a întâlni alți indivizi și de a stabili legături de afecțiune este acum mult mai mare. Pe de altă parte, dezvoltarea economică și creșterea urbanistică a însemnat în țările avansate și rezolvarea problemei locuinței, care era un serios impediment în divorțialitate. Democratizarea și liberalizarea vieții sociale de ansamblu au determinat o mai mare permisivitate și în ceea ce privește divorțul. Scăderea influenței bisericii și a religiei, „îndulcirea” legislației, micșorarea considerabilă a presiunilor normelor și obiceiurilor tradiționale facilitează ruperea oficială a legăturilor conjugale. Între creșterea
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]