279 matches
-
în așa măsură încât a etalat doar camuflajul ei profan, pierzând în bună măsură conștiința dimensiunii metafizice, creatura opunându-se tot mai abitir Creatorului, inferiorul aspirând nelegitim la substituirea superiorului, zgomotul concurând neloaial sunetul. Așa s-a ajuns la perversitatea dizolvantă a stării în care oamenii, conform Scripturii, „văzând, nu vor vedea și auzind, nu vor auzi”. S-a spus chiar că unele muzici nu mai sunt muzici, ci depozite de zgomote disciplinate, după cum Părintele Arsenie Boca spunea că „unii călugări
Necuratul ?i p?catul by Liviu D?NCEANU () [Corola-journal/Journalistic/83216_a_84541]
-
albastrul cînd fluorescent, cînd fumigen al barurilor de noapte o amplifică în tăceri care parcă vibrează somnolent sau cu un fundal discret din care răzbate tînguios șoapta unui saxofon. Sunt stări care condensează subtil în noapte cu ceva din incomensurabila, dizolvanta singurătate care se prelinge din gîtlejul aurit al saxofonului lui Jan Garbarek. Filmul se încarcă încetul cu încetul cu energie, devine fluid și capătă ritm devenind un road movie din care regizorul alege cîteva zile precizînd distanța față de epicentrul reprezentat
Chagrin d'amour cu gust de afine by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8387_a_9712]
-
manipulează doar esențe și sugerează existențe fondatoare: cer/ pămînt, întuneric/ lumină, opacitate/ transparență, jos/ sus, gravitație/ imponderabilitate, materie/ spirit. Tonurile terne, siena, siena arsă, roșu englez, nuanțele magmatice și feminine, se întîlnesc și se întrepătrund deseori cu aurul incendiar și dizolvant, cu strălucirea lui impersonală și majestuoasă. Nici atunci cînd pictorul trece către lumea obiectelor, cînd interesul său merge către structurile constituite, către arhitectura intimă a formelor sau numai către semnificația morală a acestora, perspectiva nu se modifică esențial. Obiectul, sursa
Singurătatea lui Florin Mitroi(II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8152_a_9477]
-
bonomă și atunci cînd vrea să pară implacabilă, nu are nimic comun cu demonia plebeiană a lui Caragiale, care-l atrage, îl incită, dar căreia nu i-ar putea fi cu adevărat părtaș. De unde o impresionantă turnură a interpretării. "Inteligenței dizolvante", "nihilismului" caragialesc, trecute rapid în revistă, li se preferă un aspect inopinat, cel al seninătății, al chietudinii: "pe mine unul rîsul lui Caragiale m-a reconfortat întotdeauna, liniștindu-mă, împăcîndu-mă dacă nu cu lumea, în tot cazul cu Creațiunea. Vreau
Recitindu-l pe Alexandru Paleologu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7039_a_8364]
-
îndura mult timp fără pedeapsă o așa apoteoză a unui strugglerforlifer îndrăzneț. Și corectivul va fi în faptul că însuși partidul care a avut temeritatea de a se pune sub cîrma unui asemenea temperament se va ruina de puterea lui dizolvantă... Însă între paginile negre ale istoriei neamului va rămînea neștearsă această epocă, să sperăm, scurtă. Caracteristici literare V Tartarin din Delea Vechie Les orateurs de profession ont au fond de leur mémoire plusieurs phrases toutes faites, utiles ou plutôt inutiles
Redutabilul pamfletar C. Stere by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/8100_a_9425]
-
presiunea labirinticului (politică, socială sau existențială), alții descoperă ieșiri multiple. Dumitru Radu Popa valorifică în Sfinți, vânturi și alte întâmplări parabola rătăcirii, a individului poleit în materialismul dialectic care are acces la o interioritate interzisă. O dimensiune de-a dreptul dizolvantă, pentru că Anton, la fel ca ceilalți indivizi, trăiește o sumă de implozii, sustrăgându-se, mai întâi, traumei războaielor, apoi sistemului judiciar, pentru ca în final să renunțe la identitatea socială. Numai așa se poate realiza viziunea împrumutată a omului cu adevărat
Povești despre deznădejde by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4229_a_5554]
-
context cultural-politic - deceniul 1930- 1940 - dominat de teorii ultranaționaliste și etniciste, în care latinitatea spiritului românesc era atacată și contestată din cele mai diverse perspective. Cea mai perfidă era cea a lui Nae Ionescu, care, printr-o suită de sofisme dizolvante, nega complet (în articolul „Sistemul de alianțe. România, țară a Răsăritului. Premisele politicii noastre externe”, publicat în „Cuvântul” din 9 martie 1930) latinitatea spiritului românesc, din care reținea ca valabilă doar componenta lui cea mai discutabilă, și anume bizantinismul. Ortodoxismul
Revolta fondului nostru latin by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4292_a_5617]
-
cunoaștere. (Aceasta i-ar fi fost „sugerată“ de un comentariu al lui Chevalier.) Cinci dintre aceste instanțe (nr. 1-4, 6) sunt luate din prelegerea a V-a, Metafizic și științific, una (nr. 7) din prelegerea a VIII a, Scolastica, principiu dizolvant al metafizicii și una (nr. 5) din prelegerea a IX-a, Structurile ca esență a realității. Ele fac parte dintr un discurs care nu are legătură directă cu Introduction à la métaphysique sau cu ceea ce desfășoară Chevalier în paginile de unde
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
ne face sceptici. Ceea ce ne lipsește este îndrăzneala. LUCIDITATE Luciditatea este o limpezire a spiritului nimicitoare. Când ești lucid, ești în fața cimitirului. A fi lucid înseamnă a-ți da seama perfect de limitele și neputințele tale. Luciditatea e o categorie dizolvantă. În măsura în care Dumnezeu trebuie primit, și nu înțeles, la Dumnezeu nu ai acces prin luciditate. MACEDOROMÂNI Mă întreba Marin Preda cum era cu macedoromânii și i-am zis: domnule Preda, macedoromânii nu sunt români, sunt super români, români absoluți. Atât de
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
scrie Platon, aparține doar lui este, înconjurat de a fost și va fi. Prin urmare, timpul presupune, pe de o parte, prezentul etern, prezentul absolut, care va fi al sferei Ideilor, dar și devenirea, proprie lumii umane, și care este dizolvantă, transformă existența într-o amăgire ca și Maya hindusă. Pentru rațiunea noastră, care concepe veșnicia ca imuabilă (precum în finalul Luceafărului), conceptul platonician ambiguu, care face din durată totodată și perenitate și vremuire, apare paradoxal, dar totodată, drept cea mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
și mentale cu cele ale germanilor din RDG ca să ne dăm seama cum calitățile și defectele unui popor pot să se transforme, în anumite condiții, în inversul lor. Spre deosebire de români, germanii au fost serioși. Ei nu au avut spiritul nostru dizolvant în fața ideilor și sloganelor comuniste, ei n-au chiulit ca noi de la învățământul politic, nu-și băteau joc de lozinci și nu făceau bancuri cu Bulă. Germanii au receptat îndocrinările cu seriozitate. Ceea ce a dus la o spălare a creierelor
Bășcălia la români de la salvare la sinucidere by Ana Blandiana () [Corola-journal/Journalistic/9798_a_11123]
-
realitate descriptibilă. Aici, Florin Mitroi manipulează doar esențe și sugerează existențe fondatoare: cer/pămînt, întuneric/lumină, opacitate/transparență, jos/sus, gravitație/imponderabilitate, materie/spirit. Tonurile teroase, nuanțele magmatice și feminine, se întîlnesc și se interpătrund deseori cu aurul incendiar și dizolvant, cu strălucirea lui impersonală și majestuoasă. Nici atunci cînd pictorul trece către lumea obiectelor, cînd interesul său merge către structurile constituite, către arhitectura intimă a formelor sau numai către semnificația morală a acestora, perspectiva nu se modifică esențial. Obiectul, sursa
Radiografii în posteritate by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9298_a_10623]
-
cred că ar râde la lectură, în orice caz, eu am râs când am scris-o... - Și eu, când am citit-o... Numai că, dincolo de râs, pentru mine contează blocajul înțelegerii noastre și al tuturor clișeelor psihologice. E o piesă dizolvant antipsihologistă, cum, într-un fel, sunt toate. Ba chiar e o piesă epistemologică - îmi cer scuze față de filosofi. În fine, la fel se întâmplă cu toate. Fiecare piesă are propriul ei centru de coagulare, iar acești centri sunt independenți. - De
Vlad Zografi: "Nu mă interesează módele, nu mă conformez lor" by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/9498_a_10823]
-
artistică a actului crud, cei patru sunt într-un fel niște esteți ai cruzimii, farmacopeea sadiană presupune dozajul savant al torturii, iar ideologia este doar pretextul-cadru al desfășurării unui geniu al răului. Întregul experiment sadian se desfășoară în interiorul acestui paradox dizolvant, pe de o parte maxima libertate orientată distructiv, pe de alta regimul corecțional-disciplinar care împiedică orice formă de manifestare normală, liberă, orice frivolitate sau delectare, fie ea și licențioasă. Din acest punct de vedere regizorul se desparte complet de filmele
Pasolini și Sodoma modernă by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9639_a_10964]
-
fost singurul care, în toți acești ani ai politicii, negoțului și tâlhăriei, a oferit omului de cultură un refugiu pentru demnitate. S-a opus cu toată ființa lui căruntă și distinsă asaltului mârlăniei, pragmatismului feroce, ignoranței mulțumite de sine, rânjetului dizolvant, kitschului dezlănțuit, divertismentului cretin. Și lumea aceasta nouă, de orori și porcării colorate, nu l-a iertat. Dacă fiecare ființă omenească ar iubi cu adevărat o altă ființă omenească, omenirea ar fi salvată.” Ar trebui să ne întrebăm măcar o dată
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
bonomă și atunci cînd vrea să pară implacabilă, nu are nimic comun cu demonia plebeiană a lui Caragiale, care-l atrage, îl incită, dar căreia nu i-ar putea fi cu adevărat părtaș. De unde o impresionantă turnură a interpretării. "Inteligenței dizolvante", "nihilismului" caragialesc, trecute rapid în revistă, li se preferă un aspect inopinat, cel al seninătății, al chietudinii: "pe mine unul rîsul lui Caragiale m-a reconfortat întotdeauna, liniștindu-mă, împăcîndu-mă dacă nu cu lumea, în tot cazul cu Creațiunea. Vreau
Recitindu-l pe Alexandru Paleologu (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7015_a_8340]
-
Florin Mitroi manipulează doar esențe și sugerează existențe fondatoare: cer/pămînt, întuneric/lumină, opacitate/transparență, jos/sus, gravitație/imponderabilitate, materie/spirit. Tonurile terne, culorile de pămînt, nuanțele magmatice și feminine se întîlnesc și se interpătrund deseori cu aurul incendiar și dizolvant, cu strălucirea lui impersonală și maiestuoasă. Nici atunci cînd pictorul trece către lumea obiectelor, cînd interesul său merge către structurile constituite, către arhitectura intimă a formelor sau numai către semnificația morală a acestora, perspectiva nu se modifică esențial. Obiectul, sursa
Un apel la memorie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7093_a_8418]
-
carnasier. Filonul caragialian are la capătul lui un nerv tragic, o tragedie corozivă pentru că stâlcește prin grotesc și farsă. În doi timpi și trei mișcări, regizorul întorce foaia, îngheață râsul și scârba deopotrivă și relevă o solemnitate de o tristețe dizolvantă. O altă voce din off, probabil cea a tânărului cameraman pe care Virgil îl busculează că filmează cu camera în mână, stabilește timpii în care unul dintre felinarele orașului urmează să se aprindă, lămurind parabola electrică a lui Piscoci privind
Locul unde nu s-a întâmplat mai nimic by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7253_a_8578]
-
spiritului uman de a restabili echilibrul vital, compromis de înțelegerea fenomenului morții. Sursă acestei definiții se află în Bergson („Cele două surse ale moralei și religiei”). Aici, Bergson vorbește despre funcția fabulatoare, ce reprezintă o reacție a naturii împotriva puterilor dizolvante ale inteligenței - puterea inteligenței reprezentînd conștiința decrepitudinii și morții 7. Că și metaforă la Blaga, simbolul definit de Durand e destinat îmbunătățirii condiției omului în lume. Vindecării de infinitul rău al abstracțiunilor - prin spirit metaforic - îi corespunde terapia prin imaginația
Personanță și/sau funcție transcendentă by Aurel Pantea () [Corola-journal/Journalistic/4915_a_6240]
-
în cauză, insuficient prizate înainte de ’89, iar azi împinse oarecum pripit într-o zonă a „clasicizării”. În ce măsură, ne putem întreba, autorul Ingeniosului bine temperat ar putea face figură de „clasic”? Într-un sens paradoxal desigur, date fiind pornirile sale subversive, dizolvante. Poate că embrionul acestei viziuni se află în Urmuz. Deoarece M. H. Simionescu e un „postmodernist” adică un soi de „avangardist” (Matei Călinescu afirma că postmodernismul „poate părea uneori fratele geamăn al avangardei”), care n-a evitat a-și exprima
Cu toate cărțile pe masă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5305_a_6630]
-
aceasta, fără a resimți ulterior lucrul ca pe un handicap. I-a ferit, mă gândesc, și atracția constantă către un anume umor intimist, sesizabilă în întregul volum. În orice caz, chiar și atunci când în versuri se insinuează aburii unei crize dizolvante, despre neoexpresionism tot nu poate fi vorba. La Steliana Grama (19742006), o poetă cu un destin tragic care merită redescoperită, diferența aceasta e cât se poate de concludentă: „În iarna în care caloriferele vor fi calde,/ te voi chema în
Altă generație by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6400_a_7725]
-
spălat, prin cale de consecință va avea mai mult timp la dispoziție și îl va folosi în scopul reflecției intelectuale, de unde până la adulter nu este decât un pas. Gata, odată cu apa de la robinet, spectrul modernității se ivește ca un agent dizolvant al unei tradiții milenare a lui dolce farniente pentru bărbați și al împilării acestui factotum care este femeia. Nu este cam simplist predată această lecție de morală, chiar dacă e transcrisă în registrul comic, pentru că nu comicul prevalează în film, ci
Revoluția arabă în fustă by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4612_a_5937]
-
cu vederi conservatoare, un spirit inert otrăvit de bila neagră a întoarcerii la vestigii. Invers, relativistul e etichetat drept un spirit multiculturalist care corupe standardele morale, bagatelizînd valorile antice spre a pune în loc luciul superficialității și al bunului-plac; un factor dizolvant care folosește marota progresului ca pîrghie de răspîndire a cinismului ateu; o natură nihilistă obsedată de cîmpuri de putere, pentru care orice opinie se reduce la ideologie și orice adevăr stă pe o uneltire politică; un intelectual convins că, vorba
Umorile adevărului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4583_a_5908]
-
iranian se relansează la Cannes cu producția franceză Le Passé al lui Asghar Farhadi, o parte dintre filmele sale putând fi vizionate și la TIFF, o dramă centrată în jurul unei povești de dragoste unde eșecul se adânceș te în intensități dizolvante. François Ozon cu Jeune et jolie nu îmi stârnește entuziasmul, siropoasele 8 femmes și Potiche se află la polul opus față de ceea ce eu aștept de la un film, chiar dacă cu o leșinată notă ironică încearcă puțin amuzament. Pentru cei care au
Cannes 2013 – marile speranțe by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/3607_a_4932]
-
privilegiat în felul său, apărat de încrederea încăpățânată în valorile edificatoare ale culturii. Astfel de rostiri pot apărea ciudate la ora la care ne regăsim, dar eu cred că trebuie să le reactualizăm cu un curaj înnoit, împotrivindu-ne tendințelor dizolvante, scepticismului demobilizator, în fond comod, autoculpabilizării perpetue, inerțialei, de la o vreme, automarginalizări, pentru a recuceri demnitatea profund afectată a scrisului, a culturii umaniste. E un act de necesară recuperare spre care doar acea invocată memorie activă, întrebătoare, ne poate conduce
„ECHINOX”- 45 by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/2917_a_4242]