567 matches
-
și se trezesc, plângâd. Pleoape încărcate de lacrimi și durere, Ignoranța-n societate devenită plăcere, Bătrânii se pierd în amintiri și-n speranțe, Familii destrămate, în suflete doar distanțe. Democrația se înneacă în propriile valori, Noi ne scoatem pălăria ca dobitoacele-n fața lor. Ei iși vând onoarea pentru un ban în plus, Și totuși trăiesc mereu, într-un veșnic neajuns. Îmbibați în păcate, pământul cu sil ă îi supoartă, Învinuiesc pe cel care le-a dat o soartă, Dezbrăcați de
ÎMBIBAȚI ÎN PĂCATE… de MIHAIL JANTO în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382739_a_384068]
-
„În afară de cărți nu trăiesc decât dobitoacele...” Petre Țuțea Biblioteca Județeană „Antim Ivireanul” din Vâlcea ne-a obișnuit și pe parcursul anului care se încheie - cu o seamă de inițiative demne de toată lauda prin care cartea este celebrată asemenea marilor sărbători. Pentru că, într-adevăr, cărțile nu sunt
Cartea – cinstită în Vâlcea. In: Destine literare by Ioan Barbu () [Corola-journal/Journalistic/91_a_186]
-
întotdeauna, laurii se culeg numai dinafara țării. Numai acolo este apreciată puterea de muncă a românilor. Nu numai recompensa, un venit mai mare pentru meritocrație, atrage tineretul oriunde în afara granițelor. Dar ce să facă omul dotat cu inteligență în țara dobitoacelor? Ca să mâncăm dobitoacele trebuie să le furajăm adică să le dăm lor de mâncare. Ca să avem o recoltă mulțumitoare nu ne putem baza pe ploile date de Dumnezeu ci pe irigații. Ca să putem iriga câmpiile ne trebuie apă și energie
NIMIC NU-I NOU SUB SOARE! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1678 din 05 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/380220_a_381549]
-
culeg numai dinafara țării. Numai acolo este apreciată puterea de muncă a românilor. Nu numai recompensa, un venit mai mare pentru meritocrație, atrage tineretul oriunde în afara granițelor. Dar ce să facă omul dotat cu inteligență în țara dobitoacelor? Ca să mâncăm dobitoacele trebuie să le furajăm adică să le dăm lor de mâncare. Ca să avem o recoltă mulțumitoare nu ne putem baza pe ploile date de Dumnezeu ci pe irigații. Ca să putem iriga câmpiile ne trebuie apă și energie. Ca să avem apă
NIMIC NU-I NOU SUB SOARE! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1678 din 05 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/380220_a_381549]
-
ne putem baza pe ploile date de Dumnezeu ci pe irigații. Ca să putem iriga câmpiile ne trebuie apă și energie. Ca să avem apă și energie omul trebuie să facă treabă și în țară nu numai în afara granițelor ei. Așa că nici măcar dobitoacele nu trăiesc bine în țara lor din cauza oamenilor. Dacă dobitoacele nu se înmulțesc prețul cărnii crește, salariile reale se reduc iar omul, ca și dobitocul, trăiește din ce în ce mai rău. Ce este de făcut? Să strigăm oare „Chelner repetir!” De ce nu. Chelnerul
NIMIC NU-I NOU SUB SOARE! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1678 din 05 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/380220_a_381549]
-
irigații. Ca să putem iriga câmpiile ne trebuie apă și energie. Ca să avem apă și energie omul trebuie să facă treabă și în țară nu numai în afara granițelor ei. Așa că nici măcar dobitoacele nu trăiesc bine în țara lor din cauza oamenilor. Dacă dobitoacele nu se înmulțesc prețul cărnii crește, salariile reale se reduc iar omul, ca și dobitocul, trăiește din ce în ce mai rău. Ce este de făcut? Să strigăm oare „Chelner repetir!” De ce nu. Chelnerul ne va aduce tot fasole bătută nu suculenta friptură ca
NIMIC NU-I NOU SUB SOARE! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1678 din 05 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/380220_a_381549]
-
Cronicar Dobitoace?! După vorbă - fiindcă portul nu neapărat ne interesează... - presa noastră e o cutie cu surprize. Nu știi ce-ai putea găsi, cînd pe cronicari, crainici, reporteri ș.a.m.d. îi ia gura pe dinainte. Chiar și revistele culturale, care se
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8545_a_9870]
-
decizie, despre recent încheiata Gală UNITER. Foarte frumos. Paragraful unu, de fapt un fel de chapeau: "cine a avut de comentat a mîrîit (ce-a făcut?... - n.m.) pe la colțuri." Mai la vale: "cum reușește UNITER-ul să facă pace-ntre dobitoace". Mă rog, fiecare cu epitetele lui... Pe urmă, ceva despre persoane cu dizabilități, despre comisari de festivaluri, și tot așa. Nu m-am apucat să socotesc de cîte ori apare, în articole din aceeași revistă, din aceeași săptămînă, familia a
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8545_a_9870]
-
din izvor / și venele sîngerii urmate de osișoare înaintînd / printre bolovani / și apa cum se alegea din nisip închegîndu-se / ca și carnea și / rîul înălțîndu-se ca un deget spre cer. / Iar din loc în loc / pești încă vii și oameni și dobitoace zbătîndu-se / prinși pe jumătate în piele. și sus / la mari depărtări sclipeau inelele podurilor / și lănțișoarele și..." (Dansul). Accentele crude ale imaginii îl apropie pe Ion Mureșan de expresionismul lui Gottfried Benn. Cu o deosebire însă. În poemele lui Ion
Expresioniști după expresionism by Georgeta Moarcăș () [Corola-journal/Journalistic/8147_a_9472]
-
materiale, mai ales de sorginte vizuală, inexistente în original. Abstractul și aridul părnînt al Iudeei se transformă în peisaj mustind de vegetație, în decor de o bogăție preeminesciană, unde ambianța satului moldovenesc bogat e indeniabilă. „Tu dai fînului să crească, Dobitoacelor să pască, Și crești pajiștea cea moale, De scoate grîul din foale, De-ș culeg oamenii hrană Să le hie și pre iarnă. [...] Și le-ai dat vinul să-ș facă Veselie, să le placă. Cu oloi să-ș netezască Fața și
Apariția poeziei românești culte: Dosoftei (1623-1692) by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/4307_a_5632]
-
recunoști?... Mamă!... Cine sunt?... Ana: - Fiu’ lu’... Ionel. Rareș: - Și al matale. Ești limpede, limpede și stop! Sau te faci? Ana: - Mă schimbi? Rareș: - (Disperat, cu aerul unui om care-i gata să plângă.) Cum să fac?... Învață-mă!... Că dobitoaca aia m-a mințit!... Ana: - Vezi că-i pachetu’ pe masă. Bravo. Scoate unu... Așa. Acuma... mergi și adă ligheanu’. Din baie. Cu apă caldă. Și un... prosop... Curat. (Rareș, nemișcat.) Ai venit? Rareș: - Vrei să faci baie?!... În lighean
Ion Corlan: Profesorul de geografie - Piesă într-un act () [Corola-journal/Journalistic/4335_a_5660]
-
Vrei să faci baie?!... În lighean?! Ana: - După ce-mi iei pampers-ul... mă ștergi cu prosopu’... ud. Rareș: - Regret, dar nu cred că pot face... Ana: - Poți. De aia te-am făcut. Rareș: - Te-ai gândit la toate atunci!... Dobitoaca de soră-mea trebuia să-mi spună! și plăteam eu o femeie! Ana: - Data viitoare. (El merge la baie, bombănind.) Te miști ca melcu’. (Pauză.) Ce faci acolo?... (Revine Rareș cu ligheanul.) Ai uitat prosopu’... (Lasă ligheanul jos și se
Ion Corlan: Profesorul de geografie - Piesă într-un act () [Corola-journal/Journalistic/4335_a_5660]
-
eu cred că și alții ca mine se Întreabă și răspunsul nu este greu de găsit: stăpânii noștri (sau mai bine zis cei ce se cred stăpâni) nu au nevoie de slugi luminate, de stăpâni nici atât, ei au nevoie de dobitoace ușor dirijabile și cei cu multă carte deranjează și sunt greu manipulabili, deci jos cu școala! Dar ce este mai trist este faptul că și foarte mulți părinți și educatori au fost de asemenea manieră "prelucrați", Încât fac jocurile stăpânilor
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
faptul că și foarte mulți părinți și educatori au fost de asemenea manieră "prelucrați", Încât fac jocurile stăpânilor: ce le trebuie copiilor și tinerilor atâta carte?! Pentru muncă este destul să știe să semneze. Pentru care muncă? Pentru cea asemănătoare dobitoacelor, pentru că pentru orice muncă omenească normală este necesară Învățătura și o minte luminată. De ce? Pentru că orice tânăr are dreptul să-și Împlinească visele și aspirațiile, să se perfecționeze, nu să rămână animal de povară Îngenunchiat la cheremul tuturor care vor
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
și ură, colcăind de duhori pestilențiale, lăsau în urmă lacrimi și hoituri buhăite. De fapt însăși ivirea lor fusese vestită de alte semne premergătoare: jafuri, violuri, urgie și stricăciuni mișelnice printre cei care se socoteau împărații și stăpânii pământului și dobitoacelor, foame și boliști de toate felurile, întinse ca niște molime prin lumea măruntă și îngroșată a ticăloșilor; împreunări păcătoase, oi născând miei cu cap de șacal și câini lătrând cu voci de heruvim castrat; vrăjitori scheletici răsăriți în același cap
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
cea care se dăruiește, împlinește, dă viață adevărată. Restul este un foc de paie amăgitor. Haideți să încercăm cu toții să nu ne mai lăsăm înșelați de artificii și să nu-i lăsăm pe cei răi să ne coboare la nivelul dobitoacelor! Oameni buni, nu uitați că suntem Oameni. Că suntem spirite care cer să evolueze, nu să involueze. „Nein, auch eine dunkle Zeit ist nicht ganz dunkel, wenn man sich bemüht, auch in ihr nach Licht zu suchen”. 4 („Nu, nici
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
Lui. Dacă Biserica ar dispărea din istorie, istoria n-ar mai avea oameni. Ar dispărea și omul. În biserică afli că exiști. Ce pustiu ar fi spațiul dacă n-ar fi punctat de biserici! CARTE În afară de cărți nu trăiesc decât dobitoacele și sfinții: unele pentru că nu au rațiune, ceilalți pentru că o au într-o prea mare măsură ca să mai aibă nevoie de mijloace auxiliare de conștiință. CEAUȘESCU Ceaușescu n-avea mască de cezar, ci mască de golan fioros. Nu mi-am
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
a omului este iluzorie și ea se mișcă perpetuu între Dumnezeu și dracul. Fără credință și Biserică, omul rămâne un simplu animal rațional și muritor, raționalitatea având doar caracterul unei mai mari puteri de adaptare la condițiile cosmice decât restul dobitoacelor. Când zici că omul e un animal rațional, atributul raționalității îl distinge de restul vietăților, nescoțându-l din perspectiva morții absolute. Moartea devine relativă, ca o trecere, numai prin religie — știința, oricât de savantă, nescoțând omul decât aparent din regnul
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
municipiul nostru, și se știe că noi (pluralul modestiei și al solidarității cu strămoșii! - Lulu Chiracu), încă de la călugărul Paisie, ne-am ocupat pe aceste meleaguri cu scrisul, încât turcii, impresionați de intensa noastră activitate intelectuală, renunțau adesea la pielea dobitoacelor luate cu hapca, ca să ne rămână pe ce scrie... („Aș! Nu descoperiseră tananții... - mârâie același Lulu Chiracu, dar nu-l aude nimeni. Ai dracului turci, cum se gândeau ei și la burdihanul lor, și la posteritatea noastră! ... De la ei ni
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
vecilor. Amin.” (I Petru 4, 11). PORUNCA A X-A “Să nu dorești casa aproapelui tău; să nu dorești femeia aproapelui tău, nici ogorul lui, nici sluga lui, nici slujnica lui, nici boul lui, nici asinul lui și nici unul din dobitoacele lui și nimic din câte are aproapele tău!" (Ieș. 20, 17) Păstrarea unui cuget curat presupune, în zilele noastre, mult discernământ spiritual, izvorât, obligatoriu, dintr-o credință mărturisitoare întru Hristos. Sfântul Apostol Pavel așează pofta, ca dorință păcătoasă, la rădăcina
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
apoi ne-om hodini. Că nu-i mult până departe, Dumitre. Doar o fugă bună de cățea, până cade părul de pe ea - l-a încurajat în felul lui Pâcu pe moș Dumitru Carpen. Mușcă-ți limba, Pâcule. Nu speria bietele dobitoace. Tu nu vezi că abia mai bleștesc? Văd. Si încă destul de bine, Dumitre. Să știi că nici eu nu sunt mai breaz ca boulenii. Da’ nu ajungem noi la Crâșma din drum? Ajungem! Cine are să-i tragă o mâncare pochească
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
vână bogată. Luând în seamă toate acestea, se putea spune că nu-i mergea rău deloc crâșmarului. Mai pe la chindie, îl auzeai pe câte un gospodar cum își îndeamnă tovarășul de drum: Hai să plecăm, că ne-o fi deajuns. Dobitoacele s-au hodinit, noi ne-am pus burta la cale și ne am udat binișor gâtul...Ne așteaptă drumul. Si-i lung, bată-l focul să-l bată. Iaca și soarele a scăpătat spre asfințit. Dacă ne mai încurcăm prin
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
mai mult sete decât foame. Așa ești tu făcut: din fum amestecat cu rachiu... Din ce sunt, din ce nu sunt făcut, asta nu-i treaba ta. Hai mai bine să tragem carele în curte, să dejugăm și să omenim dobitoacele și apoi să vedem de burțile și gâturile noastre - a răspuns Pâcu, trăgându-se de vârful mustăților, cum avea obiceiul când era pus pe ceartă... Ai dreptate, Pâcule, dar întâi spune-mi dacă nu ar fi bine să punem o
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
când...In vale au tras la Fântâna cu ciutură, au oprit și au dejugat. Scoateți apă și umpleți ulucul, să se adape boii! Dați-le apoi câte un braț de otavă! Așa ca o gustărică. Masa pentru noi și pentru dobitoace...la Crâșma din drum! a poruncit moș Dumitru. După ce au terminat ce aveau de făcut, oamenii s-au aciuat lângă fântână, sporovăind... Pâcule, știi tu ce îmi umblă mie prin cap de-o vreme încoace? Doar n-or fi gânduri
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
dat mură-n gură, hop și tu cu deșteptăciunea... Cei doi bătrâni continuau încă să se ciondănească prietenește când convoiul a intrat în târg, hodorogind amarnic pe pietrele caldarâmului... Drumul spre casă a părut lung. Oamenii erau vlăguiți, ca și dobitoacele...Pe la chindie, au ajuns la Crâșma din drum. Costache băiete! Ia spune tu de unde îl luăm pe negriciosul cela care acum câteva seri a stat la masă cu noi? a întrebat moș Dumitru. Aaa! Vasile Hliboceanu! Apoi Dumnezeu v-o
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]