159 matches
-
curente); 2. evaluarea globală, în care se verifică o cantitate mare de cunoștințe și deprinderi obținute prin cumulare (examene). Din perspectivă temporală, putem identifica: Evaluarea inițială este acea evaluare care se efectuează la începutul unui program de instruire (prin teste docimologice, concursuri, etc.) și este menită să stabilească starea sistemului sau acțiunii evaluate, condițiile în care aceasta se poate integra în programul pregătit (Nicola I., 1992; Vințanu N., 1998). Ea constituie una din premisele realizării acestui program. Acest tip de evaluare
Concepte moderne privind utilizarea tehnologiilor informaţionale în procesul de predare-învăţare-evaluare la disciplina "Bazele generale ale fotbalului" by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/661_a_1278]
-
atunci când ea exprimă în modul cel mai just obiectul pe care-l măsoară. Proba este fidelă atunci când, repetată fiind, conduce la o apreciere identică, atât la același evaluator (în momente diferite), cât și la evaluatori diferiți (în același timp). Testul docimologic Testul docimologic este o alternativă și o cale de eficientizare a examinării tradiționale. (Pavelcu V., 1968; Pelletier L., 1971; Moise C., 1986; Radu I.T., 1988; Chancerel J.L., 1991; Nicola I., 1992). Testul este o probă standardizată care asigură o obiectivitate
Concepte moderne privind utilizarea tehnologiilor informaţionale în procesul de predare-învăţare-evaluare la disciplina "Bazele generale ale fotbalului" by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/661_a_1278]
-
exprimă în modul cel mai just obiectul pe care-l măsoară. Proba este fidelă atunci când, repetată fiind, conduce la o apreciere identică, atât la același evaluator (în momente diferite), cât și la evaluatori diferiți (în același timp). Testul docimologic Testul docimologic este o alternativă și o cale de eficientizare a examinării tradiționale. (Pavelcu V., 1968; Pelletier L., 1971; Moise C., 1986; Radu I.T., 1988; Chancerel J.L., 1991; Nicola I., 1992). Testul este o probă standardizată care asigură o obiectivitate mai mare
Concepte moderne privind utilizarea tehnologiilor informaţionale în procesul de predare-învăţare-evaluare la disciplina "Bazele generale ale fotbalului" by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/661_a_1278]
-
probă bine definită, ce implică îndeplinirea unor sarcini identice pentru toți subiecții de examinat, în conformitate cu o strategie precisă. De aici decurge marele avantaj al folosirii testelor: sistemul de raportare valorică este unic. După Radu I.T. (1981), elementele definitorii ale testului docimologic sunt: * realizează măsurarea în condiții foarte asemănătoare situațiilor experimentale; * înregistrarea comportamentului declanșat la subiect este precisă și obiectivă; * comportamentul înregistrat este evaluat statistic prin raportare la cel al unui grup determinat de indivizi; * scopul final al testului este clasificarea subiectului
Concepte moderne privind utilizarea tehnologiilor informaţionale în procesul de predare-învăţare-evaluare la disciplina "Bazele generale ale fotbalului" by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/661_a_1278]
-
experimentale; * înregistrarea comportamentului declanșat la subiect este precisă și obiectivă; * comportamentul înregistrat este evaluat statistic prin raportare la cel al unui grup determinat de indivizi; * scopul final al testului este clasificarea subiectului examinat, prin raportarea la grupul de referință. Testele docimologice se deosebesc de examene prin aceea că ele presupun un travaliu de pregătire meticulos, iar secvențele procedurale sunt foarte stricte. Ele permit însă standardizarea condițiilor de examinare, a modalităților de notare, aducând un spor de obiectivitate. După cum arată Pavelcu Vasile
Concepte moderne privind utilizarea tehnologiilor informaţionale în procesul de predare-învăţare-evaluare la disciplina "Bazele generale ale fotbalului" by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/661_a_1278]
-
dezavantaj amintim faptul că testele favorizează o învățare care apelează la detalii, la secvențe informaționale izolate și nu stimulează formarea unor capacități de prelucrare a acestora, de sinteză sau de creație. După Cucoș C. și colab. (1998), îmbunătățirea unui test docimologic constituie o activitate dificilă și presupune parcurgerea mai multor etape: 1. Precizarea obiectivelor, realizarea unei concordanțe între acestea și conținutul învățământului; 2. Documentarea științifică, identificarea și folosirea surselor care conduc la o mai bună cunoaștere a problematicii vizate; 3. Avansarea
Concepte moderne privind utilizarea tehnologiilor informaţionale în procesul de predare-învăţare-evaluare la disciplina "Bazele generale ale fotbalului" by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/661_a_1278]
-
a educatorului, gradul diferit de dificultate a întrebărilor puse, starea psihică a evaluaților, etc., testul, ca metodă de evaluare reprezintă cel mai mare avantaj în evaluare pentru că sistemul de raportare valorică este unic. Utilizarea în procesul de evaluare a testului docimologic asigură: * măsurarea în condiții foarte asemănătoare situațiilor experimentale; * obiectivitatea înregistrării comportamentului declanșat la subiect; * raportarea comportamentului înregistrat și evaluat statistic la cel al unui grup determinat de indivizi; * clasificarea subiectului examinat, prin raportarea la grupul de referință. Conținutul și structura
Concepte moderne privind utilizarea tehnologiilor informaţionale în procesul de predare-învăţare-evaluare la disciplina "Bazele generale ale fotbalului" by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/661_a_1278]
-
contribuția fiecărui factor și cum ar putea deveni rezultatele mai bune. Notarea - este un act de atașare a unei etichete a unui semn, unui anumit produs al învățării, este rezultatul didactic dintre verificare (măsurare) și apreciere, adică al unor demersuri docimologice. Nota este un indice care corespunde unei anumite realizări a randamentului școlar (și nu numai). G. de Landsheer (1971) definește nota ca fiind „aprecierea sistemică ce traduce evaluarea unei performanțe în domeniul învățământului, iar Pavelcu V. (1968) afirmă că nota
Concepte moderne privind utilizarea tehnologiilor informaţionale în procesul de predare-învăţare-evaluare la disciplina "Bazele generale ale fotbalului" by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/661_a_1278]
-
ființe sînt oameni. Fiecare poartă un nume deosebit de al altuia. Fratele meu se numește Petre. Subliniază numele fratelui meu.” (exemplu după I D. Lăudat, 1973: 309). În lucrarea cea mai recentă în această direcție de cercetare și pe linia preocupărilor docimologice, Valeriu Oros oferă exemple de „programe” aplicabile în predarea atributului și a propoziței (2000: 101): „Exemplu din programa atributului: „Puii din lăstar au ieșit după o clipă de socoteală”. Subliniază atributele din textul de mai jos. Observă cu atenție partea
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
Modalități active de predare-învățare în lecție, Tîrgu-Mureș, 1977, p. 147-150. [70] MUNTEANU, GEORGETA, Jocul didactic, mijloc de consolidare și apreciere a deprinderilor ortografice, RPed, 26, nr.1, 1977, 29-34. [71] MUSTER, DUMITRU, PUȘCAȘU, SOFIA, Examinarea în ciclul primar cu teste docimologice, RPed, 26, nr.7, 1977, 44-47. [72] NEIESCU, PETRU, Despre necesitatea cercetărilor dialectale, LL, 1, 1977, 136-138. [73] NEȘTIAN, VALERIU, C., Contribuția lecțiilor de limbă si literatură la cultivarea exprimării elevilor, învLicTehn,26, nr.3, 1977, 16-17. [74] NEȘTIAN, VALERIU
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
Aug. Doinaș, T. Arghezi; la rubr.: Povestea vorbei]. [228] TOMA, ELENA, Concursul de admitere în facultate, 1994, (proba de lb. și lit. la Facultatea de Litere-Universitatea din București), LLR, 24, NR.1, 1995, 49-54. [229] TOMA, ION, Limba română: repere docimologice, LL, 40, nr.2, 1995, 107-117. [230] TÓTHARSÁNYI, SÁNDOR; BALLA, SÁRA; MÁRTHA, MÁRTA; POPA, LUIZA; SIMON, JOLÁN, Limba română. Manual pentru clasa a II a. învățămîntul cu predarea în limbile minorităților naționale. Vocabular român-maghiar. București, EDP, 1995, 200 p. [231
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
procesului de Învătământ presupune raportarea randamentului sau performanțelor școlare la solicitările obiective, succesul (insuccesul) școlar presupune raportarea concomitenta atât la exigențele externe cât și la posibilitățile interne ale elevului. În consecință, calitatea acestor performanțe, măsurate și evaluate cu ajutorul diferitelor instrumente docimologice, constituie criterii de apreciere a procesului de Învățământ și cadru de referință pentru analiză succesului (insuccesului) școlar. Aceleași performanțe, desemnând un anumit grad de eficiență, vor avea semnificații psihopedagogice diferite din punct de vedere al reușitei școlare. Nuanțarea este impusă
Idei pentru învăţământul simultan by Creţu Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/1212_a_1922]
-
Îndemână. O facem cu educatoarea, elevul, părinții, cercul de cunoștințe; obervația În timpul activităților În școala și În afara ei; experimentul provocat său natural; analiza rezultatelor activității elevului-mapa de la grădiniță, lucrări realizate În clasa; testarea elevilor prin probe de cunoștințe pe baze docimologice și Înregistrarea datelor obținute În diagrame de progres școlar. Învățătorul trebuie să urmărească permanent aceste diagrame pentru a ști În timp util și să poată interveni favorabil la schimbările care se produc.Daca reușește să descopere la timp momentele de
Idei pentru învăţământul simultan by Creţu Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/1212_a_1922]
-
cerințe speciale. Evaluarea complexă a copiilor cu cerințe educative speciale corelează o serie de date obținute prin anamneză, diagnostic medical (clinic și paraclinic) și diagnostic psiho-pedagogic (folosind metode ca observația, convorbirea, chestionarul, ancheta, aplicarea de teste sau probe experimentale, teste docimologice etc.). În urma acestei evaluări se stabilește un diagnostic formativ (care include și un diagnostic diferențial) și se întocmesc documentele de orientare școlară. Astfel, pe baza teoriilor psihologice operaționale, elaborate de J. Piaget și L.S. Vîgotski (zona proximei dezvoltări), activitatea de
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
deprinderi obișnuite prin cumulare și care se realizează prin examene și concursuri. 2. Din perspectiva axei temporale la care se raportează evaluarea, se disting: * evaluarea inițială, care se realizează în debutul unei etape, al unei perioade de instruire (prin teste docimologice, concursuri); * evaluarea continuă, care se realizează pe parcursul secvenței de instruire, prin probe orale, scrise, practice; * evaluarea finală, care încheie o perioadă de formare și se realizează prin teste de verificare sau examene. Coroborând cele două criterii, corespunzătoare perspectivelor mai sus-amintite
Autoevaluarea : o treaptă spre progres by Adriana Apostol, Vergina Șerban () [Corola-publishinghouse/Science/295_a_1372]
-
comunitate și societate. Elevul este evaluat cu calificative și note. Evaluarea înseamnă diagnostic, certificare, prognoză. Sistemul de notare diferă după țări, iar la noi este de la 10 la 1 (în ciclul primar se folosesc "calificative"). Fără a intra în considerații docimologice, ne putem întreba cum pot fi identificați cu adevărat elevii merituoși atunci când sunt folosite câteva "calificative", dar și de ce apar mari diferențe de notare atunci când este vorba de aceeași "teză", "lucrare". Unii spun că educatorii nu pot evita "efectul de
by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
observațiile independente; - munca cu manualul și alte cărți; - lucrările experimentale; - lucrările practice și aplicative; - lucrul în grup. 2. Metode și procedee algoritmice: - algoritmizare; - instruirea programată; - exercițiul 3. Metode și procedee evaluativ-stimulative: - observarea și aprecierea verbală; - chestionarea orală; - lucrările scrise; - testele docimologice; - verificarea prin lucrări practice; - examenele; - scările de apreciere; - verificarea cu ajutorul mașinilor 2. Prezentarea selectivă a unor metode de învățământ utilizate în învățământul tehnic Metodele de învățământ, cel mai adesea nu se manifestă izolat și mai ales - în stare pură. Ele
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
probitatea. Variante ale lecției de verificare și apreciere sunt numeroase lecții de verificare și apreciere prin chestionare orală; lecții de apreciere și verificare prin lucrări scrise sub formă de eseu deschis; lecții de verificare și apreciere prin lucrări practice, teste docimologice etc. B. Lecțiile de pregătire practică în învățământul agronomic se desfășoară potrivit planurilor de învățământ și programelor analitice fie în cadrul orelor destinate laboratorului tehnologic la liceu sau instruirii tehnologice la școala profesională, fie în cadrul practicii comasate, respectiv, practica de producție
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
evaluării 179 5. Factori ai variabilității aprecierii și notării 181 5.1. Subiectivismul în practica evaluativă 183 5.2. Servituțile evaluării 189 5.3. Puterea predicției în educație 193 5.4. Efecte perturbatoare în apreciere și notare 197 6. Testul docimologic - instrument de măsurare a rezultatelor școlare 205 6.1. Delimitare conceptuală și clasificare 207 6.2. Etape în elaborare și aplicare 216 6.3. Tipologia itemilor 217 În loc de concluzii. Câteva reguli pentru o evaluare reușită 229 Note bibliografice 231 Anexe
[Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
evaluare 237 I. Probe de evaluare la concursul de titularizare pentru profesorii de pedagogie (Florina Oțet, Constantin Cucoș) 239 II. Criterii generale de evaluare a portofoliului din cadrul examenului de absolvire a modulului psihopedagogic de către studenți (Constantin Cucoș) 249 III. Test docimologic la Introducere în pedagogie și Teoria și metodologia curriculumului (Florin Frumos) 251 IV. Test docimologic la Teoria și metodologia instruirii și Teoria și metodologia evaluării (Florin Frumos) 259 Introduceretc "Introducere" Prezenta lucrare este concepută ca o sursă de învățare și
[Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
Oțet, Constantin Cucoș) 239 II. Criterii generale de evaluare a portofoliului din cadrul examenului de absolvire a modulului psihopedagogic de către studenți (Constantin Cucoș) 249 III. Test docimologic la Introducere în pedagogie și Teoria și metodologia curriculumului (Florin Frumos) 251 IV. Test docimologic la Teoria și metodologia instruirii și Teoria și metodologia evaluării (Florin Frumos) 259 Introduceretc "Introducere" Prezenta lucrare este concepută ca o sursă de învățare și un suport reflexiv pentru studenți - viitori profesori, în faza de pregătire inițială -, dar și pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
fără a le exclude total. Pe scurt, intenția noastră este surprinsă prin următoarele obiective ale lucrării: - acomodarea cititorului cu limbajul pedagogic și accesarea corectă de către acesta a aparatului conceptual specific teoriei și practicii evaluative; - lecturarea și înțelegerea adecvată a practicilor docimologice contemporane, a conținuturilor și reverberațiilor adiacente purtate de acestea; - conștientizarea unor criterii de selectare și valorizare a dispozitivelor evaluative tradiționale sau alternative puse în circulație la un moment dat; - formarea abilităților de a construi probe de evaluare care să satisfacă
[Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
cazul diferitelor discipline școlare ce se studiază în învățământul secundar și liceal. La ce discipline și din ce cauză este privilegiat aspectul măsurării sau cel al aprecierii? Ce concluzii didactice puteți trage din această analiză comparativă? 2. Faceți o comparație docimologică între examenul de bacalaureat și concursul de admitere, trecând pe patru coloane aspectele identice, pe cele contrastante, pe cele specifice numai examenului de bacalaureat și pe cele specifice numai concursului de admitere. 3. Considerați că un concurs de admitere poate
[Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
De cele mai multe ori avem de-a face cu un glisaj între cele două repere (ireal și real), exigențele fiind date dinainte sau structurându-se chiar în actul evaluării. În general, teoria și practica evaluativă au fost marcate de următoarele paradigme docimologice (cf. Potolea, Manolescu, 2005, p. 6): 1. evaluarea „comparativă”, a cărei funcție principală era de a compara elevii și a-i clasifica, raportându-i pe unii la alții, acordându-le diplomă sau alte distincții, după nivelul lor de reușită; 2
[Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
corelarea mai atentă a acestei axe procedurale cu funcțiile prioritare pe care le îndeplinește evaluarea într-un anumit context sau moment; 4. diversificarea tehnicilor de evaluare și creșterea gradului de adecvare a acestora la situații didactice concrete (extinderea folosirii testului docimologic, a lucrărilor cu caracter de sinteză, a modalităților complementare sau alternative de evaluare, punerea la punct a unor metode de evaluare a achizițiilor practice); 5. explicarea și semnificarea rezultatelor în fața elevilor, pentru a transforma evaluarea în prim pas al autoevaluării
[Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]