14,928 matches
-
de care partidul de guvernămînt s-a lămurit, chipurile, atît de tîrziu, a început de pe vremea cînd ROMÂNIA MARE alcătuia liste negre, cu personalități care ar fi trebuit executate și cu atacuri antisemite și xenofobe care au stat la baza doctrinei PRM. Pe vremea, însă, cînd Cronicarul atrăgea atenția Parchetului General să se sesizeze împotriva lui CVT, tribunul avea oameni în guvernul Văcăroiu, iar cînd PSDR-ul a intrat în opoziție a defilat cu CVT umăr la umăr, pînă aproape de alegeri
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14760_a_16085]
-
mai are nevoie de nici o demonstrație. Dacă Dimitrie Paciurea, primul sculptor român care a resimțit imposibilitatea coabitării unei arte realiste, de multe ori documentare, așa cum se regăsește sculptură în spațiul său originar, cu aspirația spiritualista și cu vocația transcendentei din doctrina creștinismului oriental, rezolvă acesta problemă, aparent insurmontabila, prin preluarea în tridimensional a bidimensionalului icoanei sau prin fugă în gigantism și în alegorie, daca Brâncusi se adîncește în arhaic sau se înalță pînă simte tactil lumină glaciala și eternă a formei
A treia cale sau Inocenta Sfintului Gheorghe by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14780_a_16105]
-
consumatorismo; în vreme ce consumismo (formație internă) s-a fixat pentru sensul clar negativ, implicînd o interpretare ideologică și morală, legat de formula "societate de consum". Familia lexicală a cuvîntului, deja destul de bogată (consumista "consumist", "protagonist sau victimă a consumismului", consumistica "consumistică; doctrina consumismului", consumistico "consumistic", adjectiv, C. Quarantotto, Dizionario del nuovo italiano, 1987), a intrat în mare parte în dicționarele generale (cf. Zingarelli 1996). Dispunem de atestări în română, furnizate de Internet, pentru ambele forme: sînt ceva mai numeroase cele pentru consumism
"Consumism" / "consumerism" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14851_a_16176]
-
biografic): Etapele de formare ale unei conștiințe politice sînt mult mai repezi decît acelea ale conștiinței estetice, pentru că indivizii, în cadrul unei culturi încăpătoare, se orientează mai ușor în direcția acțiunii decît în aceea a speculației sau a creației. Despre o doctrină literară, la scriitorii noștri din jurul anului 1830, nu poate fi vorba. Le lipsea acel spirit de grupare în cenacle, unde se frămîntă manifestele artistice, precum și tradiția literară, care asigură continuitatea sau stîrnește reacțiunile înnoitoare. De altă parte, prestigiul romantismului francez
Critica nemuritoare a detaliului by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14845_a_16170]
-
poate iremediabil, cîștigurile de libertate de după 1989. Opoziția față de religie ține mai totdeauna de sistemele tiranice, foarte, dar foarte rar de cele democratice". Vidul religios nu devine automat "rațional", "democratic", "progresist" așa cum par a fi încredințați unii fervenți retardați ai doctrinei iluministe, căci după cum spunea un mare apologet al creștinismului, Gilbert K. Chesterton: Pericolul în cazul necredincioșilor nu este că ei nu vor mai crede în nimic, pericolul este că vor fi dispuiși să creadă orice". À bon entendeur, salut! Și
Un româno-american (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14873_a_16198]
-
e înlocuită sau, mai bine zis, completată în manual cu aluviuni ale gândirii elenistice și extrem-orientale. Aș fi riscat afirmând că esențializarea pildelor creștine din acest text ne trimite la Hermes Trismegistul, la tezele depersonalizării taoiste, la surâzătoarea vacuitate a doctrinei sau, mai bine zis, a comportamentului zen. Căci războinicul luminii, un soi de protosimbol al cavalerului creștin, este condiționat de iubire în termenii preciși ai primei epistole către locuitorii Corintului: Fără iubire el nu e nimic." Iar această iubire, care
Paulo Coelho, "maestru de viață și speranță" by Smaranda Bratu Elian () [Corola-journal/Journalistic/14886_a_16211]
-
a noastră, despre toate voi scrie. Dar să renunț, la ce, la frumoasele gînduri, la frumoasa sferă de aur a abolirii tuturor contradicțiilor hidoase de pe glob între rase, clase, sexe, popoare, pentru ce? R.B.: François Furet spunea că tocmai universalismul doctrinei comuniste a fost cel care a tras în capcana lui și intelectualii. Însă eu v-am pus întrebarea tocmai pentru că după prăbușirea comunismului au ieșit la iveală, mai ales pentru mulți occidentali, și toate atrocitățile comise în numele unei lumi "mai
Nina Cassian - "Partidul comunist nu m-a iubit niciodată, a fost o dragoste neîmpărtășită" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14932_a_16257]
-
conștiințele cinstite ca și pe cele scelerate.(...) Nici inteligența, nici intenția de a face Binele nu ne păzesc de Rău. Singurul baraj în calea fanatismului ucigaș ni-l oferă traiul într-o societate pluralistă în care contraponderea instituțională a altor doctrine și a altor puteri ne împiedica întotdeauna de a merge pînă la capăt în impunerea propriilor credințe".
Dialog despre erori by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/15287_a_16612]
-
despre sonoritate și limbă, limbă și corp, limbă și număr, proverbe și expresii. Limba nu reprezintă pentru el doar o simplă unealtă în mâna autorului, ci începutul a tot ceea ce înseamnă gândire și scriere. Deja din 1929 postula necesitatea unei "doctrine a sunetului" în sensul neștiințific al teoriei culorilor concepută de Goethe. Această insuficiență trebuia să fie satisfăcută de Lauda vocalelor. Un impuls esențial în acest sens l-a reprezentat simbolismul francez cu speculațiile sinestezice despre sunet și culoare (de ex.
Reinhart Meyer-Kalkus - Vocea și arta vorbirii în secolul 20 by Adina Olaru și Ruxandra Năstase () [Corola-journal/Journalistic/15305_a_16630]
-
regretat. Liberalismul de factură teroristă pe care îl propovăduia venerabilul mi-l făcea antipatic. Și numai Dumnezeu știe cîte milioane de voturi posibile au irosit el și Radu Câmpeanu, în 1990, din cauză că habar n-aveau de liberalismul modern. Și nici doctrina liberală clasică n-o stăpîneau decît pentru conversații de cafenea, cu nepreveniți. Informator cu soldă, Amedeu Lăzărescu a iești la atac cînd a fost dat de gol. Nu tu rușine, nu tu regrete - a dat rapoarte la Securitate din convingeri
Turnători și ștergători la Securitate by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15409_a_16734]
-
dar destul de puțin cunoscut la noi. Analiza operei lui, realizată de Marius Jucan din perspectiva proiectului cultural alternativ pe care Thoreau l-a căutat și, implicit, a modernității americane, se adresează, în afara pasionaților de studii americane, și celor interesați de doctrine sociale în general. Normalitatea socială, așa cum o cunoaștem azi (nu chiar atît de diferită de normalitatea socială a epocii lui Thoreau în multe puncte esențiale), este cea chestionată. Cultura terapeutică pe care Thoreau a căutat-o încearcă să reabiliteze în
Proiectul unei culturi terapeutice by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15415_a_16740]
-
proiectului unei culturi terapeutice, precum și pericolele și utopismul ei, dar și elemente legate de stilul și ale formației autorului în discuție. Totul pus în termeni cît mai simpli, punct de plecare doar pentru o discuție asupra tradiției individualismului american față de doctrinele noastre sociale. Marius Jucan - Singurătatea salvată. O încercare asupra operei lui Henry David Thoreau din perspectiva modernității americane, Editura Fundației pentru Studii Europene, Cluj-Napoca, 2001, 192 p., f.p.
Proiectul unei culturi terapeutice by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15415_a_16740]
-
barbariei cu față umană. Astfel încît avangarda reia exhortația rimbauldiană (uzurpată de marxism): "Trebuie schimbată viața", propunîndu-și a săvîrși măreața operație în numele unor principii poetice. Să remarcăm că punctul de plecare al reconstrucției existențiale se află nu în abstracțiunile unei doctrine social-politice, ci în concretul fermentînd de viață al unor stări poetice, cu rădăcini în profunzimile ființei noastre, capabil a angaja entități pe cît de misterioase pe atît de perene precum visul, copilăria, nebunia, dragostea (pentru fiecare concept în parte, ne
Salvarea unei specii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15473_a_16798]
-
ani această lecție de relativizare a specificului național a fost demonstrată convingător prin analizarea cauzelor supraviețuirii vechiului regim în toată Europa modernă; prin examinara interconexiunilor dintre societățile europene și politica lor în perioada imediat următoare primului război mondial; prin reapariția doctrinelor naționaliste în Germania, doctrine al căror caracter mai degrabă tranzitoriu decît stabil-ideologic, părea o constantă; în fine, prin descoperirea faptului că pesimismul cultural nu este apanajul spiritului german, ci mai curînd o trăsătură a societăților burgheze în general. Aceste tentative
Wolf Lepenies - Europa și paradoxurile culturii germane by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15482_a_16807]
-
relativizare a specificului național a fost demonstrată convingător prin analizarea cauzelor supraviețuirii vechiului regim în toată Europa modernă; prin examinara interconexiunilor dintre societățile europene și politica lor în perioada imediat următoare primului război mondial; prin reapariția doctrinelor naționaliste în Germania, doctrine al căror caracter mai degrabă tranzitoriu decît stabil-ideologic, părea o constantă; în fine, prin descoperirea faptului că pesimismul cultural nu este apanajul spiritului german, ci mai curînd o trăsătură a societăților burgheze în general. Aceste tentative convingătoare, uneori divergente, care
Wolf Lepenies - Europa și paradoxurile culturii germane by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15482_a_16807]
-
vedere, se sustrag oricărei înțelegeri. Aceasta este miza lucrării lui John Dewey Filozofia germană și politica sau a studiului Egoismul în filozofia germană, al lui George Santayana, care au fost publciate în 1915, respectiv în 1916. Dewey a insistat asupra doctrinei kantiene a celor două realități - "una exterioară, materială și necesară, cealaltă interioară, ideală și gratuită (...), prioritate avînd întotdeauna cea interioară", într-o viziune specific germană; la fel a procedat și George Santayana (...) Pentru el perversitatea gîndirii germane ar fi constat
Wolf Lepenies - Europa și paradoxurile culturii germane by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15482_a_16807]
-
destul de distonant. Popularitatea lui Lenin și a altora a scăzut într-atât, încât critica nu mai suna ca o învinuire, ci aproape ca un elogiu: autoritățile apăreau nu ca niște dogmatici fanatici, ci ca niște oameni pragmatici care neglijau voit doctrina învechită. Și se pare că în Occident s-a trecut cu vederea acest moment, considerându-se adesea că mișcarea pentru drepturile omului în URSS este încă una din variantele neomarxismului. Paradoxul constă în faptul că puținii participanți la această mișcare
Vladimir Bukovski - ȘI SE ÎNTOARCE VÎNTUL - fragmente - () [Corola-journal/Journalistic/14312_a_15637]
-
faptul că el nu rămâne între limitele vieții acuzatului; dacă pierzi procesul, îi spune unchiul lui K. "vei fi șters din societate și toate rudele tale împreună cu tine"; vina unui evreu o conține pe aceea a evreilor din toate timpurile; doctrina comunistă asupra influenței originii de clasă înglobează în greșeala acuzatului greșeala părinților și a bunicilor. În procesul pe care-l intentează Europei pentru crima colonizării, Sartre nu-i acuză pe coloni, ci Europa, toată Europa, Europa tuturor timpurilor; căci "colonul
Milan Kundera: Testamentele trădate by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14416_a_15741]
-
Nicolae Manolescu În Gîndirea captivă, Czeslaw Milosz analizează concubinajul dintre naționalism și comunism într-un moment (la începutul anilor '50) în care celor mai mulți dintre noi cele două doctrine li se păreau incompatibile. Cominternul și Cominformul, ca mai devreme, în plan teoretic, internaționalismul proletar, transformaseră naționalismul în cel mai important, alături de fascism, adversar al comunismului. Nu doar în varianta lui stalinistă, pe care generația mea a învățat-o la
Comunism și naționalism by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14481_a_15806]
-
Ceaușescu s-a raportat atît la sovietici, cît și la americani. Nu l-a pus el la punct pe reformistul Gorbaciov? N-a refuzat el clauza națiunii celei mai favorizate, preferînd a-și plăti datoriile?). Nici un cuvînt despre ameliorarea esenței doctrinei, despre vreo "primăvară" ca la Praga și, cu atît mai puțin, despre vreo revoluție ca la Budapesta. Cel care condamna în 1968 invadarea Cehoslovaciei lui Dubcek, o cerea în 1981 pe a Poloniei lui Walensa: deosebirea venea din faptul că
Comunism și naționalism by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14481_a_15806]
-
de "libertate", mai apar în sfera discursului comunist două confuzii. Una privește "cuvîntul amfibologic" egalitate. Acolo unde autorul în discuție înțelegea "o egalitate proporțională a fiecăruia cu fiecare, măsurați fiind cu toții (în mod diferențiat, firește), cu propriile lor staturi potențiale", doctrina "socialismului" înțelegea "o brutală egalizare procustiană (croită firește pe un calapod exterior ființei, și anume pe calapodul cel mai mic, la nivelul brutei supraviețuiri)". O altă "poveste" e generată de vocabula fraternitate, "poate cea mai închisă și exclusivă dintre vocabule
La antipod, Mihai Șora (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14491_a_15816]
-
pe aceea de simptom. Pentru că ea marchează, în mod decis, o ruptură - una care ar putea fi chiar o problemă de generație -, atît față de discursul monoton și pleonastic al expresiilor alternative și al nenumăratelor insurgențe domesticite, cît și față de retorica doctrinelor înalte, de acel gen de artă care caută spiritualitatea în silogisme și sfințenia în titluri. Prin desenul său de un laconism extrem, dus uneori pînă la limita notației abstracte indiferent dacă el are un referent nemijlocit sau doar unul cultural
Între mãrturisire și experiment by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14660_a_15985]
-
și dacă aș vorbi acum s-ar auzi pînă pe fundul apei/ unde stau liniștit" ( un sentiment de doi bani). E vorba de un suflet spontan dilematic. Dacă damnații mai vechi manifestau o generalitate a deznădejdii, se revendicau de la o doctrină ( exprimată sau subînțeleasă) a condiției lor, legată de concepte creștine, în producția de acest tip avem a face cu o "dezechipare" filosofică, în favoarea cotidianului anost, a citadinismului celui mai pedestru. Metafizica e suprimată. "Căderea" se învederează fără orizont, brută, burlescă
Șansa "biografismului" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14037_a_15362]
-
toate sensurile, în bine sau în rău. Dacă interesul suprem al națiunii o cere, nu există sacrificiu prea mare" (p. 19). În privința principiilor egalității și libertății, istoricul român face o plină de revelații comparație între doi gînditori reper în istoria doctrinelor politice: Alexis de Tocqueville și Karl Marx. El constată că societatea americană egalitară descrisă de Tocqueville în faimoasa sa carte De la démocratie en Amérique nu a existat în realitate ("Tocqueville lasă impresia de a nu fi înțeles mare lucru din
De la Tocqueville la corectitudinea politică by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14057_a_15382]
-
Diderot cenzura era socotită ceva firesc, spunându-se despre cenzori că ar fi niște: oameni de litere (respectabili n.n.) însărcinați cu examinarea cărților care se imprimă... astfel încât să nu publice nimic din ceea ce ar putea seduce spiritele printr-o falsă doctrină... Halal examinare! zicem noi astăzi, pățiți. Mai departe, în Enciclopedie se mai spune despre cenzurarea cărților că este: o adnotare sau o calificare a tot ce jignește adevărul...; calificarea... este cu atât mai drastică cu cât (cartea) se îndepărtează de
Milton, 1644 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14109_a_15434]