29 matches
-
poetica expresionismului; înaintea „autentiștilor” autohtoni (Camil Petrescu, Eliade, Sebastian). Paradisul suspinelor preia de la Gide convenția jurnalului găsit și comentat. Aceasta este însă parodiată, de fapt, răsturnată în ideea - antimimetică, manieristă... - potrivit căreia „minciuna” ficțiunii e mai prețioasă decît orice „adevăr” documental. Teatralitatea și stilizarea expresionistă caracterizează - nu mai puțin - nuvelele „Luntre și punte“ și „Cu inima’n cap“ (v. și analizele lui Ov.S. Crohmălniceanu din Literatura română și expresionismul), iar elementele de „magie erotică” și de obsesie sexuală dilatorie bîntuie și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
obstrucții pe care le întâmpină din partea diriguitorilor politicii culturale și educaționale a vremii (care îl destituie temporar din postul de profesor în 1860-1861). În aceste condiții, Hasdeu se mută în 1863 la București, unde este solicitat ca membru în "Comisia documentală" și în "Comisiunea moșiilor mănăstirești" iar din 1864 ca responsabil cu editarea "Arhivei istorice a României", dobândind, ca publicist, istoric și literat, un prestigiu tot mai mare, care i-a adus și mulți dușmani ("Arhiva istorică a României" este suspendată
Bodan Petriceicu Hasdeu. Repere ale unei biografii ilustre by Claudia Furtun? () [Corola-publishinghouse/Science/83576_a_84901]
-
în orchestra trupei italiene de operă din București. După 1850 a ocupat diferite funcții administrative: „scriitor” și mai târziu „ajutor la masa a doua” la Departamentul Credinței, primind între timp și rangul de pitar, secretar și apoi membru al Comisiei Documentale, iar din 1862, la Arhivele Statului, șef al secției istorice și a așezămintelor publice și ulterior „cap al secțiunii bunurilor publice”. Își face debutul publicistic în 1857, cu un foileton muzical apărut în ziarul „Naționalul”. În mai puțin de un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286992_a_288321]
-
în coborârea lor, vărsau apa pe un jgheab ce ducea la canalul principal de irigație, de unde apoi apei i se dădea cursul dorit de către lucrătorii grădinari la plantele sădite în vetre. Ar fi demn de reținut și faptul că, în documentale vechi, locurile pe care se făceau lucrări de grădinărie se numeau saduri, evident că de la verbul a sădi. Apicultura, domeniu de activitate căruia în trecut i se zicea albinărit, iar celor ce se îndeletniceau cu îngrijirea și înmulțirea stupilor li
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]