13,082 matches
-
ierarhia valorică -, experiență, lectură și cunoașterea ariei largi a publicisticii românești pentru construirea propriului sistem de referințe. Raționamente susținute pe termeni exacți despre lucruri concrete, nu de puține ori ajutate de intuiții, la rându-le, complice active în obținerea rezultatelor documentării. Aș mai observa, ca reper fundamental al acestei experiențe, relația dintre publicistică și romanul La răspântie de veacuri, din Prefața căruia reținem în favoarea afirmației de mai sus: "Urzeala cărții mele - câtă se vede azi, și câtă va mai fi - este
Substanța umană by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14357_a_15682]
-
schițele, micile romane, chiar și articolele publicate de Serghei Dovlatov în S.U.A., în gazeta "Novîi Americaneț", au fost cuprinse în câteva volume. Volumul Ne-am întâlnit, am sporovăit cuprinde, printre altele, un ciclu care se numește Compromisul. Dovlatov povestește despre "documentarea" pe teren, pentru scrierea articolelor ditirambice în gazeta "Sovieskaia Estonia", la care scriitorul a lucrat un timp. Mai exact, în ce mod au fost golite de orice urmă de viață materialele gazetărești. Și, pentru că viața e tristă, scriitorul a hotărât
Compromisurile by Margareta Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/14448_a_15773]
-
așa cum ne-am fi așteptat, o erată cu scuzele de rigoare pentru accidentul tipografic și, eventual, cronica trunchiată publicată integral de această dată, motiv pentru care am considerat-o pierdută. întâmplarea a făcut ca, recent, în cadrul muncii de cercetare și documentare la Biblioteca Academiei Române, ocupându-mă de fișarea paginii literare a ziarului Drapelul, pe parcursul întregii lui apariții (1944-1948), să descopăr acea cronică rătăcită, singurul ecou din epocă privind cel mai important roman al lui Dinu Pillat, pe care o propun celor
O restituire by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/14520_a_15845]
-
și Ion Vinea. Dăduse chiar anumite semne a ceea ce urma să fie "revoluția" dadaistă. La acest capitol românesc al cărții sale, biograful se arată destul de bine informat, referințele sale principale fiind Ovid S. Crohmălniceanu și Serge Fauchereau. (Un supliment de documentare, de pildă apelul la corespondența dintre Tzara, Vinea și Marcel Iancu, publicată în revista "Manuscriptum" de Henri Béhar în 1981, ar fi dat, totuși, ceva mai multă culoare raporturilor sale cu mediul de origine). Treptat, se încheagă un portret foarte
O biografie a lui Tristan Tzara by Ion Paul Sebastian () [Corola-journal/Journalistic/14556_a_15881]
-
această excepțională remarcă a părintelui Iustin Marchiș, pe care Kaplan își sprijină de fapt analiza zonei: "Ortodoxia estică pune relația individului cu Dumnezeu mai presus de relația individului cu comunitatea". Lumea arabă prilejuiește alte definiții-pecete, demonstrând talent și o anume documentare anterioară: "Peisajul sirian era asemeni poeziei de calitate, frumos tocmai prin simplitatea sa". Intr-adevăr, monorima poemelor arabe a fost deseori comparată cu deșerturile și chiar ascultarea ritmurilor acestor poeme evocă mersul cămilelor prin deșert și al aștrilor pe cer
Singur cu forțele istoriei by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14582_a_15907]
-
citite ca atare și asumate ca valoare informativă, dacă nu ca valoare estetică sau ca simplă lecție de viață. E vorba, la urma urmelor, de o carte care mimează "inocența" unui basm (emoții, curiozitate, inițieri, revelații, fantastic) sub masca unei documentări riguroase care poate deschide drumul unui alt "investigator pe cont propriu".
Povestea unor experiențe by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Journalistic/14619_a_15944]
-
și greu de înțeles, neocolind, totodată, nici trăsăturile în dispută ale personalității acestuia. Stilul biografului este de altfel foarte accesibil, iar episoadele acestei existențe deosebit de incitante și de controversate curg liber și fără efort, într-o bună relație cu evidenta documentare de fundal. Este foarte interesant și util, pe de altă parte, să obții un punct de vedere arhimedic în ceea ce-l privește pe Jung, dat fiind că orice biografie succede inevitabil propriilor memorii (îngrijite, ce-i drept, destul de "creativ" de către
Vremurile autorilor by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14646_a_15971]
-
ISO) a reușit să publice, în urmă cu câteva luni, beneficiind și de sprijinul venit de la New Europe College, volumele IV-V (1995-1996) din Annals of the Sergiu Al-George Institute. Impresionant prin dimensiuni, varietate tematică, calitatea colaboratorilor și prin acribia documentării, ultimul număr al Analelor reunește nume prestigioase, alături de altele în plină afirmare: Andrei Cornea, Mădălina Vârtejanu, Ennio Sanzi, Bogdan Burtea, Luminița Munteanu, Arion Roșu, Radu Bercea, Florentina Vișan, Șerban Toader și Sanda I. Ducaru. Studiile sunt redactate în limbile franceză
Eveniment la unISOn by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14080_a_15405]
-
i-a adresat-o la începuturile acestuia - dar și prin polemica privind Noua Critică ce a urmat publicării volumului Despre Racine. Atracția lui Barthes pentru teatru, și mai cu seamă descoperirea lui Brecht, este evidențiată în mod deosebit printr-o documentare scenografică pertinentă care permite să se înțeleagă influența lui asupra înscenării textuale însăși. Dintre etapele următoare, câteva fac obiectul unei încadrări topografice speciale, cu un efect estetic fascinant. Una dintre ele este cea a Japoniei, imaginată de Barthes ca Imperiul
Întoarcerea lui Roland Barthes by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/14150_a_15475]
-
pentru că nu a fost exploatată - o idee, mai exact, din categoria celor semnalate și clasificate (dar nu clarificate) doar pentru a fi mai bine ignorate și clasate. Modul în care cei doi autori o pun la lucru este unul al documentării minuțioase - cel puțin în două planuri: al teoriilor integratoare, susținute de o bibliografie riguroasă, și al particularizărilor prin fapte, cifre și statistici, preluate din variate surse ori întocmite chiar de autori (a se vedea anexele). Tudor & Gavrilescu depășesc nivelul criticilor
Democrația de dicționar by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15064_a_16389]
-
Țugui ai sentimentul că autorul nu găsește tonul just, iar ceea ce se vrea o radiografie lucidă, deopotrivă a unei existențe și a contextului istoric, eșuează în didacticism și patos moralizator. Un aspect care salvează în bună măsură acest volum este documentarea minuțioasă (autorul selectează o serie de scrisori, documente referitoare la "călătoria familiei Dumitriu în R.P. Ungară, R. Cehoslovacă și R.D. Germană" și la plecarea în R.F.Germania.) Cele patru anexe ale cărții, mai cu seamă scrisoarea către Gheorghiu-Dej din 16
O biografie by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15127_a_16452]
-
pe teren" au concluzii invariabil sceptice ("reieșea că terenul lui nu e al nostru, e un teren minat, amenințător parcă, înaintarea se face mai greu decât s-ar fi crezut"), care, neîncadrându-se în tiparele oficiale, trec în redacție drept "documentare de-a moaca", incapacitate de a observa "esențialul". I se reproșează "aerele de scriitor", e criticat că face "gazetărie de cenaclu", i se rețin textele de la publicare, iar după ultimul documentar, evocând un episod de muncă patriotică început cu cel
Despre interpretare by Sorina Sorescu () [Corola-journal/Journalistic/15133_a_16458]
-
cincizeci de ani (tocmai acest jubileu îl sărbătorește volumul), la îndemnul inegalabilului mentor al Cercului științific studențesc de Filologie Clasică, profesorul Mihai Nichita. El este cel care a încetățenit un fel de ritual pentru tinerii cercetători: descoperirii unui subiect fructuos, documentării - dificile, pe timpuri, astăzi ușurate de accesul la Internet - îi urma etapa prezentării în public, în cadrul susnumitului Cerc, unde se desfășurau, pasionant, confruntări de opinii, apărări argumentate, exerciții de demonstrație logică și de cristalizare a gîndului și a expresiei. Așa
Noi studii clasice by Gabriela Duda () [Corola-journal/Journalistic/13435_a_14760]
-
împreună cu verișoara lui, Vita. Mizeria și aventurile emigranților italieni de acum un secol constituie o temă evitată de prozatorii din Italia, fiindcă memoria colectivă a resimțit emigrația ca o rușine. „Ceea ce frapează în Vita - scrie „Corriere della Sera” - este amploarea documentării nu doar asupra celor zece ani petrecuți de Diamante la New York, ci și a vieții rudelor rămase acasă, în satele sărace din sudul Italiei, drama colectivă a unor disperați care văd o salvare în lumea de peste ocean, dar odată ajunși
MERIDIANE () [Corola-journal/Journalistic/13578_a_14903]
-
a informației (cunoștinței) necesare până când se „aprinde” scânteia inspirației, în luminile căreia drumul căutat apare ordonat și clar, așteptând să fie transpus, de cei chemați, în limbajul conceptual. După mine, cantitatea de informație (în sens Shannon) acumulată în perioada de „documentare” nu se reflectă direct și linear în valoarea soluției intuite; totuși, există o relație între această cantitate și declanșarea inspirației, cel puțin la oamenii cu har, considerați de Schopenhauer oameni cu dispoziții geniale, apți să zămislească Ideea. În concluzie, mie
Voci din public () [Corola-journal/Journalistic/13605_a_14930]
-
scăzut teribil). Așa că, faute de mieux, se scot din dosare materialele lăsate în așteptare ale istoricilor literari, mai răbdători prin natura lor. l În CONVORBIRI LITERARE nr. 7, ne-am oprit la Florin Faifer, totdeauna de citit atît pentru temeinicia documentării, cît și pentru că scrie bine, deloc plicticos-belferește. Articolul lui de la rubrica „pluta de naufragiu”, intitulat Benedictinul, salvează din valurile timpului un personaj demn de atenție, istoricul Gheorghe Bezviconi (1910-1966). Biografia lui, așa cum ne-o prezintă Florin Faifer, e semnificativă pentru
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13632_a_14957]
-
apucă să (re)examineze inscripțiile de pe pietrele tombale, ca și monumentele de sculptură și arhitectură. Astfel, continuînd preocupări mai vechi (Cimitirul Bellu din București - muzeu de sculptură și arhitectură, 1941), întocmește lucrarea Necropola Capitalei (apărută abia în 1972), prețioasă prin documentarea ei insolită. În ultima perioadă a vieții avea să fie colaborator extern al Institutului de istorie „N. Iorga” și - tristă ipostază! - al Institutului de studii româno-sovietice al Academiei (...) Păcătoase vremuri, în care, iată, o soluție de continuitate (avem în vedere
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13632_a_14957]
-
de puțn mirarea Cronicarului. De mirare e mai curînd că primăriile noastre au găsit vreme să-și semnaleze prezența pe Internet. l În CURENTUL am dat de un articol "Institutul Cultural Român un aspirator politic pentru intelectualitate". Dincolo de erori de documentare, articolul e insultător la adresa președintelui Fundaței Culturale Române, Augustin Buzura, care de peste doi ani se chinuie ca Fundața să nu mai fie subordonată hachițelor a diverși miniștri și politruci culturali. Surse de la Cotroceni ne-au asigurat că prin înființarea Institutului
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13808_a_15133]
-
au căzut victime. Această carte despre Paul Morand și România se cuvine salutată astfel ca o contribuție semnificativă la istoria relațiilor româno-franceze, atent situate în contextul istorico-politic al unei epoci dintre cele mai dificile și pline de ambiguități. Cu o documentare remarcabilă (o eroare: Mihai Antonescu, ministrul de Externe al mareșalului, nu a fost frate cu acesta, neexistând de fapt între ei nici o legătură de rudenie), ce valorifică pentru prima oară numeroase pagini de arhivă e meritul său cel mai însemnat
Paul Morand și România by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/13854_a_15179]
-
convertit în ’romgleză’) la mine, îi descurajez. Adopt, la acest punct, metoda lui G. Călinescu: el obliga pe studenți sau doctoranzi să facă lucrări nu despre marii scriitori, ci despre scriitorii medii sau minori. Să facă o lucrare (teză) de documentare. Cercetează d-ta opera lui Octav Șuluțiu și după aceea să scrii despre fantasticul în proza lui Eliade... Unii acceptă, alții nu. O metodă didactică potrivită, care dă roade... Dacă este un absolvent excepțional (caz rar), pot schimba strategia... Când
Eugen Simion: “Și criticul poate fi un Desperado” by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/13901_a_15226]
-
revistei "R.L." la articolul meu Și poeziile au soarta lor..., din nr. 12 (26 martie-1 aprilie a.c.), p. 21, este mai mult decât o exprimă sintagma uzuală. E o intervenție lămuritoare la eroarea pe care am comis-o prin incompletă documentare; pentru care îi mulțumesc respectuos, stopându-se diseminarea unui neadevăr. Prin contribuția domniei-sale se limpezește (vizavi și de conținut) succesiunea titlurilor poeziei lui Coșbuc în discuție - Noaptea Crăciunului, Noapte de Crăciun, după 14 ani schimbate în Colindătorii. Greșeala mea e
VOCI DIN PUBLIC () [Corola-journal/Journalistic/13942_a_15267]
-
Arthur Schott, unica existentă până acum. Dar și mai vie sursă de informație asupra fraților Schott o constituie Introducerea la lucrarea lor. Partea I, Valahii ca popor, îl caracterizează pe Albert. El vine cu potențialul de fecundă reflexivitate asupra unei documentări istorice, geografice, economice, etnografice, dând dovadă de o uimitoare intuiție a situațiilor, prompt în a îmbrățișa valoarea și a saluta calitatea, în urma unei voințe de specializare fără pedanterie, fără teoretizări, în atenție fiind două idei fundamentale, originea latină a poporului
Basme valahe by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13929_a_15254]
-
la nord de Dunăre. Albert pregătește înțelegerea poveștilor. El prelucrează textele culese de Arthur, le adnotează și le compară, mai ales cu cele ale fraților Grimm, recunoscuți a fi exercitat o influență deosebită asupra mișcării folcloristicii europene. O altfel de documentare aduce Arthur. Sunt poveștile sale culese pe viu. Dar dincolo de materialul în sine, tradus după ce a fost transcris, Arthur este semnatarul părților a II-a și a III-a a Introducerii. Pentru mine, partea a II-a, Valahii din Banat
Basme valahe by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13929_a_15254]
-
din străinătate; dar se pare că strădania individuală, susținută de o bună doză de donchișotism, este încă singura care produce oarecari rezultate în cultura noastră de tranziție. Dovadă este această excelentă enciclopedie a exilului literar, scrisă de Florin Manolescu cu documentarea unui bibliograf și cu talentul unui romancier, care va fi consultată și citită, în același timp și cu același profit, de specialiști și de simpli iubitori de literatură.
Diaspora culturală by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/13947_a_15272]
-
de muncă a documentaristului. O cercetare privind cunoașterea unui anume gen de poezie, sau poezia de o anume limbă are nevoie de bibliografii cât mai complete posibil. O astfel de sarcină, ingrată în demersul ei dar extrem de necesară unei bune documentări, și-au asumat Charles M. Carlton, Thomas Amhearst Perry și Ștefan Stoenescu prin volumul Romanian Poetry in English Translation. An Annotated Bibliography Census ( 1740-1996). Volumul a apărut în 1997 sub auspiciile Centrului pentru Studii Românești de la Iași. O Introducere scrisă
Poezie românescă în engleză by Mihaela Mudure () [Corola-journal/Journalistic/14022_a_15347]