43 matches
-
de unul singur". Ion Negoițescu, N. Steinhardt în Scriitori contemporani, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1994, p. 416. ,,N. Steinhardt mă dă literalmente gata cu nemaipomenita lui capacitate de informație. Știe tot, e la curent cu tot, microfizică, cibernetică, biologie, psihanaliză, muzică dodecafonică, artă abstractă, artă concretă, noul roman, mai știu eu ce. Nu pot pricepe când are timp și de unde face rost. Curiozitatea lui intelectuală, febrilitatea lui, neastâmpărul lui sunt amețitoare. Citește cu rapiditate electronică și reține totul temeinic". Al. Paleologu, Alchimia
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
public, nu celui închis al unui serviciu secret. De altfel, vom începe cu acestea din urmă:,,N. Steinhardt mă dă literalmente gata cu nemaipomenita lui capacitate de informație. Știe tot, e la curent cu tot, microfizică, cibernetică, biologie, psihanaliză, muzică dodecafonică, artă abstractă, artă concretă, noul roman, mai știu eu ce. Nu pot pricepe când are timp și de unde face rost. Curiozitatea lui intelectuală, febrilitatea lui, neastâmpărul lui sunt amețitoare. Citește cu rapiditate electronică și reține totul temeinic". (Al. Paleologu, Alchimia
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
fi lăsat în urmă capodopere muzicale, după cum nici de pe urma nazismului nu cred să fi rămas ceva de neuitat. În Germania, reciclarea și piedestalurile noi pentru muzica lui Wagner și Bruckner (acesta din urmă total apolitic) au coincis cu înmormântarea muzicii dodecafonice și a experimentelor mai populare ale republicii de la Weimar. În România, la venirea la putere a guvernului legionar, nu prea exista nimic de reciclat și, probabil, așa se face că, trimisă în turneu în Germania, Filarmonica de la București, cu George
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2215_a_3540]
-
de o factură foarte modernă. Revoluția muzicală începută înainte de război va fi continuată însă în Austria, în jurul lui Arnold Schönberg și al discipolilor acestuia Alban Berg și Anton von Webern, prin perfecționarea unei noi metode de compoziție, scrierea "serială" (sau dodecafonică) al cărei principiu este comparabil cu cel al picturii moderne potrivit căruia artistul trebuie să-și subordoneze propriile norme și propriul univers legilor create și impuse de "natură". Chiar dacă această muzică "atomică" va da naștere între cele două războaie cîtorva
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
vers de Eminescu sau Bacovia. Lui Vasile Spătărelu îî sugerasem să compună un Requiem, dar m-a refuzat, reproșându-mi că nu pricepeam ce înseamnă pentru un compozitor pericolul apropierii de Mozart. A realizat un ciclu impresionant, în tehnica muzicală dodecafonică. Edy Terenyi, după ciclul încredințat vocii și pianului, a complicat aparatul muzical, adăugând percuția. Am participat la primele audiții ale acestor lucrări și am fost foarte impresionat. A.B.Aveți încredere în noile generații? Se mai scrie, se mai citește
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
spre audiție și vizionare un Jazz performance: Sonatină pentru Patru poeți, Oboi, Contrabas și Percuție. Cei patru poeți sunt: Sigitas Geda - lituanian, Kerry Keys Shawn - american, Yang Lian, chinez, și Timur Kibirov - rus cu trăsături mongoloide. Se interpretează o piesă dodecafonică pe mai multe voci. O partitură decadentă, din recuzita postmodernă, în mare contrast cu fanfarele militare și ansamblurile de muzică populară rusească de la Kaliningrad. Sunt voci - mai ales rușii și belarușii - care ironizează, întrebând: „Ați înțeles mesajul acestei piese muzicale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
se găsește la originea unei mișcări de creație înnoitoare: Noua Școală din Viena. În această perioadă compune "7 frühe Lieder" (7 cântece de tinerețe). Sub influența lui Schönberg, a părăsit în1909 funcțiile tonale clasice, pentru ca în 1926 să adopte scala dodecafonică. Creația sa se bazează pe tehnica dodecafonică (tehnica dodecafonică are ca principiu nerepetarea nici unui sunet - melodia fiind în gamă cromatică (mersul din semiton în semiton, această gamă având 12 sunete, spre deosebire de cealaltă care are 8 sunete) - înainte ca celelalte să
Alban Berg () [Corola-website/Science/306583_a_307912]
-
creație înnoitoare: Noua Școală din Viena. În această perioadă compune "7 frühe Lieder" (7 cântece de tinerețe). Sub influența lui Schönberg, a părăsit în1909 funcțiile tonale clasice, pentru ca în 1926 să adopte scala dodecafonică. Creația sa se bazează pe tehnica dodecafonică (tehnica dodecafonică are ca principiu nerepetarea nici unui sunet - melodia fiind în gamă cromatică (mersul din semiton în semiton, această gamă având 12 sunete, spre deosebire de cealaltă care are 8 sunete) - înainte ca celelalte să se fi epuizat armonic sau melodic). Opera
Alban Berg () [Corola-website/Science/306583_a_307912]
-
Noua Școală din Viena. În această perioadă compune "7 frühe Lieder" (7 cântece de tinerețe). Sub influența lui Schönberg, a părăsit în1909 funcțiile tonale clasice, pentru ca în 1926 să adopte scala dodecafonică. Creația sa se bazează pe tehnica dodecafonică (tehnica dodecafonică are ca principiu nerepetarea nici unui sunet - melodia fiind în gamă cromatică (mersul din semiton în semiton, această gamă având 12 sunete, spre deosebire de cealaltă care are 8 sunete) - înainte ca celelalte să se fi epuizat armonic sau melodic). Opera sa cuprinde
Alban Berg () [Corola-website/Science/306583_a_307912]
-
melodic). Opera sa cuprinde - "Wozzeck", "Lulu", Concert pentru vioară și orchestră, concert pentru pian, vioară și alte 13 instrumente de suflat, Cvartet de coarde, Cinci lieduri pentru voce și orchestră etc. Berg face parte din compozitorii care au folosit sistemul dodecafonic in lucrarile lor.
Alban Berg () [Corola-website/Science/306583_a_307912]
-
ponderat și echilibrat limbaj. Transformările limbajului, ca și noile aspecte stilistice ale creației muzicale, își au, măi toate, obârșia în lucrările lui Beethoven și ale contemporanilor săi mai tineri - Schubert și Weber. Secolul XX s-a distins prin apariția muzicii dodecafonice și prin muzică seriala. Șorban, Elenă Maria. 2014. "Muzică veche. O istorie concentrată." Cluj-Napoca: Editură Eikon. ISBN 978-606-711-067-8. Șorban, Elenă Maria. 2014. "Muzică clasică și romantică." Cluj-Napoca: Editură Eikon. <nowiki>ISBN 978-973-757-995-9</nowiki> Șorban, Elenă Maria. 2014. "Muzică nouă." Prefață
Istoria muzicii () [Corola-website/Science/302933_a_304262]
-
XX-lea se constată în toate domeniile artei o tendință de renunțare la formele tradiționale, căutându-se noi posibilități de exprimare artistică. În domeniul simfoniei se confruntă diverse curente artistice (de ex.: Expresionismul, Neoclasicismul) și procedee componistice (de ex.: tehnica dodecafonică). În timp ce mulți compozitori, ca Charles Ives, George Enescu, Carl Nielsen, Ralph Vaughan Williams, Serghei Prokofiev și Dmitri Șostakovici sunt încă strâns legați de forma tradițională, în simfoniile lui Albert Roussel sau Arthur Honegger se recunosc motive impresioniste, unii recurg la
Simfonie () [Corola-website/Science/311549_a_312878]
-
ul, dodecafonia sau (mai rar) sistemul dodecafonic (grc. "dodeka phonoi", „douăsprezece sunete”) reprezintă o tehnică de compoziție prin care celor douăsprezece sunete ale gamei cromatice li se acordă aceeași importanță, numărul de apariții al oricăror două sunete într-o partitură construită astfel fiind egal. Tehnica a fost
Dodecafonism () [Corola-website/Science/310138_a_311467]
-
Arnold Schönberg în jurul anului 1924 și este cel mai adesea corelată cu mișcarea expresionistă în muzică, deși sunt cunoscute manifestări semnificative ale ei în afara contextului respectiv. Înainte de Schönberg, și alți compozitori, precum Max Reger și Richard Strauss, au folosit serii dodecafonice. Chiar și în opera Idomeneo a lui Mozart există un pasaj în care apar consecutiv patru acorduri de trei sunete, care conțin toate cele 12 sunete ale gamei cromatice. Dezvoltarea dodecafonismului aduce o contribuție semnificativă pe linia atonalismului, tehnică prin
Dodecafonism () [Corola-website/Science/310138_a_311467]
-
Dezvoltarea dodecafonismului aduce o contribuție semnificativă pe linia atonalismului, tehnică prin care se evită relațiile armonice (acordice) specifice tonalității sau sistemelor modale. ul este o etapă evoluată a atonalismului, care constă în folosirea celor 12 sunete ale gamei cromatice - gama dodecafonică - încadrate într-un sistem având ca element ordonator seria, de unde și numele de "muzică serială". Seria constă dintr-o succesiune de 4, 6, 8, 12 sunete de diferite înălțimi ce se consideră celula generatoare sau tema compoziției care poate fi
Dodecafonism () [Corola-website/Science/310138_a_311467]
-
recurenței. Este oprită din cadrul seriei sublinierea într-un anumit fel a vreunuia dintre sunetele componente ale acestora. De aceea nu se poate reveni la un sunet al seriei înaintea desfășurării și epuizării întregii serii. Intervalele folosite cu precădere în melodiile dodecafonice sunt cele disonante, în special cele de secundă, septimă, nonă și așa mai departe, cu salturi neobișnuite și dificile. Gruparea în serii a celor douăsprezece semitonuri ale gamei cromatice temperate și prelucrarea acestora conform unor procedee constructiviste, riguros aplicate, amintește
Dodecafonism () [Corola-website/Science/310138_a_311467]
-
criticilor și a publicului larg. Din 1923 până în 1967 a fost critic muzical al ziarului "Sydsvenska Dagbladet", iar între 1964-1980 a fost prezentator al foarte popularului program de muzică de la Televiziunea suedeză "Kontrapunkt". În primele 4 simfonii a folosit sistemul dodecafonic. De la " Simfonia a 5"-a încolo a folosit tehnici mai libere, în special tehnica "cluster", în "Simfonia a 6-a", de ex., folosind înregistrări magnetice împreună cu orchestra. În afară de cunoștințele sale enciclopedice cu privire la muzică, și în afară de barba sa mefistofelică, Broman a
Sten Broman () [Corola-website/Science/315019_a_316348]
-
Compoziții din această perioadă sunt "Pierrot lunaire" (1912) de Schönberg și opera "Wozzeck" (1917-1922) de Alban Berg. A doua fază debutează după primul război mondial și se caracterizează prin voința de a creea un sistem compozițional fară tonalitate, faimoasa tehnică dodecafonică, creată și dezvoltată de Arnold Schönberg. Printre compozițiile caracteristice acestei perioade se numără opera "Lulu" și "Suita lirică pentru quartet de coarde" de Alban Berg, concertul pentru pian, oratoriul "Die Jakobsleiter" și numeroase piese de muzică de cameră de Arnold
Atonalitate () [Corola-website/Science/320722_a_322051]