232 matches
-
are nevoie de ceva, îs gata să-l ajut! Apoi afară de timp, ca să se pună pe picioare, nu cred că îi mai trebuie altceva - a răspuns Mitruță. Ba eu aș zice că s-ar putea să aibă nevoie de un doftor și chiar de poliție - nu s-a lăsat Aizic. Om mai vedea noi - a încheiat vorba Cotman. Mergeți sănătoși și aveți grijă să nu vă iasă din nou în cale cine știe ce lotri... Odată vede nașul puța finei! Să mai îndrăznească
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
sfârșitul săptămânii vreau să ajung acasă. Să nu duci grijă de asta. Te ducem acasă pe sus! Vouă cum v-o mers astăzi? Bine. Aizic s-o arătat tare îngrijorat și îi gata să te ajute: să te ducă la doftor sau să vorbească cu poliția... Până atunci poate îi dibuim noi și... În seara aceea, Hliboceanu n-a putut sta la masă cu toți cărăușii, dar a zăbovit puțină vreme între dânșii... Înainte de a se duce la culcare, Cotman a
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
de vechi în română: a intrat mai întâi în limbă cu varianta prognostic, atestată din 1693, în Foletul novel , calendarul lui Brâncoveanu: „mai adaos-am și alte, ale altor astronomi, prognostice”; aceeași formă apare la Cantemir, în Istoria ieroglifică: „prognosticul doftorului”. Cantemir include termenul în Scara a numelor și cuvintelor streine tâlcuitoare, ca grecism, cu explicația „cunoștință înainte, gâcitoare, gâcire”. Dicționarul împrumuturilor latino-romanice în limba română veche (Gh. Chivu, E. Buză, A. Roman Moraru, 1992) indică sursele posibile ale formei vechi
Pronostíc și prognóstic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5522_a_6847]
-
apuc să-l întrerup pe vecinul care, bineînțeles, nu mă aude și continuă: - Noa, vezi-l-ai, bade? Cât putea să-l coste pe dom' ministru Nicolăescu să-și angajeze un jurist? Că domnu'-aestaaaaaaa... O, iacă-tă-l și pe dom' doftor Oprescu... - Ce zice-ce zice?, întreabă soacra lui Haralampy. - ,Eugen Nicolăescu? Este pacientul numărul unu al României.", ne informează domnul director al Elias-ului și al etc. Iar acesta nu e un diagnostic... Nuuuu?!!? Ei, așa da: profităm de ocazie și
Noi ziceri televizionistice by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10875_a_12200]
-
se recunoaște rolul fumigațiilor în tratarea bolii, iar balega de vacă este folosită pentru multe scopuri în societățile tradiționale ale crescătorilor de vite. Altă vindecătoare din satul Lunca a fost Aristița Toader Știrbu - zisă Driță, născută Drăgan, renumită familie de doftori populari. Când și-a spusă ea descântecele însemnate de Olimpia Bădăluță la fel ca și pentru Botușanca, în 22 august 1960 avea 78 de ani. Aristița Știrbu ne spune că descântecele se spuneau de trei ori. De exemplu pentru descântatul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
ta iubită E atât de chinuită! Nu știu ce popor, preasfinte, Ai lăsat tu moștenire!? Ca să îți tratezi un dinte Cânți veșnica pomenire! Dai salariul pe o lună Și să-ți mai spun una bună: Dacă te ține... o lună! Iar la doftori dacă mergi Nu știu cum poți să-nțelegi... Te-mprumuți acum la bancă, Altfel stai la rând pe bancă Să-ți tragă popa o talancă! (Ai auzit de doctor Trancă?) Să-i vezi lacomi în halate Cu buzunarele umflate! Au tarife stabilte
SCOALĂ, MĂRIA TA! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 272 din 29 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355822_a_357151]
-
vin când vor și pleacă când vor, fac cumpărături în timpul serviciului, că doar ei nu sunt plătiți la normă, sunt plătiți din banii proștilor! Și plătiți bine! Bașca... banul băgat de amărâtul de bolnav în buzunarul lacom al asistentelor și doftorilor hămesiți! Și cu toate astea ei se comportă ca niște stăpâni exact cu acei din munca cărora trăiesc atât de bine! Ca să mergi, astăzi, la doctor, trebuie să te împrumuți la bancă! Reforma în sistemul de sănătate se impune cu
ASISTENTA REFORMISTĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 218 din 06 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/356847_a_358176]
-
soției sau a mamei îndurerate, dar, mai ales, să-i înapoieze banii în acele momente, când are cea mai mare nevoie și de una și de alta, ar fi un gest firesc pentru orice om normal, dar nu și pentru doftori. Ca ei sunt Dumnezeu, au drept de viață și de moarte! Macăr sa zică bogdaproste! Să fie de sufletul mortului! Referință Bibliografică: Asistenta reformistă / George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 218, Anul I, 06 august 2011. Drepturi de
ASISTENTA REFORMISTĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 218 din 06 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/356847_a_358176]
-
Of! Doamne! Nu mai sosește doctorul acesta!..., se frământa maiorul în fața conacului construit în stil de culă 18 oltenească. Și ce vreme, Doamne! Au trecut Babele... și iarna tot nu s-a isprăvit. - Nu vă mai frământați, boierule, vine și doftorul acuși! i s-a adresat doica, Zița, adusă de pe moșiile Olteniei, ieșită în prag, îngrijorată că nu apare medicul. De nu vine, e moașa Neiboiu. Se descurcă și singură... Vântul aducea spicul de zăpadă chiar în pragul conacului, biciuind fața
FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2248 din 25 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370749_a_372078]
-
a născut un băiețel destul de plăpând. Medicul a luat copilul în brațe, l-a înfășat într-un pled alb imaculat și l-a așezat pe fotoliul din piele de căprioară. Apoi, s-a așezat obosit pe același fotoliu. - Aoleeeooo! Domnul doftor, sculați-vă! V-ați așezat pe copil, a strigat din toți rărunchii moașa. Doctorul, speriat, s-a ridicat, luând copilul în brațe și punân-du-l pe mâinile întinse ale tatălui. - Să vă trăiască, domnule Macedonski! Să aveți noroc de el! - Mulțumesc
FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2248 din 25 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370749_a_372078]
-
la sat. deci, era mai bine, concluzionam eu cu mintea de copil visător. Într-o zi m-am îmbolnăvit. Aveam febră foarte mare. Mă dureau capul și gâtul. Mama nu ne ducea la doctor.” Unde să mă duc, muică,la doftor! La oraș? Și cu ce?În văgăuna asta nu avem doftor! “ Spunea mama unei vecine. Oamenii se vindecau singuri, care aveau zile.Așa spunea mama. Dar Dumnezeu avea grijă de noi. Am stat trei zile cu febră mare.Ardea soarele
ÎNGERII DIN VIS DE TITINA NICA ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 213 din 01 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370931_a_372260]
-
copil visător. Într-o zi m-am îmbolnăvit. Aveam febră foarte mare. Mă dureau capul și gâtul. Mama nu ne ducea la doctor.” Unde să mă duc, muică,la doftor! La oraș? Și cu ce?În văgăuna asta nu avem doftor! “ Spunea mama unei vecine. Oamenii se vindecau singuri, care aveau zile.Așa spunea mama. Dar Dumnezeu avea grijă de noi. Am stat trei zile cu febră mare.Ardea soarele, ardeam și eu. A patra zi, văzând că nu-mi scade
ÎNGERII DIN VIS DE TITINA NICA ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 213 din 01 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370931_a_372260]
-
nu azi. - L-am dus la veterinar! Femeia îl privi încruntată. - Da’ n-avea nimic! - Nu știi tu! Avea ceva la picior. O hi călcat strâmb, sau ceva. Am zis că-i mai bine să stea o vreme sub ochii doftorului. Tata Sandu respiră ușurat când Saveta se făcu nevăzută în casă. Se așeză pe banca din fața porții, simțind că nu-l mai țin picioarele. În mintea lui se învârteau acum tot felul de povești prin care să explice muierii ce
BICICLETA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1705 din 01 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370332_a_371661]
-
găoacea în care s-au conceput... Mi-am zis în mintea mea că asta ar fi o simplă demonstrație „a greului început în viață” și cum pe bietul pui nu are cine să-l ajute, nu tu moașă, nu tu doftor, ci numai „mama natură”, am pornit să intreb despre asemenea accidente, femeile de prin satele apropiate, întâlnite în desele mele deplasări de la Oradea la Beiuș, orășelul unde locuiau dragii mei părinți. Aveam neapărat nevoie de un ou cu o mică
BANCA AMINTIRILOR (8) OUL, ŞOPÂRLA ŞI MAMA SOACRĂ de GEORGE GOLDHAMMER în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369655_a_370984]
-
trimis un mare profesor doctor aici în splendoarea inegalabilă a Primei Curți. Regele dispuse aducerea doctorului, din motive lesne de închipuit. Precum bine știm, nu există rege care să nu fie bolnav copt și foarte interesat de orice fel de doftori, vraci, vrăjitori sau simpli otrăvitori de profesie. În consecință, cu puțin înainte ca bietul Verdunel să devină prânzul șobolanilor, ușa ferecată se deschise și un individ cu moacă de jefuitor de morminte, îmbrăcat însă cu haine somptuoase, îi făcu semn
UN OLTEAN LA CURTEA REGELUI SOARE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340390_a_341719]
-
Bic. I-a adus din primele pixuri Bic făcute pe pământul ăsta. Era gestul unei doamne de 80 de ani. Nu știa profesorul ce să facă cu el, dar a fost onorat. Ciubucul pare să fie o problemă doar la doftori. La mecanici, la frizeri, la primărie e lege (râde) sau la avocați... ne deranjeaza ciubucul la doftori, celelalte ciubucuri sunt ok.
„Vine Dumnezeu la spital ca pe domeniul lui, fără să înțeleagă nimic din actul medical, din boli, nimic” () [Corola-blog/BlogPost/337795_a_339124]
-
80 de ani. Nu știa profesorul ce să facă cu el, dar a fost onorat. Ciubucul pare să fie o problemă doar la doftori. La mecanici, la frizeri, la primărie e lege (râde) sau la avocați... ne deranjeaza ciubucul la doftori, celelalte ciubucuri sunt ok.
„Vine Dumnezeu la spital ca pe domeniul lui, fără să înțeleagă nimic din actul medical, din boli, nimic” () [Corola-blog/BlogPost/337795_a_339124]
-
mere, mamă, pe vremea asta, că ninge de nu vezi la un metru `naintea ochilor? întrebă Sofica, speriată. - L-om duce pe Ionică în haltă, să luăm trenu` spre oraș, draga mamii, că altă cale nu-i! Acolo or fi doftori buni, să-i dea ceva leacuri, să-l facă bine, că acasă ne moare cu zâle! o lămuri ea. Se apucă să-l îmbrace grăbită pe băiat. Îl înfofoli cât putu mai bine, apoi îl înveli pe deasupra într-o pătură
O IARNĂ DE COȘMAR de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2303 din 21 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381197_a_382526]
-
Cu ochi-ți mici și chipul blând. Ne așteptai serile, în amiaza mare Când veneam de la școală sau liceu În tindă cu pită caldă și mâncare Și bunătatea ta de la Dumnezeu Ne furișam adesea în odaie Unde aveai poze, amintiri, ,,doftorii,, În cufăr prosoape și ceva ,,straie,, Zestrea ta,... când noi eram copii Într-o batistă-n colț țineai bănuți Agoniseala ta pentru fiecare, Pentru zile negre...nu erau mulți Strânși de mâna ta cu sudoare Azi este atâta tristețe-n
DRAGA MEA BUNICĂ de VALENTINA GEAMBAȘU în ediţia nr. 1882 din 25 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373354_a_374683]
-
tăie cu o ață mămăliga, se închină și își puse câteva bucăți în farfuria cu lapte.Începu să mănânce, plescăind din limbă, din când în când, de plăcere. -Mărie! Vaca, azi să nu o dai la ciurdă. Am vorbit cu doftorul și azi vine să o vadă ... -Bine ... Dar, am văzut că și-a revenit ... -E bine să o vadă! E păcat să o pierdem. Își șterse gura cu ștergarul cusut cu motive oltenești, și își întinse picioarele care îi amorțise
STATUIA DIN AMURG de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 414 din 18 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346779_a_348108]
-
pot ghici numai prin armonia lor imitativă, altele iar sânt comice prin greoiciunea si neexactitatea comparațiunii. Între cele dentîi, cu armonie imitativă, sânt următoarele: Urduc, Burduc, De barbă-l duc De barbă-l aduc. (Fedeleșul) Veni titirigele, Luă pipirigele, Rămase doftorul gol. (Oamenii iau pâinile din cuptor) Țac, țac Prin copac, Fâș, fâș Prin păiș. (Coasa) Comice prin greoiciune și neexactitate sânt următoarele: La marginea satului Căciula fârtatului. (Luna) Într-o vale prea adâncă Zace un popă pe brâncă. (Mămăliga) Unele
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
care îi îngrădesc, dar nu-i reprimă imaginația, el toarnă o materie abundentă, pulsatilă, trasă apoi prin țevăria fină a unui excurs teologic, cu o finalitate moralizatoare rareori disimulată. Retorica lui este hotărât tranzitivă, catharctică și cu o dominantă psihagogică. „Doftor al sufletelor”, precum Iisus, s-ar voi preotul acesta intolerant de felul său și absolutist în viziunile terestre și escatologice care îl posedă. Îndemnând socratic la cunoașterea de sine, el se ostenește prin „lucrarea cuvântului” să salveze sufletul celui care
ANTIM IVIREANUL (c. 1660 – 3.IX.1716). In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285382_a_286711]
-
spune, se răspândise și mai înainte în multe locuri, parte la Lemnos, parte în alte țări; dar, de când țineau oamenii minte, nu mai fusese niciodată o ciumă atât de mare și o asemenea moarte între oameni. Căci la început chiar doftorii nu dădeau ajutor îndestulător, necunoscând boala, ci mureau ei singuri cu atât mai curând cu cât se atingeau mai mult de bolnavi. Și nici un alt meșteșug omenesc nu era de vrun folos. Deși se făceau des procesii la templuri și
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
aruncaseră otravă în fântânele de apă de ploaie, căci fântâne cu izvor nu erau încă pe atunci acolo. Pe urmă pătrunse însă și în orașul care e mai încolo, pe uscat, și acum oamenii mureau mai des. Judece acum fiecine, doftor sau ne-doftor de ar fi, după părerea sa, care să fi fost pricina boalei acesteia și cari ar fi cauzele îndestul de influente pentru a produce o schimbare atât de mare a stării de lucruri. Dar, pentru că boala
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
fântânele de apă de ploaie, căci fântâne cu izvor nu erau încă pe atunci acolo. Pe urmă pătrunse însă și în orașul care e mai încolo, pe uscat, și acum oamenii mureau mai des. Judece acum fiecine, doftor sau ne-doftor de ar fi, după părerea sa, care să fi fost pricina boalei acesteia și cari ar fi cauzele îndestul de influente pentru a produce o schimbare atât de mare a stării de lucruri. Dar, pentru că boala m-a prins
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]