67 matches
-
atuncea să nu aibă supărare despre doftorii domniei”. Domnul nu-l uită nici pe spițer, care trebuie să fie ales de epitropi și căruia îi rânduiește 25 de lei pe lună, fără a avea vreo supărare din partea doctorului Curții. Privind doftoriile, acestea „vamă să nu plătească, având epitropii purtare de grijă,... pentru toate câte vor fi de tebuință”. Din acest așezământ am mai aflat că sfinția sa Irinupolios egumenul mănăstirii va trebui „să aibă sfinția sa purtarea de grijă și priveghere și pentru
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
mai fi avut oleacă din căpșunica aia curată, de anu' trecut, producție personală garantată, mulsă, stoarsă și zdrobită cu mânuța mea și cu-a lu' Lili, cu totul altfel am fi parlamentat noi acuma, dragilor, mânca-v-aș aia-voastră! Panaceu! Doftorie! Afrodiziac! Yes, băi, yes, nenișorilor! Viagra, Cialis și Levitra, la un loc! Roșu, galben și albaaastru! Trei culooori...! Sută-n sută adevărat! Fără miștouri! Pe legea lu' bunică-miu! Ce maica mă-sii? Să pice haremu' pe mine, dac'oi
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
moțați, ei, ce-ați avut de văzut ? V-am spus io că n-aveți nimic de văzut ? ! Haideți, să terminăm odată, c-acu iar ne pomenim cu conița Sofica, acu vine de la mansardă, s-a dus iar să-i dea doftoriile lu neisprăvitul de Grigore, și a zis conița că dacă nici acu nu vrea să le ia, să merg io să-i sparg gâlcile umflate, să i le frec cu sare. Aidi, donșoară, aidi, lăsați geamu, că nu mai avem
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
întreg, atunci îi bine. Ce face Maranda mea, moș Petrea? Apoi ce poate să facă o fimeie singură? Nu-și vede capul de treburi. 90 Da’ matale unde ai pornit pe așa o glodăraie? Mă duc la târg după niște doftorii pentru babă, fiindcă în iarna asta o tot gogit, da’ amu’ o căzut la pat. Are fierbințeală și tușăște de sare cămeșa de pe dânsa. Păi asta nu-i bine, moș Petrea. Nu-i. De aceea am pornit la târg, poate
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
casei. Pe casă frig - frig, da nu era omăt. Ista a degerat. Da tot îi era milă de dânsa. - Numa jumătate - de noapte s-o lași pe vârful casei. Când a adus pe mire dimineața, era țapăn. A strâns toți doftorii, n-a mai avut ce-i face - a murit săracul. Iaca se-mplinește săptămâna. El iar șterge cheea, vin ceia. - Mâne dimineață, o trăsură de aur și cai cari or mânca jăratic ș-or bea pară și mie straiele cele
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
cuiu când se bate, suferă cât nu mai poate, dar și strânge cât poate. 124 Minte la nebun cât glas la un pește. 125 Nebunul de a sa minte se clatină ca un dinte. 126 Pedeapsa la cel nebun, ca doftoria la cel bolnav. 127 Cel nebun din lipsa minții se cunoaște îndată, ca cimpoile cele săci din lipsa vântului din ele VORBE 128 Unde auzi vorbă multă, acolo-i spor puțin, că șiretlicul o îneacă. 129 Îmbucătură mare poți băga
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
pot ca să mai rabd. Nici voiesc a mai trăi Ci ca o pe totdeauna Ziua bună vreau a-mi cere De la toți cei ce-am iubit. 34 Ticălos stăpân, Amoraș hain, Ah! amoriu, amoriu Făr de agiutoriu. Dă-mi vr-o doftorie Ca să pot fii vie Și să slujesc ție Până în vecie. Ca de-oi muri eu Îți va păre rău, Ah, amoriu, amoriu, Făr de agiutoriu. 409 {EminescuOpVI 410} De una ca mine Ce ți-am slujit bine, Ah, amoriu, amoriu
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
ești Mă înnbat - al tău amor, Ziua, noaptea și-n zori încă Te măresc necontenit Ș-acel foc ce mă mănâncă Mă slăvește fericit. No. 18 Amorul de-ntîiu e blând, Pe urmă-i șarpe mușcând, Mușcător înveninat Doftor neaflând îndat. Doftorii cu doftoria, Învățați de la Rusia, Nu poate să lecuiască Rana să-i tămăduiască, Numai puiul c-o vedere Îi dă zile și putere - Apoi ieste cu putință De-a mai trăi, cuconiță? N-o trece la mijloc mult Și-i
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
înnbat - al tău amor, Ziua, noaptea și-n zori încă Te măresc necontenit Ș-acel foc ce mă mănâncă Mă slăvește fericit. No. 18 Amorul de-ntîiu e blând, Pe urmă-i șarpe mușcând, Mușcător înveninat Doftor neaflând îndat. Doftorii cu doftoria, Învățați de la Rusia, Nu poate să lecuiască Rana să-i tămăduiască, Numai puiul c-o vedere Îi dă zile și putere - Apoi ieste cu putință De-a mai trăi, cuconiță? N-o trece la mijloc mult Și-i să auzi
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
El e pricina a toată neputința și vrăjmășia. Să mă chemi pe mine să-ți citesc blestemele Marelui Vasile, să vezi cum folosește. Maică, maică, fuge dracul sfârâind, și lăsând fum și miros de pucioasă îndărăt, cum zici că e doftoria aia. De apa sfințită plesnește împielițatul. Iau colea busuiocul și-l vâr în agheasmă și-l ard cu ea de-i iese sufletul, maica ploii lui. - Cuvioase, se rugă iar părintele, priveghează la celece spui. - Lasă, taică, să învăț pe
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
topesc și Își sfîrșesc viața; alții iar, ca muierile care se bocesc la morminte, prin cîntece Își ușurează durerile, ca prin niște rețete potrivit după chipul și asemănarea patimii, drept ierburi și alifii: pentru că În Spitalul Amorului numai astfel de doftorii alină durerile. Priimiți dară acest Spital al Amorului și preumblîndu-vă Într-Însul veți vedea mulțime de nenorociți tînguindu-se În dureri, pe carii nedefăimîndu-i să luați de pildă patimile lor și să vă păziți a, nu Încăpea Într-Însele.” CÎntecele de
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
putere de multă și bubele tămăduiește fără dureri, de care când vei cerca, vei vedea cum te vei folosi. Pentru cârcei la mâini și picioare: să iei muștar alb să rozi În vreo câteva dimineți, că te vei folosi. O doftorie ce poate omul folosi din frunza de vie: vinul este doftoria omului, Însă să bei puțintel, iar nu mult, iar frunza viței este foatre bună pentru cine are patimă la inima. Cine are negreală la dinți: să ia corn de
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
vei cerca, vei vedea cum te vei folosi. Pentru cârcei la mâini și picioare: să iei muștar alb să rozi În vreo câteva dimineți, că te vei folosi. O doftorie ce poate omul folosi din frunza de vie: vinul este doftoria omului, Însă să bei puțintel, iar nu mult, iar frunza viței este foatre bună pentru cine are patimă la inima. Cine are negreală la dinți: să ia corn de cerb să-l arzi bine până se va face alb, apoi
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
comentată a Alexandriei 25 se notează "sub semnul lui Mercur": dureri de cap, boală prin somn, ce vorbește cu bâlbâială, epilepsie și melanholie (sic). Într-un alt manuscris 26, recopiat în 1790, deci anterior acestei date, anonim, se menționează următoarea "doftorie pentru beție": "să se ducă în târg, să cumpere o știucă, care va să aibă un pește într-însa și de va găsi icre într-acel pește să le scoată și să cumpere de nouă parale rachiu și să tulbure
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
virilitatea soțului pentru a nu cădea în păcat cu un alt bărbat. începe rea unui proces pentru impotență nu presupune și o separare imediată. soțul primește un alt răgaz de câteva luni pentru a se vinde ca cu „doftori și doftorii“, după care el are obligația de a-și „arăta“ virilitatea, nu în prezența martorilor, dar în „auzul“ acestora. Iată-l pe Ianache condoragiul, din mahalaua Sfântul Ioan cel Nou, acuzat de soția sa că în cei trei ani de căsătorie
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
mai fină, ce curge singură din coajă, se numește bijon și adeseori se înfățoșează supt nume de balsam peruan. Bureții lungăreți sau rătunzi ce cresc pe crini (Agaricus Laricinus) se întrebuințează în spițerii ca mijloc de curățenie și pentru alte doftorii. Mobilile din lemn de crin nu sufăr ploșnițe și dacă se opăresc paturile și alte lucruri cu leșie de acest lemn, apoi se stirpesc ploșnițele. Să se taie o ocă de lemn de crin în surcele mărunte, să se toarne
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
pilde au urmat Razek și Avicena, vestitul Cels<i>us, Galen, înființătorul alopatiei și alții, a cărora număr este așa de mare încât numai pentru numele lor ar trebui coale întregi. În veacul nostru găsim scăldătoarea răce întrebuințată de toți doftorii cari au știut să-și câștige un nume însămnat. Numai acelora care s-au îndulcit de dărnicia spițerilor li-i mai drag a ciunti omenirea prin argint viu decât a asculta ce ne învață înțăleptul Hufeland, carele vorbind de apă
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
tragă cel mai deplin folos prin întrebuințarea ei. "La cei mai gingași copii, zice doctorul Ferro, putem întrebuința scăldătoarea răce fără cea mai mică îngrijire și folosul care-l vom vide aice îl vom aștepta în zadar de la orice altă doftorie". Și mai departe, iarăși zice: "Scăldătoarea răce este cel mai puternic și cel mai bun mijloc a îndrepta greșala părinților și a crește oameni sănătoși și voinici pentru stat, iar nu doftoriile ce strică stomahul copiilor și cu care, deprinși
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
îl vom aștepta în zadar de la orice altă doftorie". Și mai departe, iarăși zice: "Scăldătoarea răce este cel mai puternic și cel mai bun mijloc a îndrepta greșala părinților și a crește oameni sănătoși și voinici pentru stat, iar nu doftoriile ce strică stomahul copiilor și cu care, deprinși odată, se găsesc sâliți a le întrebuința de-a pururi". Asemene și înțăleptul Tisso, care, prin scrierile sale pentru poporeni s-au făcut nemuritori, ne învață a deprinde copiii cu scăldătoare răce
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
bietul tînăr ce ajutor îmi cere? El cere zise baba un lucru de nimic: 530 Să vie să te vadă și să vorbiți un pic Privirea ta, atâta, mai poate să-l învie, Că pentru boala asta nu-i altă doftorie. Vai zic eu bucuroasă; păi dacă e așa, Să vină să mă vadă de câte ori o vrea! Arnolf (aparte) 535 Spurcată vrăjitoare! Ah! Scorpie mîrșavă! Plăti-ți-ar Domnul mila cu care torni otravă! Agnès Astfel veni la mine și-l
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
că zama viței este un adipoton împrotiva mîhniciunei și strugurii ei sunt cele mai bune și mai minunate roduri a pământului. De ar ști omul să se metahirisească cu dânsul după cum se cade, n-ar mai avea trebuință de altă doftorie: pentru că această doftorie vioaie și voioasă are daruri minunate. Când se ia cu măsură, face inima veselă, mintea voioasă, întărește trupul, gonește întristăciunea, arată iubință; pe oameni îi îndeamnă să cânte, să gioace, să aibă îndrăsneală și să se socotească
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
este un adipoton împrotiva mîhniciunei și strugurii ei sunt cele mai bune și mai minunate roduri a pământului. De ar ști omul să se metahirisească cu dânsul după cum se cade, n-ar mai avea trebuință de altă doftorie: pentru că această doftorie vioaie și voioasă are daruri minunate. Când se ia cu măsură, face inima veselă, mintea voioasă, întărește trupul, gonește întristăciunea, arată iubință; pe oameni îi îndeamnă să cânte, să gioace, să aibă îndrăsneală și să se socotească viteji. Cu adevărat
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
pedepsi orice crimă la-ntîia dată cu mai puțină asprime. Pedepsiți-o aspru, pentru ca reprezentarea pedepsei să fie mai puternica decât cea a plăcerei produse prin comiterea crimei. Vicii cari au devenit obicei nu sunt de stârpit. Pedepse târzie sunt ca doftorii târzii. [7] Cine face prea multe intrigi nu face nici una. Prea bat la ochi și râzi de urzitorul lor. [8] Oameni învățați se-nșală mai ades în judecata lor asupra oamenilor. Ocupați cu nemurirea, nu-și dau osteneala de-a cerceta
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
sunt deosebite soiuri de constituții, tot așa lecuirea se face într-altfel, și, pe când Stan se însănătoșează de o buruiană, Bran se îmbolnăvește de dânsa și mai rău. Cum numim însă pe aceia cari zic c-au descoperit o singură doftorie pentru toate boalele din lume, un leac fără greș, care, de ești nebun, te face cu minte, de-ai asurzit, te face s-auzi, în sfârșit, orice-ai avea, pecingine, chelie, ciupituri de vărsat, degerătură, perdea la ochi, durere de
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
proclama regalitatea, toate elementele acestea pline de caracter și de-o sobră inteligență sunt pururea gata a arunca bagajul lor de idei republicano - democratice în apă... pentr-o pensioară reversibilă, pentr-un post binehrănitor, pentru vrouna din diferitele forme ale doftoriei întăritoare: fie diurnă, fie păsuială, fie misiune de-a mâna muștele la apă prin străinătate, fie altceva. Înainte aveam cuvinte de-a crede că onor. roșii doresc cinstita republică pe malurile Dâmboviței, deci o altă formă de-a exista a
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]