59 matches
-
legate de medicină sunt cele din comuna natală, Țigănești-Teleorman. Sătenii aveau o spaimă profundă de doctori și mai ales de spitale, și erau de neclintit în acceptarea vreunei intervenții chirurgicale. Femeile nășteau cu moașele satului neavând nicio pregătire de specialitate. Doftoroaiele satului erau la mare preț. Sătenii la ele mergeau că să îi vindece de coleț, de brâncă, să le descânte de deochi, să le pună nodul, o cârpă înnodată pe piciorul scrântit, să-i tăie sub limbă ca să scape de
AM PRIVIT CU UN OCHI ... PE DINĂUNTRU de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 707 din 07 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351680_a_353009]
-
orice rău Căci pământul, dăruiește pentru toți din leacul său. A-nvățat de la bunica, orice taină din natură Plantele îi sunt surate, iar în suflet este pură. Cel de sus i-a dăruit harul de a vindeca, Zara nu e doftoroaie, chiar de lumea-i zice-așa. E-o femeie zâmbitoare, cu glas blând și mâna caldă, Pare că-ntreg universul în privirea ei se scaldă, Ea, șoptește când lucrează, repetând des, ca la școală: “Dumnezeu a dat o plantă pentru
ZARA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369395_a_370724]
-
va decurge operația. Se face ințeles, iar eu sunt de acord și intru în sala de operații. Văd un flăcău întins pe masă. Medicul îmi arăta mâna acestuia care s-a fracturat cu ani în urmă- La țară, de unde era, „doftoroaia satului” i-a pus osul rupt, greșit. Acum, la spital se va reface totul și o să fie bine... Apare și anestezistul, îi pune bolnavului masca și spune să numere. Eu mă retrag în colțul camerei. Medicul îmi face semn discret
CHIRURGUL de GEORGE GOLDHAMMER în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369672_a_371001]
-
ales la plantele de apă. De exemplu, am lucrat cu două plante vedetă: salata de apă și zambila din flora exotică. În momentul în care le-am pus diverse tipuri de muzică am constatat că planta românească de pildă, numita „doftoroaie” are un alt răspuns la înregistrarea muzicală, puternic, spre deosebire de zambilă la care reacțiile sunt mai potolite. - Înregistrează sunetele adică, am putea spune că au memorie? - Ne-am pus această problemă dacă au sau nu memorie. Și împreună cu Eugen Alexandrescu, profitând
MARIOARA GODEANU de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1333 din 25 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368269_a_369598]
-
ca unor buni prieteni de familie. - Nu sunteți voi de vină, dragii mei... numai eu port întreaga vină! Nu trebuia să merg lângă stogul de fân, dar uitați ce zic eu: să meargă Didina în sat și să aducă o doftoroaie. - Repede-te Didina, aleargă... - Acușica, boierule. - După câte-mi aduc aminte, aveți pe una baba Bușica... dacă-o fi mai trăind?... că o știu de când eram mic: mi-a descântat de deochi. - Aoleo, conașule!... e catarigă, scorpia... he-he, parcă-a-ntărit-o dracii
PARTEA A IV-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359277_a_360606]
-
Se îngălbenea, se roșea ca racul și-n scurt timp fața lui căpătase culoarea pământului brun-roșcat. Îi tremurau maxilarele când se gândea că boierul o să-l pedepsească... tocmai acum când îi mergea destul de bine, dar salvarea îi veni odată cu apariția doftoroaiei Bușinca (vrăjitoarea satului) care, fiind învățată de coscarul de moș Cobrescu Ilie, își jucă rolul perfect. Bătrâna îl privi îndelung pe conașul Pandelică, își mișcă de câteva ori capul a nemulțumire, vezi Doamne, boierul ar arăta nespus de rău, iar
PARTEA A IV-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359277_a_360606]
-
timp a trecut de când au intrat înuntru, până au văzut că se se mișcă în sus clanța ușii, lui Năică și Didina li s-a părut o veșnicie, și s-au retras înspământați să audă ce tratament i-a prescris doftoroaia conașului ca să-l scape cu viață, iar ei să nu-și piardă bruma de agoniseală. Între timp bietul om, Năică, blegul de el, îi spusese Didinei că boierul voia să dea foc stogului de fân... și rămâneau pe drumuri și
PARTEA A IV-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359277_a_360606]
-
o sărută cu tandrețe. - Maiorule, maiorule... săruți ca-n tinerețe... Cum de n-ai uita bunele obiceiuri? - Cum să uit, dragostea mea... de care n-am avut parte, și oftă din rărunchi. - Petrică, n-a fost să fie, ori Măria (doftoroaia Bușica) ți-a făcut farmece și te-a orbit, că nu pot să mă abțin, oameni buni, și să nu-l întreb în fața dumneavoastră: ce-ai găsit, prăpăditule, tocma la sărăcia satului!... că de frumoasă nu poți spune că se
PARTEA A II-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359342_a_360671]
-
jos să mănânce. - Da, bine, Brio! se răsti Gheorghe de unde sta pirandei lui. Pe fata aia n-o chemi, că se uită în gura noastă. E suflet și ea, fă! mai spuse ăl bătrân către babă. Bria, nevastă-sa și doftoroaia care prin descântece și leacuri o pusese pe picioare, se sculă și se duse s-o aducă pe domnișoara, să mănânce cu ei, iar Gheorghe numără iară bucățile de mămăligă. Pentru domnișoară nu era socotită porția și tăie dintr-a
(II) ?' IAȘI, IUNIE, 1941 de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2331 din 19 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372134_a_373463]
-
atribuiau mai multe roluri esențiale : divan de judecată pentru bătrânii comunității, loc de horă pentru tinerii comunității, loc de adăpost pentru călătorii străini (xenodochiu, în tradiția bizantină) și bolniță unde erau expuși bolnavii incurabili. Când ierburile de leac și descântecele doftoroaielor nu mai aveau efect, bolnavul fără speranță era expus la poalele copacului consacrat, fiind dat în grija zeului (sau a daimonului) care se credea că sălășluiește în copac. Sau zeului care se credea că folosește copacul drept „canal de comunicare
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
seama, și o fibră genetică... N.I.: Da, fără discuție că da. Bunica nu știa carte și totuși știa multe, foarte multe povești. Adesea adormeam sub vraja poveștilor bunicii, avea talent de povestitor. și încă ceva - bunica era un fel de doftoroaie a satului. Din toată zona veneau oamenii la ea să-i trateze. Eram prea mic și nu știam exact ce anume trata, dar avea o clientelă bogată. A.N.: Ce făcea? N.I.: Nu știu, nu știu exact, că eram prea
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
-l pe Queequeg - seamănă el însuși c-un Zodiac, într-atîta de tatuat i-e trupul. Ce zice Canibalul? Pe legea mea, compară semnele! își privește coapsa, crezînd desigur că soarele e-n coapsă, în pulpă sau în mațe, așa cum cred doftoroaiele de la țară cînd vorbesc de astronomie. Dar iată, a găsit ceva acolo, în preajma coapsei! te pomenești că-i Sagittarius sau Săgetatorul. Nu, nu știe ce să creadă despre acest dublon, îl ia drept un nasture vechi de la pantalonii unui rege
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
ca să le ascundă pe cele mai de vază. Cu toate astea, când trăgeam cu ochiul la ușa de intrare după-amiaza, vedeam cum vin nu doar un mare număr de negustorese cu coșuri, ci și tot soiul de personaje neliniștitoare, ghicitoare, doftoroaie, poate și vrăjitoare. Să fi fost adevărat că pegăteau elixiruri, că le făceau farmece bărbaților, că străpungeau figurine din ceară cu ace vrăjite? E puțin spus că eram intrigați; acest lucru devenise pentru noi o intolerabilă obsesie. Și totodată o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
cred că și instituțiile statului enumerate mai sus, prea dau buzna la Curte, ca pe timpuri la Înalta Poartă, pentru orice durere ce-i apucă în exercițiul funcțiunii. Se duc urgent, de parcă această Curte Constituțională, ar fi spital municipal, sau doftoroaia satului, care să-i caute de gâlci. Ce le pasă lor, că de drept Curtea Constituțională, nu are de ce să decidă în chestiuni care țin de bucătăria domeniului economic, (cum ar fi de exemplu, cuantumul salariului minim, valoarea punctului de
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
de farmece, mersul pe la vrăjitori și vrăjile sunt înfierate și pedepsite cu blestem și cazne grele și se hotărăște „preumblarea doftorilor prin județe”. După obiceiul pământului, din activitatea complexă a magicianului, „moșitul” rămâne o manifestare formal-empirică. Moașa nu avea școală. „Doftoroaia” satului, cum se numea pe la noi, înlocuia pe medicul ginecolog actual. Activitatea acesteia se rezuma la diverse practici înapoiate și superstiții și, din acest motiv, mortalitatea infantilă atinsese un nivel de speriat, încât ajunsesem în prima parte a secolului
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
frunze proaspete de pătrunjel sau mărar, după fiecare masă. Ceai din rădăcină de angelică, de fructe de isop, de anason, de chimen, ghimbir. Consum de usturoi, salată de varză. Ceai din cărbune (din lemn de tei, mai ales), folosit de "doftoroaiele" satelor pentru toate afecțiunile stomacului (dureri, greață, etc). Ceai din frunze și flori de roiniță În vin alb sau În lapte dulce, cu care se Îmbibă un tampon gros din vată, cânepă sau tifon și se pune pe buric. Dimineața
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
mese. Tratamente populare Ceaiuri de ciuboțica cucului, coada racului, dud, mentă, levănțică, măghiran, mure, mușețel, nalbă mare, păpădie, pelin, salvie, salcâm, schinel, șovârf, sulfină, urzică moartă, zmeură. Ceai din cărbune din lemn de tei. Acest leac era mult Întrebuințat de "doftoroaiele satelor", În calmarea durerilor cauzate de "arsurile la stomac, prin "stingerea cărbunelor", descântece, fără a pomeni cauza reală alinării durerilor : ceaiul alcalin rezultat din fierberea cărbunelui de tei. Consum de suc de cartofi cruzi, Înainte de masa de dimineață și cea
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
colți negri, tociți și afumați, amesteca conținutul care bolborosea și se umfla permanent, gata să dea pe dinafară. Ce fierbea acolo bătrâna aceea? l-a întrebat pe Grigore a doua zi. Bătrâna este străbunica mea și e cea mai pricepută doftoroaie din întreaga șatră: vindecă de deochi cu cărbuni stinși, face farmece și vrăji ca să intre bafta și norocul în casă, stânge focul din pântece, vindecă de răni de topor, de cuțit, de mușcătură de câne, de venin la inimă și
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
celebrități, oameni care au construit orașul aproape așa cum este astăzi. Printre aceste personalități poate sta la loc de cinste Anton Cincu, născut în Tecuci și demnitar la mijlocul secolului al XIX-lea în Tecuci. Mama lui Anton Cincu, serdăreasa Smaranda, supranumită doftoroaia, l-a îngrijit chiar și pe domnitorul Alexandru Ion Cuza. Ea a înființat în anul 1845 o bolniță, singurul dispensar sanitar din județ. Aici a adus ca doctori pe Sarhos Frantz care dădea consultații gratuite și pe Moritz Kernbach care
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
momentului în care îi este dat să se manifeste cu amplitudine și semnificație. Dacă individul suferă de o boală fizică și se văicărește de răsună satul, nefericirea lui este urmărită cu interes secundar, în măsura în care există speranța salvării: leacurile meșteșugite ale doftoroaielor. Dacă peste om dă moartea năprasnică sau o calamitate naturală peste sat, situația se schimbă fundamental. În mentalul celor vechi, moartea năprasnică și calamitatea sunt supraindividuale. Ele vin de departe, ca pedepse trimise de puteri cărora pămîntenii nu li se
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
adevăr, voinicul zăcea de moarte, părăsit pe un cîmp unde se dăduseră lupte grele. Era străjuit doar de “cei brazi înalți”, ca în Toma Alimoș; sau ca în anumite variante pur mioritice. Din acest punct, “maica bătrînă” se metamorfozează în doftoroaie și în vrăjitoare: Mă-sa se ducea Pă vîlcele mici, Scotea buruieni dulci, Punea la răni mici; Pă vîlcele mari, Scotea buruieni tari, Punea la răni mari. Și ea-l căuta Și mi-l vindeca. Scena aceasta finală își are
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
trimite bolile deoarece sunt păcătoși...). Fatalismul nu a fost însă niciodată total. Mijloacele de luptă contra bolii au fost diferite, dar în general au evoluat. Spre sfârșitul Evului Mediu, în lumea civilizată nu existau doctori la sate. Oamenii apelau la doftoroaie, la vraci practicile acestora amestecând ritualuri magice, divinații, rugăciuni, sacrificii, exorcizări pentru ... expulzarea demonilor din corpul celui bolnav. În societățile tradiționale, în societățile tradiției cum spune G. Balandier reprezentările bolii erau și sunt legate de concepții mai largi privind universul
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
scandal încă înainte de ‘33, e vorba despre o studentă pe cât de ambițioasă, pe atât de lipsită de mijloace, precum și despre dragoste și dor de moarte, pe fondul vieții înfiorător de idilice dintr-un orășel universitar, despre moașe de ocazie și doftoroaie, așadar despre - conform paragrafului respectiv din Codul Penal - avort ilegal. E de presupus că mama nu a însoțit-o pe brava studentă la chimie, în calitate de cititoare, pe drumul ei plin de suferințe, căci, atunci când fiul ei de paisprezece ani ședea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
de năprasne, potop, cutremure, trăznete. Pe vatră se îmbăiau cu ierburi tămăduitoare sau întăritoare copiii slăbănogi. Din sfârâitul și săritul bobilor azvârliți pe vatra încinsă își interpretau ursita de Anul Nou fetele care urmăreau să se căsătorească. Tot la vatră doftoroaiele satelor își preparau elixirurile, licorile și leacurile 7. Multe dintre acestea s-au petrecut, probabil, și în casa Eminoviceștilor; Raluca era o atentă păstrătoare a tradiției în tot ceea ce avea ea mai autentic. Învățătura nu l-a îndepărtat nici pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
vindece unele boli. Lumea fiind săracă, plantele erau cele mai convenabile leacuri și mulți își alinau durerile cu ele. O parte din cunoștințele lor despre puterile vindecătoare ale plantelor s-au pierdut odată cu pierderea babelor care erau un fel de doftoroaie în lumea satului. După 1950, medicii și Partidul Muncitoresc Român au început o campanie împotriva acestor babe acuzându-le că pun în pericol viața bolnavilor. Babele au murit pe rând, ducând în pământ marile secrete ale plantelor medicinale care și
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]