59 matches
-
celebrități, oameni care au construit orașul aproape așa cum este astăzi. Printre aceste personalități poate sta la loc de cinste Anton Cincu, născut în Tecuci și demnitar la mijlocul secolului al XIX-lea în Tecuci. Mama lui Anton Cincu, serdăreasa Smaranda, supranumită doftoroaia, l-a îngrijit chiar și pe domnitorul Alexandru Ion Cuza. Ea a înființat în anul 1845 o bolniță, singurul dispensar sanitar din județ. Aici a adus ca doctori pe Sarhos Frantz care dădea consultații gratuite și pe Moritz Kernbach care
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
vindece unele boli. Lumea fiind săracă, plantele erau cele mai convenabile leacuri și mulți își alinau durerile cu ele. O parte din cunoștințele lor despre puterile vindecătoare ale plantelor s-au pierdut odată cu pierderea babelor care erau un fel de doftoroaie în lumea satului. După 1950, medicii și Partidul Muncitoresc Român au început o campanie împotriva acestor babe acuzându-le că pun în pericol viața bolnavilor. Babele au murit pe rând, ducând în pământ marile secrete ale plantelor medicinale care și
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
și alte bogății In octombrie Vânturi mari, ploi și recoltă bună de struguri In noiembrie Pace îndelungată, prietenie și dragoste In decembrie Potop de fructe și mare război. Descântece, doctorii, vrăjitorii băbești Înainte de doctori au existat... babele lecuitoare, zise și „doftoroaie, descântătoare, fermecătoare, vrăjitoare”. Portretul acestor femei ce se străduiau să lecuiască oamenii de boli trebuie reconsiderate, după o perioadă lungă de prigonire și punere la zid. Aceste lecuitoare au făcut semenilor și mult bine, le-au salvat (cu mijloacele lor
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
În unele locuri (Bucovina), fetele înșiră coarnele de rădașcă la mărgele sau le poartă în cozile părului. - În scufița copilului se coase o monedă de aur, iar la leagăn se pun obiecte din metal, precum și tămâie. Cum se descântă Baba Doftoroaia? Aduce apă neîncepută de la izvor ori fântână și o duce într-o ulcică ori pahar. Apoi scoate din sobă, cu vârful unui cuțit, 3,6 sau 9 cărbuni aprinși, îi aruncă apoi, cu mâna, în apa din ulcică, numărând de-
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
frunte, la nas, la inimă și încheieturi, iar restul se varsă pe . un câine ori o pisică. De ce procedează astfel? Pentru ca animalul să ia cu dânsul deochiul, iar omul bolnav să scape de năpastă. Când aruncă apa pe animal, Baba Doftoroaia rostește: Când s-o deochia mâța și câinile, Atunci să se mai deoache (cutare), Atunci și nici atunci! După aceea, descântătoarea împlântă cuțitul în pământ, iar vasul (ulcica, paharul) se întoarce cu gura în jos, zicând: ”Nu întorc ulcica (sau
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
zimbru Zale și coif. Săgeata. Boerii țin în mare cinste arma albă. La începtul toamnei Septemvrie se bat zimbrii când se împărechiază cu vacile. Vițeii nasc în Maiu. Superstiții Cu prilejul popasului la o casă unde-i adusă o bătrână doftoroaie, care observă cu scrupulozitate toate eresurile acestea păgânești. Câni mulți, cu mare zvon și harmalae când vin străini la vreme de noapte. Înainte de a da paharul cu băuturi, gazda gustă (ia credință) Înainte de a bea apă din cofăel, suflă asupra
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
pe malul apei. Era acolo o zonă despădurită, străbătută de două trei pâraie de pe dealul numit "dos", aceasta era cunoscută drept "lutăriile", adică locul unde se găsea lutul, cel cu multiple utilizări; modelarea oalelor dar și sursă a Babei Râmba, doftoroaia din Fundata, în lecuirea unor "boli", cu comprese cu argilă. Au fost găsite la săpăturile efectuate și dovezi ale prezenței romane, ceea ce, de asemenea, nu este surprinzător, având în vedere că, așa cum arată C.C. Giurescu în "Istoria Românilor", o șosea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
totală de 2472 persoane, populația ocupată însumează 1656 persoane, adică 67% din totalul locuitorilor. Repartiția populației ocupate pe satele componente se prezintă astfel: Anexe: Cap. IX - Cine are grijă de sănătatea noastră? IX. 1 „Medicina vegetală”. Magie și vindecare. Babe doftoroaie și terapeuți solomonari O lungă perioadă de timp a existat credința că bolile, suferințele, răul care lovește în oameni, fără să țină seamă de vârstă, sunt datorate unor forțe malefice, care, în preistorie, luau înfățișarea unor idoli, cărora trebuia să
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
coada șoricelului, codelnița, floarea Paștelui, tămâia Maicii Domnului; altele, care conțineau otrăvuri - barba ursului, cucuta, capul șarpelui, mătrăguna (Bela Dona - care dilată pupila ochilor, folosită la țară în alte scopuri), măsălarița, ciumăfaia erau folosite cu precauție, cu asistența unei „babe doftoroaia”. Altele erau mai blânde, culese în mijlocul verii: cicoarea, cimbrișorul, osul viu, drobița, spânățul, izma, sulfina, iarba Sfântului Ioan, mușețelul și pojarnița. Preparatele din aceste plante - iruri, infuzii, ceaiuri, tincturi, legături, creme, erau folosite direct, singure, aplicate pe locul durerosă sau
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
pe cel atinsă de deochi, de sperietură, de farmece, să plece pe lume blestemat, să nu se mai întoarcă etc. Descântatul seamănă cu activitatea șamanului de la populațiile din Asia Centrală, care, însă, are o arie de atribuții mult mai largă decât „doftoroaia” din satele românești. La fel ca și în medicina modernă, autosugesștia juca un rol esențial în vindecarea bolnavului care avea adâncă înrădăcinată credința că se va face bine de îndată ce va fi descântat, tămâiat, afumat, cântat de cel sau cea care
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
s-a dezvoltat satul Lunca, comuna Filipeni, raionul Bacău, regiunea Bacău”, întocmit de Olimpia Bădăluță, Toader Gheorghe Boca, în vârstă de 90 de ani în 1960, lasă mărturie scrisă cu mâna proprie (10 pagini) care confirmă ceea ce au spusă și doftoroaiele satului: „Din lipsă de tratament medical, sătenii se tratau cu legături din buruieni de leacă și descântece băbești. Pentru ursit se întrebuința strânsul frigărilor, pentru boala cu numele lingoare se întrebuințau buruieni ca: iarba lui Tatin, iarba mare, crăpușnică și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
sau precipitat galben și alte unsori care pe care le cumpărau de la farmacie; alții luau leacuri de la babele satului. Cei conștienți declarau boala și se tratau la spitalul din Parincea prin injecții cu „Neovalvorsan” și cu bromură de mercur. Dintre doftoroaiele satului amintim pe Floarea Borcea (Borcioaia), Marghioala Andrieș, Ioana Vasilaș, care erau plătite cu bani sau cu alimente. Din cauza neînțelegerii rolului spitalelor, bolile molipsitoare făceau ravagii, deoarece cei mai mulți bolnavi nu voiau să se interneze în spital. Ca buruieni de leacă
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
întâmpla să mori, și se întâmpla destul de des, se zicea formula salvatoare: „Așa a vrut Dumnezeu” sau „N-a avut zile”. În aceste condiții era firescă ca lumea satelor românești să apeleze la magie, descântece, plante medicinale, terapeuți și babe doftoroaie. Pentru țara noastră și, ca să nu generalizăm, spunem zona noastră, „doctorii” au fost cunoscuți târziu, îndeosebi în lumea satelor. Sigur, mulți se vor supăra, dacă spunem că regimul comunist, represiv, care te-a învățat carte, ți-a dat serviciu pe
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de năprasne, potop, cutremure, trăznete. Pe vatră se îmbăiau cu ierburi tămăduitoare sau întăritoare copiii slăbănogi. Din sfârâitul și săritul bobilor azvârliți pe vatra încinsă își interpretau ursita de Anul Nou fetele care urmăreau să se căsătorească. Tot la vatră doftoroaiele satelor își preparau elixirurile, licorile și leacurile 7. Multe dintre acestea s-au petrecut, probabil, și în casa Eminoviceștilor; Raluca era o atentă păstrătoare a tradiției în tot ceea ce avea ea mai autentic. Învățătura nu l-a îndepărtat nici pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
suprafața lui Henri H. Stahl îndeletnicindu-se cu culegerea de povești populare de la țăranii unor sate supuse monografierii. Totul aproape, în aceste sate investigate, sub raportul credințelor, obiceiurilor, tradițiilor (pe scurt spus, al miturilor) se păstrase ca în vremurile imemoriale, doftoroaia și descîntecele țineau loc de medic, iar agronomia era încă aproape neștiută. Așadar, revenind la scientismul lui Rădulescu-Motru, voi repeta că astfel de interpretări mitologice își au, dimpotrivă, rostul lor de netăgăduit, mai ales că pînă acum o jumătate de
Despre mitologie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16051_a_17376]
-
sărit grijuliu Cotman. Mă doare tare locul loviturii de la cap și sunt încă amețit. Stai cuminte, băiete! Ce, crezi că ești vindecat? Oleacă de răbdare! - l-a liniștit Cotman, cu zâmbetul pe buze, cum nu-i era felul. Unde-i doftoroaia, să te doftoricească? - a întebat apoi, râzând de-a binelea. M-o doftoricit deajuns, Măriuța. N-am a mă plânge. Mai bine spune-mi ce face Dochița? I-am spus de necazul tău. O plâns cât o plâns, dar când
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
-i spun o vorbă - l-a rugat Cotman. Dacă asta ți-i vrerea, nu am încotro și am s-o chem. Măriuța s-a arătat, cu zâmbetul pe buze, ca de obicei. Care-i porunca, boieri dumneavoastră? Pentru că tu ești doftoroaia, te am ruga să-i pui pe frunte lui Vasilică cel bolnav un șervet ud, pentru că îl doare capul peste măsură. Din când în când, i-l uzi din nou cu apă rece. Poate că are fierbințeală - a presupus Măriuța
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
atribuiau mai multe roluri esențiale : divan de judecată pentru bătrânii comunității, loc de horă pentru tinerii comunității, loc de adăpost pentru călătorii străini (xenodochiu, în tradiția bizantină) și bolniță unde erau expuși bolnavii incurabili. Când ierburile de leac și descântecele doftoroaielor nu mai aveau efect, bolnavul fără speranță era expus la poalele copacului consacrat, fiind dat în grija zeului (sau a daimonului) care se credea că sălășluiește în copac. Sau zeului care se credea că folosește copacul drept „canal de comunicare
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
scandal încă înainte de ‘33, e vorba despre o studentă pe cât de ambițioasă, pe atât de lipsită de mijloace, precum și despre dragoste și dor de moarte, pe fondul vieții înfiorător de idilice dintr-un orășel universitar, despre moașe de ocazie și doftoroaie, așadar despre - conform paragrafului respectiv din Codul Penal - avort ilegal. E de presupus că mama nu a însoțit-o pe brava studentă la chimie, în calitate de cititoare, pe drumul ei plin de suferințe, căci, atunci când fiul ei de paisprezece ani ședea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
să trăim, vă rugăm să veniți! Vă promitem o moarte frumoasă, să știți! Viața ne este o stare de grație, Un joc, cu potul, numit satisfacție! Virusul-spion care-și strigase spaima în eter, în momentul acordurilor finale din simfonia vieții doftoroaiei Eliza Gabrovescu (în timp ce pe țânțarul care-o injectase cu boala Rash îl durea drept în trompă), trimise aceste cântece șefei, prin e-mail, dar cum Mântuirea Sa trăia o partidă mortală de sex cu un nou partener media, Cosașul șef își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
umanizat în ultimul răstimp”. (N.S.Dumitru) ( Ciocnesc paharele.Costel vine cu bagajele.Bea și el.Cu toții oftează.) “Un automobil i-au dat Că a umplut cu el ograda... Marca ne-a edificat: Așa-i acum de zestre ...Lada”. (D.C. Mazilu) Doftoroaia Dl.Gogonel era foarte supărat.Alergia se manifesta printr-o mâncărime pe tot corpul. Medicul îi recomandase o alifie de la farmacie.Cumpăra trei cutiuțe pe zi pentru a ameliora erupțiile pielii.Cheltuia zilnic o sută de lei.Cineva îi spuse
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
de lei.Cineva îi spuse să meargă la Recea pentru a cere consultații unei femei bătrâne,renumită pentru farmece.Fusese chemată și la Institutul de Medicină din Iași,dar nu-și dezvăluise secretele tradiționale privind puterea plantelor sale. Drumul până la doftoroaie a fost lung.In autobuz era cald și praf.Femeia l-a primit imediat.L-a pus să-și dea jos cămașa.A privit corpul plin de pete roșiatice și i-a spus să-i aducă mai multe produse naturale
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
cârciumar să-i aducă două sticle de vin spumos.I-a dat o poțiune. Nu știa dacă soțul clientei a revenit la familie. Dl.Gogonel i-a făcut rost de materialele necesare pentru prepararea medicamentului,a plătit și a cerut doftoroaiei să accepte ca leacul să fie ridicat de o altă persoană,fiindcă alergia nu-i permitea o nouă călătorie.A fost de acord.După o săptămână a venit și unguentul. Alifia era mai închisă la culoare decât cea de la farmacie
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
o nouă călătorie.A fost de acord.După o săptămână a venit și unguentul. Alifia era mai închisă la culoare decât cea de la farmacie. Efectul a fost imediat.După prima ungere a corpului a dispărut mâncărimea.A mai primit de la doftoroaie și o sticlă cu băț de mătură în ea.I s-a cerut să nu scoată niciodată bățul din sticlă.Femeia de la Recea a continuat să ofere leacuri celor suferinzi.A reușit să rezolve multe fracturi,cu condiția ca înainte
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
murit.Moștenitorii au avut o surpriză plăcută.Intr-un dulap au aflat o ladă cu numeroase gheme de lână.După ce le-au debobinat pe toate au găsit suluri de bancnote de 100 de lei.O avere.Erau banii pe care doftoroaia îi primise de la clienți săi în timpul vieții... Medicina populară românească e benefică prin valorile anonime.Multe secrete ale leacurilor băbești și ale descântecelor dispar în neant. “...David,du-te la Bîrlad ,căci în țara rusească nu-ți îngădui să stai
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]