1,456 matches
-
inimă: Necuvântătoarea i-a cuvântat!... Prin mintea bătrânei trecură fulgerător și vorbele pe care i le adresase atunci țiganca și cum să facă ea să-și scape de la blestem scumpa fată. ,,Coană Marioaro - zicea țiganca, fiindcă așa îi spunea țiganca doicii - fii mata bună și când oi afla că băiatul împăratului de Verde a termenat cărticica aia, du-te la dumnealui și vezi dacă a termenat-o de tot, și dacă a termenat-o cum scrie în gîcitoare, ia-l de mână frumos
Poveste 2002 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15648_a_16973]
-
să vezi, atuncea, coană Marioaro, minunăția, minunățiilor! Toate se petrecură întocmai precum zise ghicitoarea... Era a doua zi la amiază. Un soare strălucitor scălda câmpia. Râulețul scânteia prin mijlocul pădurii. Tânărul împărățel sosi la fața locului ținut de mână de doică și cu Rița în față care rosti tare: Cerule iubite, fă să se mărite!... Misiune, cu avânt îndeplinită. Cel mai mult, băiatului de Verde îi plăceau stihurile simple și spuse din inimă... Fata aștepta, smerită, desculță, cu capul în jos
Poveste 2002 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15648_a_16973]
-
lăsat în suspensie de aceasta. Într-una din quasi inaccesibilele grote de la Montagnazza (Agrigento) cu deschidere spre mare, cîndva refugiu din calea piraților și a corsarilor turci, iar, de pe la 1850, "casă" pentru fugari și pentru năpăstuiții sorții, Amalia, pe vremuri doică în familia nobililor locali, își împarte sărăcia lucie și timpul cu nepoțica infirmă. Cîteva indicii sugestive dau coordonatele istorice: momentul este cel imediat succesiv unificării, perceput de majoritatea meridionalilor ca o imixtiune în afacerile interne ale Regatului celor două Sicilii
Noutăți literare italiene by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/11870_a_13195]
-
tutelează fiecare capitol (pentru înțelegerea cărora autoarea ne trimite, printr-o notă, la dicționar) și decît frînturile de replici în grai local, după moda repropusă cu succes în ultimii ani de Camilleri, pe cale de a cădea în manierism. Deși fosta doică îi evocă aleatoriu și parcimonios întîmplări din trecutul ei de martoră, mai rar de protagonistă, fetiței care - tipic - cere date suplimentare, fără să le primească, cititorul află restul pentru că, acolo unde Amalia își întrerupe evocările, intervine relatarea organizată, la persoana
Noutăți literare italiene by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/11870_a_13195]
-
regizorului Nae Cosmescu. Valoarea dată lor de către acest profesionist al regiei de teatru, film și divertisment îngenunchiază definitiv preferința nesocotiților care nu gustă nectarul umorului ci se delectează cu acriturile expirate! Din acest punct de vedere, regizorul ar fi o doică ce alege pentru spectatorul cu suflet de copil sticluța cu esențe aromate de fructele artei. E greu de știut până unde se soarbe din umor și mai ales care-i „sticluța” cu nectarul umorului. În aceasta consistă știința și harul
NAE COSMESCU. LA VÂRSTA POMULUI GATA SĂ UMPLE COŞURILE CULEGĂTORILOR... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1526 din 06 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382716_a_384045]
-
spaniole cu altele, europene și catolice. Semnele mexicanității apar mereu nu numai în pictura ei, dar și în viața de fiecare zi, în bijuteriile precolumbiene, în pieptănătura tradițională, în rochiile din regiunea Tehuana pe care le purta cu obstinație... În Doica mea și cu mine (1937), un prunc cu trăsăturile artistei mature este hrănit la sânul unei Madone cu tenul întunecat și mască de genul celor aparținând culturii Teotihuacan în loc de chip... În Autoportret la granița dintre Mexic și Statele Unite (1932), Frida
Două expoziții centenare la Muzeul din Philadelphia by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/8248_a_9573]
-
poetică, precum cele de mai sus, dar, ca și C. Argetoianu, este creatoarea unei tipologii, care treptat se îmbogățește și se diversifică; de la pitorescul bunicii, îmbrăcată în crinolină, de la cam scrobita institutoare de engleză, Miss Balbin, și de la buna Dadaia, doica mamei și a copiilor la soțul deșănțat și libertin (Mihai Cantacuzino), la cartoforii și morfinomanii sinucigași, la tipul rapace, aproape balzacian, al hrăpăreței fiice Alice Sturdza. Viziunea memorialistei asupra realității rămâne una epică, nu numai în reconstituirea genealogică a familiei
Are și literatura partea ei by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8539_a_9864]
-
cuvânt despre culturile de măsline și nici despre câmpurile de rapiță. Ea și-l închipui cum vinde uleiuri într-un bureau de tabac, așa cum bătrânele arăboaice vindeau gătelile făcute de mână și papucii de pâslă pentru moscheie. Se gândi la doică și la alți angajați, fără să-și imagineze domeniul, pivnițele, velierul de pescuit, bungalourile și toată curtea, iar când le văzu, i se tăie respirația. Mehria deschise porțile mari, din lemn și în zid se născu o breșă direct către
Istoria romanțată a unui safari by Daniela Zeca () [Corola-journal/Journalistic/6977_a_8302]
-
exact, însă intui și îi răspunse pe limba lui: "Leî, leî...10", lăsân-du-l să creadă că mușcătura nu era mare lucru. "Mulțumesc" și "nu" erau singurele cuvinte pe care le învățase și care îi foloseau aproape tot timpul. Când Zaouf, doica octogenară a amantului ei, intra dimineața să-i aducă prosoape, ea se trăgea înapoi, sub cearșafuri, murmurând acest "nu" răstit, până când îi schimbau șalurile de cânepă cu prosoape adevărate. Când pleca cu Zaouf în souk11, femeile berbere, care stăteau pe
Istoria romanțată a unui safari by Daniela Zeca () [Corola-journal/Journalistic/6977_a_8302]
-
din fetele de gimnaziu au declarat că au consumat alcool în incinta școlii în ultima lună l Bonurile fiscale aferente taximetriei, precum și cele de benzină sunt recunoscute în contabilitatea firmelor, a anunțat secretarul de stat la Ministerul Finanțelor Publice Cătălin Doică. Aceste bonuri pot fi decontate chiar dacă nu sunt însoțite de factură fiscală, cu condiția ca ele să fie ștampilate, să cuprindă numele cumpărătorului și să aibă o valoare de cel mult 50 de lei l Numărul utilizatorilor care au ales
Agenda2006-08-06-general8 () [Corola-journal/Journalistic/284776_a_286105]
-
accepte s-o înmormânteze în ritul ei. Mormântul din grădina seraiului a rămas fără nume. Era o căldură grea, apăsătoare, ca o boală adâncă. Musa nu și-a văzut fiul decât trei zile mai târziu, când i l-a înfățișat doica, nechemată. De abia atunci și-a dat seama, cu ușoară surprindere, că încă nu știa cum o cheamă pe mama lui. Heringul îl vizitase în somn. Cu ochii lui ca de sticlă hol bați în întunericul unei ape înghețate. Ivan
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
binelea înspicat e mintea din spatele acestui deșert arctic care plutește spre mări din ce în ce mai negre, ducând în pân tecele lui atâta risipă de minunății. 35. Din dragoste Boala copilului a izbucnit dintr-odată. Nu s-a știut întru totul de unde venea. Doica lui, Sumayya, a dat vina pe niște smochine prea coapte, dar nimeni nu putea spune cu siguranță că de-acolo pornise răul. Trupușorul subțire, mistuit de febră, se acoperea de bube de la un ceas la altul. Musa înțepenise în iatacul
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
-și pe spate capul, tot înșiră cuvinte fără sens, se bucură cu ruperea firului logic al asociației de idei și chinga legăturii sale normale; se risipește în câmpul incongruenței. Îl surprinde azi tatăl său recitând această povestire, învățată poate de la doică sau de la alți copii: Teresa, de la pat, la masă; încrede-te, în ceea ce mi-ai spus; tabac, nu-i place eleganța mea; de frunză, pentru a deveni călugăriță; a lui Carmen, pentru a servi un călugăr; Francisco, pentru rănile lui
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
Nu va fi pentru viitorul geniu nicio deosebire între real și prefăcut? Va fi că mai întâi va inventa lucrurile și le va crede apoi, cum mă asigură don Fulgencio? Va fi începutul vânei. Auzind copilul într-o zi pe doică că îl acuză de o ticăloșie, exclamă: Asta o vei fi visat! * Se aprinde din nou Materia, de uimirea Formei, pe care a nesocotit-o un timp. Și blestemă, o dată în plus, instinctul, pentru că noua ființă va împiedica sau ajuta
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
și mai ales rubricile vînzări-cupărări o parte din lista din schița "Moșii tablă de materii". Lungimea momentului și textului la latitudinea regizorului. EFIMIȚA: Bragă... baloane... turtă dulce... lampioane... limonadă... fracuri, decorațiuni, decorați, donițe, menajerii, fluiere, ciubere, cimpoaie, copii, hîrdaie, bone, doici, artifiții, fotografii la minut, comedii, tombole, oale, steaguri, înghețată de vanilie, stambe, căni, biciclete, cai, vite, basmale...mătuși,unchi, veri, nepoate... icoane, bricege, săpun... lumînări, panglici, prescuri, grîu... căciuli, cojoace, Prima societate de bazalt și teracotă. Stella, sticle, cercuri doage
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
scenele de café-concert, de exemplu, Seurat folosește clar-obscurul într-o manieră similară celei alese de Degas sau Toulouse-Lautrec, amplasând siluete întunecate în prim-plan și caractere fluidizate de lumina lămpilor de gaz în fundal. În alte lucrări însă - Trei femei, Doică, Fată în alb - schimbările de plan sunt mult mai subtile, mai vagi, mai aproape de abstract. Cu toate diferențele de manieră dintre desenele și picturile sale, Georges Seurat a folosit adesea primele în mod tradițional, ca schițe pregătitoare pentru tablouri importante
La Muzeul de Artă Modernă din New York Georges Seurat și Lucian Freud by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/8846_a_10171]
-
24, care e o măsură de timp, de bani, de monede vechi... Naratorul spune sincer că asta e singura bogăție a vieții sale... Ce este un an? Un tur,un tur complet. Și așa mai departe... [...]. Leacurile bizare pe care doica i le dă naratorului. Nu sunt invențiile mele. Le-am copiat dupa «Canonul» lui Avicenna, fără să le modific deloc.“ După propriile mărturisiri, pentru fundamentarea asemănării tatălui cu unchiul, cu negustorul de mărunțișuri, cu naratorul etc., a folosit lucrarea „Dublul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
fruntea îngustă? Rogojina întinsă în fața bătrânului; vechiturile sale par să aibă o legătură secretă cu viața sa. M-am hotărât, de mai multe ori, să merg să-i vorbesc, să cumpăr ceva de la el, dar n-am îndrăznit niciodată. După doica mea, a fost olar în tinerețea ei, dar, din toate produsele sale, n-a păstrat decât vasul ăsta. Acum, trăiește din comerțul cu lucruri de ocazie. Acestea erau legăturile mele cu lumea exterioară. Cât privește lumea interioară, nu-mi rămăseseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
a fost olar în tinerețea ei, dar, din toate produsele sale, n-a păstrat decât vasul ăsta. Acum, trăiește din comerțul cu lucruri de ocazie. Acestea erau legăturile mele cu lumea exterioară. Cât privește lumea interioară, nu-mi rămăseseră decât doica și o femeie stricată; de fapt, era și doica ei, era doica noastră. Eram nu numai din aceeași familie, femeia mea și cu mine, dar doica ne alăptase în același timp. În plus mama soției mele era un pic și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
produsele sale, n-a păstrat decât vasul ăsta. Acum, trăiește din comerțul cu lucruri de ocazie. Acestea erau legăturile mele cu lumea exterioară. Cât privește lumea interioară, nu-mi rămăseseră decât doica și o femeie stricată; de fapt, era și doica ei, era doica noastră. Eram nu numai din aceeași familie, femeia mea și cu mine, dar doica ne alăptase în același timp. În plus mama soției mele era un pic și mama mea. Nu mi-am cunoscut niciodată părinții, am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
a păstrat decât vasul ăsta. Acum, trăiește din comerțul cu lucruri de ocazie. Acestea erau legăturile mele cu lumea exterioară. Cât privește lumea interioară, nu-mi rămăseseră decât doica și o femeie stricată; de fapt, era și doica ei, era doica noastră. Eram nu numai din aceeași familie, femeia mea și cu mine, dar doica ne alăptase în același timp. În plus mama soției mele era un pic și mama mea. Nu mi-am cunoscut niciodată părinții, am fost crescut de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
erau legăturile mele cu lumea exterioară. Cât privește lumea interioară, nu-mi rămăseseră decât doica și o femeie stricată; de fapt, era și doica ei, era doica noastră. Eram nu numai din aceeași familie, femeia mea și cu mine, dar doica ne alăptase în același timp. În plus mama soției mele era un pic și mama mea. Nu mi-am cunoscut niciodată părinții, am fost crescut de matroana asta impozantă, cu părul gri. Deci toată afecțiunea mea filială s-a transferat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
asta impozantă, cu părul gri. Deci toată afecțiunea mea filială s-a transferat către mama soției mele, iar acest sentiment n-a rămas fără urmări în ceea ce privește căsătoria mea. Despre părinții mei am auzit mai multe istorisiri. Una doar, spusă de doica mea, mi se pare veridică. Ea mi-a povestit că tata și unchiul meu erau gemeni: amândoi aveau aceeași față, același mers, același caracter; însuși timbrul vocii lor era identic. De-abia îi distingeai unul de altul. Mai mult, exista
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
interesat de această întâmplare? De atunci, n-am mai fost decât o gură în plus, un străin. În sfârșit, unchiul - sau tatăl meu - reveni la Rey pentru treburile lui, cu baiadera și cu mine. Mă încredință surorii sale, mătușa mea. Doica mi-a spus că, în momentul despărțirii, mama i-a încredințat mătușii mele, rugând-o s-o păstreze, o sticlă de vin roșu amestecat cu venin de cobră, pentru mine. Ce amintire mai prețioasă putea să-i lase o baiaderă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
capul său ridicat, la ochii scânteietori, la gâtul asemănător cu o lingură și la semnul gri-închis în formă de ochelari, care se deslușea mai sus de gât. Pe scurt, încă eram copil de țâță, când am fost pus în brațele doicii, care-i dădea piept și verișoarei mele primare, o stricată, viitoarea mea soție. Am fost crescut de mătușa mea, o matroană corpolentă, cu fruntea acoperită de un păr cenușiu ce atârna în dezordine. Locuiam în aceeași casă cu târfa asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]