41 matches
-
să-și îmbine zvonul cu celelalte chemări: cu ale pârâului din vale, cu ale păsărelelor din codru, cu foșnetul pădurii mânat de adierea de vânt. În răstimpuri, pătrundea zbieret ascuțit de mioară. Și peste toate acestea, un fluier își trimitea doinirea departe în hături. Pînă la noi, nu pătrundeau decât câte un sunet, câte-un tril, câte-o întorsătură de cântec. Frânturi din sufletul omului. Abia acum am început să pricep cântecul Mariei Precup, pe care o auzisem în seara dinainte
IN MEMORIAM TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 192 din 11 iulie 2011 by http://confluente.ro/In_memoriam_tudor_jarda.html [Corola-blog/BlogPost/344354_a_345683]
-
Acasa > Manuscris > Scriitori > DOINIRE Autor: Leonid Iacob Publicat în: Ediția nr. 329 din 25 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului doinire Sus, din vârful pinului, Din creanga destinului, Timpului, Urâtului, Din înaltul muntelui, Coborât-am în izvoare Printre ciute și mioare, Să-mi pun dorul
DOINIRE de LEONID IACOB în ediţia nr. 329 din 25 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Doinire.html [Corola-blog/BlogPost/355207_a_356536]
-
Acasa > Manuscris > Scriitori > DOINIRE Autor: Leonid Iacob Publicat în: Ediția nr. 329 din 25 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului doinire Sus, din vârful pinului, Din creanga destinului, Timpului, Urâtului, Din înaltul muntelui, Coborât-am în izvoare Printre ciute și mioare, Să-mi pun dorul căpătâi Și pe ochi să te mângâi... Și pe ochi să te mângâi... Și-am pus
DOINIRE de LEONID IACOB în ediţia nr. 329 din 25 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Doinire.html [Corola-blog/BlogPost/355207_a_356536]
-
Ochi din ochi și din oftat Și cu tine-am tot plecat Colo-n naltul muntelui, Pe creanga destinului De sub brațul pinului, La izvorul dorului, La izvorul dorului. Leonid IACOB Poezia face parte din volumul meu: „Imaginarele iubiri” Referință Bibliografică: doinire / Leonid Iacob : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 329, Anul I, 25 noiembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Leonid Iacob : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
DOINIRE de LEONID IACOB în ediţia nr. 329 din 25 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Doinire.html [Corola-blog/BlogPost/355207_a_356536]
-
pe care doar zeii de-altădată le tot gustau din plin. Tu, vis de primăvară, mă cheamă lângă tine să degustăm aroma plăpândelor iubiri, și glasul tău să sune a ciripit de mierlă când codrul meu de doruri plutește în doiniri. Leonid Iacob Referință Bibliografică: cum te-aș iubi ? / Leonid Iacob : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1047, Anul III, 12 noiembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Leonid Iacob : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
CUM TE-AŞ IUBI ? de LEONID IACOB în ediţia nr. 1047 din 12 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Cum_te_as_iubi_leonid_iacob_1384277893.html [Corola-blog/BlogPost/347235_a_348564]
-
Corului veteranilor și cu pirogravurile pe os de ren după picturile lui Nicolae Grigorescu, donate Mănăstirii Agapia. A scris un volum de versuri inspirate de participarea la Primul Război Mondial, un caiet cu versuri de dragoste și un volum intitulat "Doiniri Voivodale", publicat la tipografia Lumina, Piatra Neamț, în 1938. Colaborează la revistele Calendarul Ostașului, Magazin istoric, Flacăra.
Gheorghe Ante () [Corola-website/Science/333593_a_334922]
-
câțiva prieteni binevoitori au părut că apreciază producția lirică a junelui ofițer care, într-un adevărat desfrâu al lamentației, își teatraliza impudic afectele. Un potop de „lacrămi” inundă strofele ușoare din volumul Raze de lună (1905). De pretutindeni se aud „doiniri de plâns”, ecou al suspinelor unei inimi rănite de cioburile viselor „fărmate”. Cruci, morminte, „corbi în doliu”, „crivățul amar”, un amurg apăsător de toamnă tristă și rece marchează decorul, convențional, în care amărâtul visător își plânge jalea sau urzește castele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285849_a_287178]
-
progresiv concentrate, esențializate. Pledoaria lui G. continuă în studiile introductive la edițiile Poezii (I-II, 1983) și Poezii alese (1996), îndeosebi aceasta din urmă recuperând o parte notabilă din lirica religioasă scrisă de V. Voiculescu după 1944. St. O. Iosif. Doinirea ca vocație și destin (1985) revizuiește, într-o tonalitate polemică proprie criticului, opinii tradiționale și mai ales poncife provenite din definirea poetului „prin ceea ce nu are el și au ceilalți”. Miezul demonstrației stă în interpretarea doinei ca pattern al întregii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287343_a_288672]
-
caz de vreun program în acest sens, și a recuperărilor. Recuperatorie pe termen lung este și rubrica sa radiofonică „Scriitori la microfon”, pe care o susține de aproape două decenii. SCRIERI: Poezia lui Vasile Voiculescu, Cluj-Napoca, 1977; St. O. Iosif. Doinirea ca vocație și destin, București, 1985; G. Topîrceanu sau Chiriașul grăbit al literaturii române, București, 1999. Ediții: V. Voiculescu, Poezii, I-II, introd. edit., București, 1983, Poezii alese, introd. edit., București, 1996. Repere bibliografice: Emil Manu, „Poezia lui Vasile Voiculescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287343_a_288672]
-
demonstrând necesitatea delimitării literaturii române de modele și deschizând-o spre universal. Eminescu e „poetul nepereche” ce se ridică pe verticală și ne sincronizează cu Occidentul. Nu este posibil un portret interior al poporului român fără consubstanțialitatea om natură, fără doinire, ca mod liric afectiv al tristeții, fără estomparea tragicului, fără sentimentul dorului (specific spiritualității românești), fără propensiunea spre lumină, ca modalitate de integrare în univers. În spiritualitatea românească, lumina e un simbol al vieții, o bucurie a simțurilor, dar și
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
Craiova, 1924; Franz Grillparzer, Sappho, Fălticeni, 1926, Medea, pref. Agatha Bârsescu, Fălticeni, 1930; R. H. Bartsch, Fără Dumnezeu, Fălticeni, 1927; Gudruna, Fălticeni, 1931; ed. București, 1966; Hartmann von Aue, Sărmanul Enric, Fălticeni, 1932; Cavalerii cântăreți, București, 1933; Heinrich von Morungen, Doiniri pe alăută, Fălticeni, 1941; Povestiri germane, București, 1942; Hans Carossa, Jurnal de război în România, București, 1942; Pribeagă prin lume. Vechi povestiri germane pentru tineret și copii, București, 1943; Bjørnstjerne Bjørnson, Mâinile mamei, pref. trad., București, 1958, Fata pescarului, pref.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290131_a_291460]
-
obârșiilor: „Când o să vâslesc în lumină, pe ape / Sihastre, albastre, / Să-mi pui pădurile tale sub pleoape, / Să le răsfrâng undeva-n curcubeu, / Umbrar la coverga lui Dumnezeu. // Și târziu, barem în somn pe sub lună / Să le mai aud foșnirea, doinirea / În «limba» română...” (România). Recursul la latinitate, izvorând dinspre Geția spre Italia, reface drumul spre originile împăratului Traian și tranșează la nivelul cuvintelor cele mai adânci semnificații ale trăirilor românești; poetul remarcă în da-ul slavon și nu-ul latin
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287352_a_288681]
-
Flyng Pigs de Dan Dediu este o muzică tonică, plină de nerv, desprinsă parcă din cartoon-urile în care acțiunile personajelor debordează atenția analitică a spectatorilor; Alean de Doina Rotaru reia ideea de bocet îndelung și intens personalizată sonor de către compozitoare; Doiniri de Carmen Cârneci tatonează valențele multiple ale cântecului lung autohton, altfel, desigur, decât a fă--- cut-o Horațiu Rădulescu în lucrarea sau cu același titlu; Reflex quarto de Sorin Lerescu se desface facil în calupuri de triluri cu rol ornamental, sonograme
Miscellanea by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9434_a_10759]
-
nu mă lasă gloria-mi regală/Și nici nu vreau să dau azi socoteală/ Spre a-nlumi nimicul, o himeră!”) - Logos-ul este singura Armă/Armată Celestă („Cuvintele îmi sunt oștiri vernale,/ Zidirile luminii mă așteaptă,/Topiri vuinde brațele îndreaptă:/ Refac doiniri de jad, monumentale!”), prin care merită și chiar trebuie să fie cucerite Lumea și Iubirea. Din nou, două comple mentarități semantice, la THEODOR RĂPAN! Iubirea fiind echivalentul semantic-demiurgic al Armoniei Cosmice a Creației/POEZIA SACRĂ - Poetul poate să-și ofere
Editura Destine Literare by ADRIAN BOTEZ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_256]
-
aripi, la un așa fapt nici Creangă n-ar fi stat locului. Toamna, prin toate ale ei, stârnește stări contemplative, de duioșie, de nostalgie și, până la bucuria primilor fulgi, sensibilitatea copilului e mai înclinată spre îngândurare, spre o anume tristețe, doinire și dor. Savel și prin pereți auzea scârțâitul căruțelor și carelor venind cu poamele grădinilor la piața târgului moldovenesc, sporindu-i dorul de veșnicia satului și zburdălnicia libertății. Cum Seminarul din Dorohoi se desființează, părinții își mută copilul la renumitul
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
Ion Dodu Bălan, Țara omeniei și oamenii ei, București, 1983, 197-211; Traian Cantemir, Studii de literatură, Iași, 1983, 164-169; Modola, Dramaturgia, 142-143, 310-316; D.R. Popescu, Galaxia Grama, București, 1984, 93-104; Scarlat, Ist. poeziei, II, 170-172; Liviu Grăsoiu, St. O. Iosif. Doinirea ca vocație și destin, București, 1985; Ornea, Actualitatea, 105-108; Zoe Dumitrescu- Bușulenga, Iosif Sava, Muzica și literatura, I, București, 1986, 234-239; Grigurcu, Eminescu-Labiș, 63-71; Dicț. analitic, I, 116-118, II, 151-153, III, 291-294; Dicț. esențial, 411-413. C.C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287609_a_288938]