187 matches
-
și străbătea acum podișul. Cărările erau săltărețe ca jocul de copii, unele urcând, altele coborând. Asta îi pria, căci oboseala își pusese pecetea pe trup. Mintea și inima nu osteneau cu cât calea se scurta. Îmbărbătarea îi venea și din doinitul cu fluierul. Tot mai des făcea să răsune un cântec vechi despre Dunăre: “Dunăre, Dunăre,/ Drum fără pulbere,/ Drum fără făgaș,/ Inima-mi secași...”. Cât dura melodia, lacrimile îi curgeau nestăvilite pe obraji, tăind cărări sărate pe chipul smead al
CÂINE de ANGELA DINA în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353420_a_354749]
-
formă fixă pe care o propun literaturii române”. În momentul lecturării, nu știu de ce am fost tentată să fac o asociere a noului gen liric propus de domnul Covali, ROGODEL-ul, cu un fel de rugăciune a sufletului, melodioasă, cântată, doinită ... și pe măsură ce m-am adâncit în lectura mi-am dat seama că nu am greșit deloc! Cele 100 de poezii cuprinse în volumul „Vâltorile sufletului” sunt scrise în linia melodică dictată de trăirile autorului și armonizată în ritmul baterii și
ANATOL COVALI ŞI „VÂLTORILE SUFLETULUI” SĂU ÎN „ROGODELE” de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1187 din 01 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354129_a_355458]
-
sălcii și arini Și crengi verzi de mărăcini, Iar pe malul plin de floare Paște-o turmă de mioare Lângă o înaltă stâncă, Într-o liniște adâncă. Și atunci, ca din pământ, Se aude-un cântec sfânt, Un cântec bine doinit De un glas meșteșugit. Domnul a lor săi le cere: - Haideți în mare tăcere, Haideți să ne dăm aproape, Colo jos, pe mal de ape, Să aflăm ce înger cântă Inima de ne-o frământă! Și coboară toți, în șir
ȘTEFAN ȘI CĂLINA de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1434 din 04 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360413_a_361742]
-
Noi povesteam despre martiri “Născuți din piatră de granit” De când Terra a apărut Străbunii nu s-au umilit, Poporul dac n-a dispărut ... Dar vremurile l-au albit Când va pleca pe-un ultim drum Se va-nsoți de-un vers doinit Căci jarul nu e numai scrum. Unii se duc, dar alții vin Să apere ce ne-au lăsat Urmașii neamului divin Chiar de Zalmoxe protejat! RĂMAS BUN De vei afl a că am plecat Din lumea trecătoare La crucea unui
POEME NEWYORKEZE (2) de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1115 din 19 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359922_a_361251]
-
Grupa B la Galați, în ’79, eveniment care a reprezentat practic nașterea hocheiului gălățean care produs apoi două-trei generații de excepție”, a spus Marius Gliga. Fostul internațional s-a deplasat apoi la Brăila, unde a avut o întrevedere cu viceprimarul Doinita Ciocan. Discuțiile s-au axat pe două direcții: înființarea unor secții de hochei la cluburile déjà existente și extinderea infrastructurii. “Față de situația de la Galați, la Brăila lucrurile sunt puțin diferite, pentru că aici încă nu există echipe de hochei. Acesta a
Marius Gliga, întâlnire cu reprezentanţii municipalităţilor din Galaţi şi Brăila () [Corola-blog/BlogPost/340004_a_341333]
-
Pentru tot ce încă am, Iubire, viață, legăminte, Urmașii să le țină minte. Doina cuvânt românesc, În care mă regăsesc, Ori de câte ori mi-e greu, Cuvânt de la Dumnezeu. Doina cântec de durere, Pe care sufletul îl cere, Ori de câte ori doriți, Încercați ca să doiniți. Referință Bibliografică: DOINA / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 763, Anul III, 01 februarie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Mihai Leonte : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
DOINA de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 763 din 01 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341407_a_342736]
-
Autorului Țară frumoasă Fată frumoasă cu ochii ca zarea, Unde se spală în valuri doar Marea Cea Mare și Neagră precum ți-e destinul, Alungă din pieptu-ți amarul, suspinul. Fată frumoasă cu nume dulceag, Iubită-n tăcere de fiul pribeag, Doinită și plânsă în limba română, Izvor de iubire te verși în țărână. Fată frumoasă cu părul bălai, Din spice crescute în colțul de rai Păzit de Vrâncioaia și șapte feciori, Ai brațele pline de roade și flori. Țară frumoasă, cu
ŢARĂ FRUMOASĂ de DANIELA DUMITRESCU în ediţia nr. 1294 din 17 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341699_a_343028]
-
chiar de artistul emerit Tudor Jarda, într-o emisiune intitulată „Portrete folclorice”2 realizată, cândva, de Gelu Furdui. Precizăm și pauzele muzicale înregistrate. Nu cunoaștem data exactă a realizării, dar emisiunile Domniei sale erau îndrăgite de ardeleni. Pe un fond muzical doinit (să mergă la sufletul omului), Gelu Furdui, cu o voce caldă și convingătoare pentru ascultători, își începe emisiunea prin salutul acela inconfundabil: „Bună ziua stimați ascultători”. Apoi, continuă: „Satele românești din ținutul Năsăudului 3 sînt sate în care tradițiile folclorice s-
AMINTIRI DESPRE TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 143 din 23 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344331_a_345660]
-
cu ceva din mila matale. Atunci eram în stare de orice compromis, numai să nu am tevatură cu miliția și, mai ales, nu vroiam să afle aia de la firma, că ar fi fost o notă proastă pentru mine. Secretara mea, Doinita Filip, abia aștepta să aibă un motiv să-mi dea la cap și să mă cânte la englezi. În situația în care eram, aș fi acceptat orice și țiganii m-au mirosit că-mi dârdâie nădragii de frică și m-
ACCIDENT DE CIRCULAŢIE de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 139 din 19 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344312_a_345641]
-
chiar de artistul emerit Tudor Jarda, într-o emisiune intitulată „Portrete folclorice”2 realizată, cândva, de Gelu Furdui. Precizăm și pauzele muzicale înregistrate. Nu cunoaștem data exactă a realizării, dar emisiunile Domniei sale erau îndrăgite de ardeleni.Pe un fond muzical doinit (să mergă la sufletul omului), Gelu Furdui, cu o voce caldă și convingătoare pentru ascultători, își începe emisiunea prin salutul acela inconfundabil: „Bună ziua stimați ascultători”. Apoi, continuă: „Satele românești din ținutul Năsăudului 3 sînt sate în care tradițiile folclorice s-
IN MEMORIAM TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 192 din 11 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344354_a_345683]
-
1868 din 11 februarie 2016 Toate Articolele Autorului Cunună-mă cu ploaia, mamă Când cerul fulgeră și tună Și lasă-mă s-ascult chemarea Pământului după furtună. Cunună-mă cu asfințitul Când lupii urlă către lună S-ascult povestea lor doinită Prin codri urma când mi-ndrumă. Cu marea-nvolburat-aș vrea Să mă cununi când vijelia Va sparge valuri, va urla Pe țărm sfârșindu-și agonia. Cu soarele aș vrea de poți Să mă cununi in zori de zi Să
CUNUNĂ-MĂ, MAMĂ ! de MARIA BĂLĂCIANU în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342761_a_344090]
-
scurs în lume, Iar ochii-ți tremurau parau. Roua, roua îți era chipul Și tot galeșa privirea. Luna își urma periplul Și prin ține, strălucirea. Boarea-ți dansa lent prin plete, Susurând cântări frunzițe. Tu, cu gânduri neșoptite, Ostoiai dureri doinite. Zgribuliți venit-au zorii... Tu, zâmbind cu ochi de roua, Te-ai pierdut în visul nopții, Radiind că luna nouă. Ioan-Adrian TRIFAN Referință Bibliografica: ȚI-A ZÂMBIT ASEARĂ LUNA / Ioan Adrian Trifan : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1733, Anul
ŢI-A ZAMBIT ASEARĂ LUNA de IOAN ADRIAN TRIFAN în ediţia nr. 1733 din 29 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343443_a_344772]
-
înalți, Mi-e dor de bunica ce m-aștepta în prag! Mi-e dor de pâinea din țăstul bunicii, Mi-e dor de laptele Junincii, Mi-e dor de prichiciul vetrei cel humuit, Mi-e dor de cântul mamei cel doinit! Mi-e dor de graiul românesc, Mi-e dor de portul oltenesc, Mi-e dor de oameni muncitori, Mi-e dor de frumos și de umor! Mi-e dor fântâna de pe ulița mea, Mi-e dor de vecina cea urâta
MI-E DOR...DE NELUTA STAICUT de NELUȚA STĂICUȚ în ediţia nr. 1966 din 19 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378873_a_380202]
-
de boală, în stradă, mișeii scuipă și fug când dau din greu, iar guvernanții se-aclamă la paradă Românii, câți mai sunt, s-ar ascunde, dar codrii și-au pierdut tulpina demult, risipiți, și unii și alții, oriunde, nici dorul doinit nu mai pot să-l ascult În piatră seacă ni s-o stinge neamul, ... Citește mai mult Eu sunt din țara lui Nimănui,pe vremuri, se numea România,acum, umilă, se-închină oricuiși-a uitat, demult, omeniaEu sunt din țara Dorului
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380934_a_382263]
-
sting, de boală, în stradă,mișeii scuipă și fug când dau din greu,iar guvernanții se-aclamă la paradăRomânii, câți mai sunt, s-ar ascunde,dar codrii și-au pierdut tulpina demult,risipiți, și unii și alții, oriunde,nici dorul doinit nu mai pot să-l ascultîn piatră seacă ni s-o stinge neamul,... XX. TEIUL, de Dora Pascu, publicat în Ediția nr. 2001 din 23 iunie 2016. N-am crezut că-n lume sunt Și tei care nu înfloară, Cum
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380934_a_382263]
-
înalți, Mi-e dor de bunica ce m-aștepta în prag! Mi-e dor de pâinea din țăstul bunicii, Mi-e dor de laptele Junincii, Mi-e dor de prichiciul vetrei cel humuit, Mi-e dor de cantul mamei cel doinit! Mi-e dor de graiul românesc, Mi-e dor de portul oltenesc, Mi-e dor de oameni muncitori, Mi-e dor de frumos și de umor! Mi-e dor fântână de pe ulița mea, Mi-e dor de vecină cea urâtă
NELUȚA STĂICUȚ [Corola-blog/BlogPost/380784_a_382113]
-
înalți,Mi-e dor de bunica ce m-aștepta în prag!Mi-e dor de pâinea din țăstul bunicii,Mi-e dor de laptele Junincii, Mi-e dor de prichiciul vetrei cel humuit,Mi-e dor de cantul mamei cel doinit! Mi-e dor de graiul românesc,Mi-e dor de portul oltenesc,Mi-e dor de oameni muncitori,Mi-e dor de frumos și de umor! Mi-e dor fântână de pe ulița mea,Mi-e dor de vecină cea urâtă
NELUȚA STĂICUȚ [Corola-blog/BlogPost/380784_a_382113]
-
s-a ivit în cugetul său cinstirea limbii române, în Camera 4 Spital în penitenciarul Iadului-Pitești: „Inscripție pe o carte de limba română” - Tu n-ai umblat în larguri purtată de corăbii. / Nu ți-au slujit în temple gingașele fecioare. / Doinită, ori rostită în zăngănit de săbii, / te-ai zămislit din glie și te-ai umplut de soare, / asemeni florii albe ivite din zăpezi / ce o privesc cum crește în zori de primăvară / și-n gând mi-ești, ce frumoasă vei
MARI ROMÂNI – MĂRTURISITORI AI DRAGOSTEI DE DUMNEZEU ŞI DE NEAM SUB FLAMURA SFINŢILOR ARHANGHELI MIHAIL ŞI GAVRIIL de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1408 din 08 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380966_a_382295]
-
am zece vieți Să te cânt natură!... Și m-am oprit! Ceva nu era în regulă! Încurcam versurile!... Și deodată din prispa casei o aud pe Mariana, doamna din sat care ne ajută la curățenie, corectându-mă. Bașca vocea, ușor doinită: Înfloresc grădinile, domnule profesor, Ceru-i ca oglinda Prin livezi albinele Și-au pornit colinda. Cântă ciocârliile Imn de veselie Fluturii cu miile Zboară pe câmpie! Joacă fete și băieți Hora-n bătătură Ah, de ce n-am zece vieți Să
PRIN LIVEZI ALBINELE ŞI-AU PORNIT COLINDA... de ION COJA în ediţia nr. 2313 din 01 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/371109_a_372438]
-
tăceri. Încet îi mângâi scoarța iar lacrima ce vine, Se scurge pe-a lui creangă uscată de dureri. Văd brațele-i întinse spre cerul infinit. Se roagă la Vecie, durerea să îi ia. Uscatul trup îl doare, dar un cânt doinit Ce colinda pe dealuri, durerea-i alina. Observ cu tristețe realitatea Vieții... Toți devenim doar Umbre pe punctul abisal. Pierduți în adâncimea propriei concepții Alergăm prin Viață după...Ideal. Când ne oprim din Fugă, Timpul e trecut. Vina dăm desigur
COPACUL TINEREŢII de DOINA THEISS în ediţia nr. 844 din 23 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345967_a_347296]
-
Acasa > Poeme > Dragoste > TE VOI ÎNTÂLNI Autor: Nina Dragu Publicat în: Ediția nr. 2141 din 10 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Te voi întâlni Te voi întâlni... în doinitul vântului în umbletul gândului în șoapta amurgului în suspinul cântului. Te voi întâlni... în urmele timpului în freamătul valului în priveghiul cerului în lacrima dorului... Te voi întâlni... te voi lua de mână te voi privi și zâmbind fericiți vom
TE VOI ÎNTÂLNI de NINA DRAGU în ediţia nr. 2141 din 10 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376964_a_378293]
-
spunea “Puiule, tra-la-la cântă toată lumea, cine doinește ala'i banatan da fala!” Așa cum se zice că “cine nu știe să joace brâul în Banat, ăla nu-i banatan curat!” Vreau să le spun ceva celor ce nu iubesc doina: cântecul doinit mi-a adus cele mai mari satisfacții! Doina m-a facut de fapt să fiu artista! Mara Circiu: În ultima vreme ați participat în mai multe emisiuni de televiziune, cum se împacă nouă dvs. ipostază cu cea a solistei de
VREAU SA TRAIESC ATAT TIMP CAT POT SA CANT...INTERVIU CU SOLISTA DE MUZICA POPULARA DIN BANAT, NICOLETA VOICA de MARA CIRCIU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372641_a_373970]
-
Privesc Toamna despărțirii de natură și de viață, și-mi pun dorul regăsirii în a credinței speranță! Privesc Toamnă ruginie în al copacilor veșmânt ce coboară-n veșnicie, spre a renaște din pământ! Privesc Toamna ce-și leagănă frunza codrului doinită, cum vântu-i țese plapumă, păduricei desfrunzită! PrivescToamna cernând norii, cu-a lacrimilor risipă, când pe Cer se-nvârt cocorii, ducând un dor sub aripă! Privesc Toamna vieții mele ce-mi plouă-n gând și -n simțire, cu dorul de revedere
PRIVESC TOAMNA de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1421 din 21 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372747_a_374076]
-
mai toate sensurile, se țin lanț și oferă plăcerea cititului, interacțiunea cu poetul și, adeseori, deplina înfiorare. Nimic din trecerea sa prin viață, cu ochii deschiși, nu a fost lăsat deoparte, nu a fost uitat, nu a cântat (vesel ori doinit) și nu a lăsat urme speciale în spiritualitatea sa, în sufletul său, așa cum ar spune acasă la Tanacu. Departe de satul său natal, poeta îl apropie și-l redescoperă, adesea stilizat, oferind și oferindu-și mărgăritare în versuri, tremurul conștiinței
Regăsirea by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91647_a_107362]
-
din plin... După ce fiecare a împuținat conținutul sticlei cum a crezut de cuviință, sau mai degrabă cât i-a cerut pofta, s-a iscat ca din străfunduri zvon de fluier. La început abia murmurat, apoi a lăsat să curgă cântec doinit. ― Dacă ai s-o ții numai cu doina, ne faci să plângem, prietene. Zi i una săltată, să ne zburde inima oleacă, fiindcă va sta ea destulă vreme închingată - și-a spus părerea profesorul... Omul cu fluierul nu a așteptat
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]