341 matches
-
mai mică! Hai, că mă făcuși curios! Cum băiatul tăcea posomorât, bunicul îi eliberă urechea ce plătise scump pentru eroicul ei posesor și îl mai premie cu un bobârnac ceva mai blând, numai cât să își sublinieze tăria cuvintelor de dojană. - Haideți în șatră să vă dea Buna altele, pezevenghilor! Ați prăpădit bunătate de plăcinte!... Ce chelfăneală v-ar mai trebui! Îi înșfăcă ceva mai îmbunat de gulere și îi duse plocon nevestei, care îi primi înduioșată de expresiile lor umile
ÎN OGRADA BUNICILOR de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie 2016 by http://confluente.ro/silvia_giurgiu_1482240344.html [Corola-blog/BlogPost/374073_a_375402]
-
sine însuși! -,,Să se dea jos de pe cruce dacă este Mesia”! așa strigau oamenii arhiereului Caiafa, amintiți-vă! -Ce minune să le arate El fraților unor ucigași? interveni cineva dintre ei. -Fraților nu trebuie să-i judecăm, spuse Andrei cu dojană în glas. Să lăsăm acestea... -,,Să se dea jos de pe cruce”...! Ce ispită teribilă e ascunsă în această cerere! -Eu unul cred că învățătorul și Domnul nostru se va ține de cuvânt, spuse cineva și întorcându-se toți către cel
AL OPTULEA FRAGMENT-CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 by http://confluente.ro/mihai_condur_1425114259.html [Corola-blog/BlogPost/374704_a_376033]
-
Acasa > Eveniment > Comemorari > ION URDEA, PROFESORUL ȘI DIRECTORUL NOSTRU!... Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 195 din 14 iulie 2011 Toate Articolele Autorului „Șut, gol, ghiol, doi!”, o întâmpinare graseiată ca o dojană părintească la intrarea din spate a școlii, unde se posta întotdeauna „ochelaristul” având ascunsă la spate o nuielușă „croită” pentru fundurile noastre și pe care „ai noștri” de acasă o „aplicau” „sever și metodic” la o „adică” ... El, însă, niciodată
ION URDEA, PROFESORUL ŞI DIRECTORUL NOSTRU!... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 195 din 14 iulie 2011 by http://confluente.ro/Ion_urdea_profesorul_si_directorul_nostru_.html [Corola-blog/BlogPost/366705_a_368034]
-
sentimental Găsiți în el și lacrimi și surâsuri Căci sufletul îmi e fundamental Clădit să vă desfete în eresuri. Scot sentimentele ce le-am trăit Le pun în versuri pentru a destinde Sau pentru cei ce viața i-a-nrăit Dojana care poate îi desprinde De ură și otrava sufletească Ce macină adânc și nemilos Eu fără plată-i fac să își dorească S-atingă sentimentul cel frumos De dragoste, alean și chef de viață De optimism ușor molipsitor Așa ceva n-
BAZAR SENTIMENTAL de NELU PREDA în ediţia nr. 1853 din 27 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/nelu_preda_1453914588.html [Corola-blog/BlogPost/378036_a_379365]
-
plimbă «în hainele Raiului», pentru că «sub privirea stelelor, doar iubiților li se îngăduie visarea pe omătul întins al iernii»; de gerar fiind, își cheamă iubirea «pe acorduri medievale», dintr-o teamă «de a nu rămâne în acele vremi ancorată [...] sub dojana cerului»; de făurar fiind, Ea și El „îmbrățișează pământul“, în ultimă eros-instanță, Ea invocând nu vreo zeitate valentinian-dragobețiană, ci pe Atoatecreator: «O, Doamne, mi-ai / trimis un înger, sleit de / prea multele-i zboruri, / să-mi privegheze somnul / abătut de
EMISFERELE ANDROGINULUI, BISTURIUL ZEUS-CHIRURGULUI ŞI „CÂNTAREA CÂNTĂRILOR” de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 by http://confluente.ro/ion_pachia_tatomirescu_1394970036.html [Corola-blog/BlogPost/353586_a_354915]
-
sui în trăsură. ----------------------------------------------- Publicată în PREPOEM” an I, nr. 3 din septembrie 1939 și în „UNIVERSUL LITERAR”, an I, nr. 12 din 21 martie 1942 AMINTIREA VÂRSTEI Amintirea vârstei fără prihană Ca un cocor fâlfâie peste suflet; Aud clopote, chiote, dojană, Iarba cum crește și melcii la umblet. Copil fug, alunec peste băltoace, Munților le fac căciulă de azur. Port în palmă pietre, lemne de toace Și cioburi de sticlă gunoaelor fur. Vârsta trecută, mamă ești uitată, Acum am crescut, urmărul
POEZII PUBLICATE ÎN DIFERITE ZIARE ŞI REVISTE ALE VREMII de ION PENA în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 by http://confluente.ro/ion_pena_1487583813.html [Corola-blog/BlogPost/370153_a_371482]
-
din iarnă asupra frunzelor așezate cuminți le simt viața mai mult culoarea lor îmbătrânirea o viață de om îmbătrânim albim viață de frunză îmbatrenește în culori de vis la răscruce de sentimente în graba plecării uităm natura o urmă de dojană în ochii celui nedefinit poate neputință poate o târzie căință a unei lumi interioare pline de petice petice nu frunze ploi ce biciuiesc altare alunecăm pe toboganul toamnelor urmele lăsate fără stăpân praf împăcarea cu tine pioasă mirare așază un
FRUNZELE IERNII ÎN TOAMNA VIEŢII LOR de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 1472 din 11 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_serbanescu_1420948692.html [Corola-blog/BlogPost/372830_a_374159]
-
carte, compoziții monumentale dar și cu o linie acustică iscoditoare: ( Ou; Să mâncăm un măr; Cântarea cântărilor; Adâncul; Cartea lui Iov; Cameleonul ). ......................................................... ,, Unde-i credința, unde-i neprihana Ce-o cauți ca năuc între jivine ? Cresc coroane și copite iar dojana Ți-e punte spre trăirile de mâine. Un alb de floare-n vis m-a-nmiresmat Și m-a trezit mai pură c-o măsură Pe gleznă răsucirile-i de ură. ,, - Cameleonul - ,, Ucenicia de aur și purpură, carte apărută în
de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1764 din 30 octombrie 2015 by http://confluente.ro/constanta_abalasei_donosa_1446211142.html [Corola-blog/BlogPost/384753_a_386082]
-
abia acum își ridica ochii în lume și nu simțea - din descrierea ce-i ridicau în slăvi însușirile, hiperbolizându-le dincolo de orice închipuire - ascuțișul rece al confruntării și trădării aproapelui care se va produce nu mult după... Aducea în asemănare de dojană și sfadă cu câteva figuri devenite „literare” prin măiestria creatorilor (Ile Moromete, Uțupăr și Darie, Năiță Lucean mult mai târziu și alții) unele care nu erau nici măcar încropite-n proiect, altele care nu și-au găsit încă matricea artistică pe cât
AMINTIRI DE LA COLECTIVIZAREA DOBROGEI...(II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 337 din 03 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Amintiri_de_la_colectivizarea_dobrogei_ii_.html [Corola-blog/BlogPost/351470_a_352799]
-
Vai ce dor, ce sete-mi este, De copacii din grădină Și ce jale și ce dor, De măicuța mea bătrână. Of, ce dor greu mă apasă, De căsuță și de mamă, De copilăria-mi verde Și de-a măicuții, dojană. Dor de pașii mei desculț, De prin iarba-nrourată, Și de urma tălpilor, De prin țărâna, plouată. Dor de halca din verdeața, De pe șesul meu de vis, Unde cerul se-apleca, Pentru-a se lăsa atins. Dor îmi e și
DOR DE MAMA ȘI DE-ACASĂ de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 2057 din 18 august 2016 by http://confluente.ro/angela_mihai_1471550351.html [Corola-blog/BlogPost/383873_a_385202]
-
Dorm în pat bătrânesc iar salteaua-i Albitură cu fân, stele mii. Mi-ai vegheat și surâsul și plânsul, Grij-avut-ai în nopți reci de rai. ( Îmi scoteam piciorușele-afară, Cu duioase mișcări mă-nveleai). M-apărai de tătuca sau mama, Când dojana prea aspră era, Tare dor mi-e de tine, bunico, Să te-ntorci doar o clipă, n-ai vrea?.... ******* Pe Dumnezeu să îl aduci cu tine, Doar tu întreaga viața-i fost cu El... Să-mi spună Domnul ce e
BUNICA de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 1668 din 26 iulie 2015 by http://confluente.ro/mugurel_puscas_1437902037.html [Corola-blog/BlogPost/344028_a_345357]
-
Uitaseră cu totul de ei, pierzându-se într-un prelung sărut fierbinte. Vraja s-a rupt aflând că este nepoata profesorului Bâlea. * S-a ales numai cu mustrările doamnei Verman. În fapt, aceste mustrări nu au fost decât o dulce dojană. Mai mult, a ieșit în câștig, a căpătat pentru tot restul vieții un reazem moral; convingerea că pe această lume există oameni care merită să fie prețuiți. Doamna Verman a refuzat îndemnul celorlalți profesori de a înainta “cazul’ Consiliului Profesoral
X. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2053 din 14 august 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1471203251.html [Corola-blog/BlogPost/365172_a_366501]
-
curtea cea mare a bogatului era o liniște desăvârșita. Slugile trebăluiau în tăcere, stăpânul ședea mai mult în casă, ieșind foarte rar, nimeni nu-i călca pragul..... În schimb, în curtea săracului, era mereu larmă mare: țipete, râsete, țopăieli, hârjoneli, dojeni, ce mai, tot ce se poate întâmpla într-o curte cu cinci copii și doi părinți iubitori. De dimineața până seara, Soarele privea și se minuna. Cum se poate ca într-o familie cu atâtea greutăți să fie atâta veselie
OM SĂRAC ȘI OM BOGAT de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2278 din 27 martie 2017 by http://confluente.ro/flori_bungete_1490618366.html [Corola-blog/BlogPost/368519_a_369848]
-
plimbă «în hainele Raiului», pentru că «sub privirea stelelor, doar iubiților li se îngăduie visarea pe omătul întins al iernii»; de gerar fiind, își cheamă iubirea «pe acorduri medievale», dintr-o teamă «de a nu rămâne în acele vremi ancorată [...] sub dojana cerului»; de făurar fiind, Ea și El „îmbrățișează pământul“, în ultimă eros-instanță, Ea invocând nu vreo zeitate valentinian-dragobețiană, ci pe Atoatecreator: «O, Doamne, mi-ai / trimis un înger, sleit de / prea multele-i zboruri, / să-mi privegheze somnul / abătut de
ION PACHIA-TATOMIRESCU: EMISFERELE ANDROGINULUI, BISTURIUL ZEUS- CHIRURGULUI ŞI „CÂNTAREA CÂNTĂRILOR” by http://revistaderecenzii.ro/ion-pachia-tatomirescu-emisferele-androginului-bisturiul-zeus-chirurgului-si-cantarea-cantarilor/ [Corola-blog/BlogPost/339475_a_340804]
-
Pe jos și pe rafturi se aflau sculpturi care mă impresionau, ceea ce m-a îndemnat să-l întreb: „Cum ați reușit să dați atâta viață acestor statui? Mai ales acelei femei în vârstă?”. „E mama!...” mi-a răspuns el, cu dojană, parcă. Am înțeles, fiind gata să-mi fac semnul crucii!... Sculptorul ne-a vorbit despre tainele creației lui, cum că fiecare sculptură are povestea ei, că unele dintre ele au fost făcute în urma unor revelații sau a unor vise în
MARIANA CAZIMIROVICI, DE IOANA STUPARU de IOANA STUPARU în ediţia nr. 1928 din 11 aprilie 2016 by http://confluente.ro/ioana_stuparu_1460383752.html [Corola-blog/BlogPost/344774_a_346103]
-
ochii la nuiaua domnului Arsu. Nu eram învățați cu bătaia. Domnișoara Iulia nu și-a permis agresarea noastră nici măcar cu o pișcătură de păr sau de urechi. E drept că ridica vocea uneori la câte un neastâmpărat, dar cu invariabila dojană:„Vrei să mă superi?” Și nimeni nu voia să-și supere „prietena”. De aceea, trecerea de la „prietenie” la nuiaua care vâjâia pe deasupra capetelor noastre a avut un efect de anesteziere a sufletelor, cu toate că domnul Arsu nu a lovit efectiv pe
DOMNIŞOARA IULIA-3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1719 din 15 septembrie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1442343275.html [Corola-blog/BlogPost/365585_a_366914]
-
primul piatra” - a spus Isus Cristos, desenând ceva cu un beșișor pe nisip, atunci când fariseii i-au adus dinainte-i, pe femeia păcătoasă, prinsă în adulter. Iar Isus i-a spus femeii: -Femeie, mergi și nu mai păcătui. Această blândă dojană a avut un efect cu mult mai mare decât pietrele care i-au rănit fruntea femeii. Ea a plâns și s-a întors către Dumnezeu. A devenit apostoliță, purtătoare de mir. L-a propovăduit pe Dumnezeu și Împătăția Lui. Uneori
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 539 din 22 iunie 2012 by http://confluente.ro/Trei_foiletoane_cezarina_adamescu_cezarina_adamescu_1340351457.html [Corola-blog/BlogPost/358341_a_359670]
-
târziu Cu toată apa lui să scriu Povestea unui neam întreg Pentru acei ce nu înțeleg Că Țara Moților pe hartă N-a fost nicicând și nu-i deșartă! Mi-e dor de-o Roșie Montană Și de-a strămoșilor dojană, De adevărul lor cel crud, Mi-e dor de Sohodol și-Abrud, S-alerg desculț peste poieni, De mâna întinsă la Câmpeni, Mi-e dor de tot , mi-e dor de toate, Mi-e dor atât cât se mai poate, Mi-
POEME DIN MAI de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1238 din 22 mai 2014 by http://confluente.ro/Nicolae_nicoara_horia_1400733465.html [Corola-blog/BlogPost/383739_a_385068]
-
m-am întors la foișor. Pe drum am ascuns într-un tufiș cele două sticle de bere pe care vroiam să le beau cu Iuliana după ce terminăm cu baietii.Acest lucru mi-a amintit de privirea tristă și plină de dojana pe care o văzusem de dimineață în ochii Iulianei, fapt care mi-a creat o stare de culpă și indispoziție. L-a intrare în foișor am scos triumfator sticlă din plasă și am agitat-o precum o sticlă de șampanie
DESTIN DE FEMEIE.OANA-SURPRIZA de DAN PETRESCU în ediţia nr. 742 din 11 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Destin_de_femeieoana_surpriza_dan_petrescu_1357900586.html [Corola-blog/BlogPost/361168_a_362497]
-
-ți reproșa nimic. Doar că, în prima zi ți se tăia rația de băutură. În a doua zi ți se înjumătățea rația de mâncare. Apoi erai aruncat în stradă și dacă tot continuai să nu muncești, intervenea Blânda Forță a Dojenii care te conducea la Institutul de Reformare a Gândirii. O echipă de mari profesioniști dotați cu aparatură de ultimă oră recuperau organele încă folosibile, mai puțin creierul care era considerat profund virusat, iar resturile erau transformate în îngrășământ pentru grădină
PROFETUL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1335 din 27 august 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1409129605.html [Corola-blog/BlogPost/357331_a_358660]
-
idiot cum este, habar n-avea că-i atașasem un supraveghetor electronic și s-a demascat. Este un deviaționist care nu mai are încredere în Doctrină. Ce ordonați? - Bă, sărmanul, și cât l-am mai iubit! Dă-i, o Blândă Dojană și resturile adu-mi-le, că mi-a cerut grădinarul ieri niște îngrășământ pentru trandafirii de pe terasă. Bă, și fii foarte atent, este o cerere tot mai mare pentru îngrășăminte. Deci, multă grijă, să avem producție! Omenirea vrea să trăiască
PROFETUL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1335 din 27 august 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1409129605.html [Corola-blog/BlogPost/357331_a_358660]
-
ca, la revenire, să fie repartizat într-un alt schimb. Noul lui șef, maistrul Deheleanu, l-a adoptat ca pe propriul lui copil. Ca orice fiu și-a necăjit din când în când, prin comportament, părintele adoptiv alegându-se cu dojeni. Ca să o dreagă, Babău i-a propus lui Albert parteneriatul în escapadele lui amoroase. Succesul lui la femei îi este garantat de asemănarea izbitoare cu actorul Jean Paul Belmondo ; asemănare pe care Albert o consideră mai degrabă o povară. Atunci când
XX. ECOU RĂTĂCIT (IȚE PESTRIȚE ȘI UN FIR ROȘU) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2133 din 02 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1478090063.html [Corola-blog/BlogPost/365365_a_366694]
-
Handra, publicat în Ediția nr. 1888 din 02 martie 2016. Un preț în bani nu-i poate fi plătit! Poveri de-ani grei în sufletul de mamă, Cu griji și dragoste de-ai săi copii, Cu neajunsuri, dar și bucurii Dojeni și laude, de bună seamă. E demnă și-elegantă în simplitatea ei, Iar frumusețea-i e dumnezeiască, Privirea-i este caldă, îngerească, În suflet cu miresme din florile de tei. Clădind cu trudă drumul lor în viață, Al pruncilor iubiți
PAULA DIANA HANDRA by http://confluente.ro/articole/paula_diana_handra/canal [Corola-blog/BlogPost/362312_a_363641]
-
Acasa > Poeme > Dragoste > AM STINS ÎN RAMURI LUNA... Autor: Camelia Florescu Publicat în: Ediția nr. 2264 din 13 martie 2017 Toate Articolele Autorului Iar am uitat de mine și-am stins în ramuri luna, Iar îmi cuprinde ochiul dojana rătăcirii. În carne-mi simt păcatul și pare că-i totuna, De vine sau de pleacă primejdia iubirii. Mă strigă-n cruci uitate, amară amintire, Mă troienesc fuioare și nechezat de iarbă. Nu fuga ta absurdă respiră a uimire Ci
AM STINS ÎN RAMURI LUNA… de CAMELIA FLORESCU în ediţia nr. 2264 din 13 martie 2017 by http://confluente.ro/camelia_florescu_1489366868.html [Corola-blog/BlogPost/362583_a_363912]
-
cu zecile de mii să-și arate simțăminte provocate de tragicul accident provocat de incendiul de la clubul Colectiv. Cu mic și mare nu numai rudele accidentaților ci toți cei care simt creștinește au ieșit în stradă, cu compasiune dar și dojană, deoarece accidentul se putea evita dacă rapacitatea unei categorii de oameni nu ar fi contribuit ajutați de neglijență. Cu totul neașteptat mișcarea oamenilor a produs efecte în sfera politică. Primul Ministru a demisionat deoarece nu se simțea capabil să lupte
ROATA LUMII SE-NVÂRTEŞTE de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1770 din 05 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1446751884.html [Corola-blog/BlogPost/384696_a_386025]