655 matches
-
Alianța T.A.T.A se ocupă cu difuzarea de comunicate de presă. Lungi, dese, burdușite de majuscule și de semne de exclamare! Care anunță cum o s-o dea în judecată T.A.T.A pe Luminița Anghel, cum îi dojenește T.A.T.A pe Mădălin Ionescu și pe Șerban Ionescu sau cum îi dă T.A.T.A. nota 2 la purtare nu știu cărei mămici din Titan, care nu l-a lăsat pe tătic să scoată copilul, duminica, în parc
Nu mai pot cu alianţa T.A.T.A by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21029_a_22354]
-
mamii” și îi mulțumesc lui Dumnezeu că o am lângă mine și sper să o am cât mai mult timp, aș vrea să fie nemuritoare. Ador momentele în care îmi face pachețel că pentru copiii de grădiniță și cum ma dojenește din când în când să îmi aducă aminte că pentru ea nu am crescut tot copil mă vede. Un alt moment favorit este când cățelușă mea îmi sare fix pe burtă când deschid ochii dimineața ( și menționez că este grea
Mă ajutați să vă ofer două minivacanțe la Predeal? by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20760_a_22085]
-
dacă totuși, ai ceva să-mi spui, Spune-mi așa...mai de departe, Mi-e teamă, mai bine-n tufa ta rămâi, Că-n drum, te-așteaptă doar o moarte. Dar cum de mine, cu binișorul n-asculta, L-am dojenit și-n tufa lui l-am așezat. Însă, doar într-o clipă, pe-aleea de ciment era, Mai rău eu l-am certat, și iarăși l-am luat. Dar când veni a treia oară, l-am lăsat, Poate, totuși, avea
MELCUL de MARGARETA MERLUȘCĂ în ediţia nr. 2201 din 09 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380243_a_381572]
-
angajați ai Universității mărturisește: „M-a uimit întotdeauna, așa cum mă uimește și acum, extraordinara capacitate a domniei sale de a se apropia de tineri, de a le descifra păsurile, răbdarea cu care îi ascultă și îi iartă, blândețea cu care îi dojenește și îi îndeamnă. Persoana Părintelui Voicu este întruchiparea perfectă a slujirii la altar și catedră... Ne-a uimit întotdeauna prin statornicia sentimentelor sale, prin atașamentul cald, firea deschisă și comunicativă, prin deschiderea spre dialog interuman și interconfesional.” De această puternică
MATERIAL ANIVERSAR – OMAGIAL, DEDICAT PĂRINTELUI ARHID. PROF. UNIV. DR. DR. H.C. CONSTANTIN VOICU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1427 din 27 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382100_a_383429]
-
au știut să "citească" emblema și au înțeles de care parte a baricadei se plasa teatrul. Unei actrițe i se încurcă limba-n gură și, în loc să pronunțe corect numele unui personaj, Ukașvili, zice "Saakașvili", făcând sala să râdă. Sturua o dojenește amuzat: "Iar o să se spună că e una dintre Ťșopârleleť mele". Dar, îmi mărturisește el, întâmplarea a potrivit bine lucrurile, căci nu intenționase defel ca regele trădător, Claudius din Hamlet, să semene fizic cu actualul președinte georgian. Asta nu ne
Georgia și "sala himerelor" by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/7767_a_9092]
-
visase, pentru care luptase, pe care o sperase era în sfârșit aici, își spunea ea, țara căreia i se putea devota cu inima și cu mintea. În timp ce asculta vocea lui Mao anunțând că "poporul chinez s-a ridicat", s-a dojenit pentru că se îndoise. Suferința ei nu însemna nimic pe lângă marea cauză pentru salvarea Chinei. S-a simțit mândră și vibrând de sentimente patriotice și și-a jurat sieși că va rămâne pe veci cu revoluția. După ce scurta proclamație a lui
Lebedele sălbatice by Jung Chang () [Corola-journal/Journalistic/7773_a_9098]
-
timid, încet, încet, au început să-și vorbească. EBa i-a reproșat că n-a fost frumos să o ignore și să se întindă la povești cu câteva domnișoare pe care abia le cunoscuse în Clubul Boa. Și Bogdan a dojenit-o că, de la faza aceea, ea i-a întors spatele și că, timp de trei luni, a fost insensibilă la sutele de sms-uri siropoase pe care i le-a trimis. Apropiații lor susțin că cei doi s-au cazat în
EBA s-a împăcat cu Syda la Cannes () [Corola-journal/Journalistic/69916_a_71241]
-
Michael mă întrebase râzând cu câteva luni în urmă, când vizitasem împreună fortul: - Ce-ar fi să bat din palme și în clipa următoare să pic mort? Pocnetul palmelor s-ar auzi încă. Aplauze fantomatice. - Ce prostii îndrugi! l-am dojenit și mi-am sprijinit obrazul de palma lui, ca să mă pătrund de căldura făpturii lui. Eram singură. Nu țineam legătura cu nici un prieten. Îi pierdusem în anii când fusesem cufundată în viața cu Michael. De fapt, nu aveam nici familie
Anuradha Roy - Valurile pământului () [Corola-journal/Journalistic/4326_a_5651]
-
zvâcnind din tot trupul, și-și dădu capul pe spate, s-o privească mai bine. Nu mai dorm, fii liniștită. Sunt gata să-mi iau robia-n primire. Robie, dacă ai munci forțat pentru alții, cum muncește bietul Alexandru! o dojeni bătrâna blajin, fără asprime, vorbindu-i ca unui copil. Cu trupul ei micuț, uscat, numai cu mâinile și picioarele mari, deformate de trudă, brăzdate de vine negre, umflate și noduroase, se-ndreptă spre spălătorul din ungher și-și clăti mâinile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
părea ciudat dacă ți-aș da o întâlnire? Poftim! Ar fi o prostie să ratăm momentul acesta. Mi-amintești lumea pierdută de dinainte de război. Să stăm de vorbă ca doi foști buni prieteni. Nimic altceva. Doi foști buni prieteni, îl dojeni ea. Dar noi n-am fost niciodată prieteni. Diseară la ora opt, în fața Mitropoliei, bine? La opt, repetă el. Jur că va fi foarte important. Cum poți ști asta!? De unde poți ști? Știu. Vei vedea c-am fost și știu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
Trage-ți cămașa peste cap, s-o rupem, să-l legăm. Poate-i oprim sângele. Ce să mai oprim? Nu vezi? Tot sângele s-a scurs din el! Bătrâna se lăsă lângă el în țărână. De ce-ai alergat, îl dojeni, și glasul sau dojana, sau poate adierea aceea abia simțită, venită de la plamele ei părea să-i facă bine. Aș prefera să fac închisoare la Văcărești sau la Galata și să nu mai fiu aici. Avea fața scofâlcită, neagră de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
stăpânirea tinerei femei rămasă cu ochii închiși lângă el, respirând ușor și prelung, ca-n somn. Adevărul e că, fără să mi-o spui, trebuia să spun eu înainte asta. Născocește altă minciună dacă vrei să nu mă necăjești, îl dojeni ea. N-am ce născoci, se dezvinovăți el, cu toate că eu sunt altă fire, cu alte apucături și metehne, recunosc. Apucăturile și metehnele pe care ți le dă orașul. Libertatea mea e să respir aerul și colbul din biblioteci și să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
de smoală clocotită și-i șterse din nări savoarea Irinei, dar el știa că-i acolo, după răsunetul trezit în el, înglobând sensul tuturor lucrurilor dorite și al acelui răsfăț prelungit. Să nu mai faci asta. Puteai să mori, îl dojeni stins, cu glasul ei curat, mama. Au scăpat toți? Toți, îi șopti la ureche, cald, Irina, și mâna ei îi atinse fruntea, înfiorată. Deschise ochii și-o sorbi toată vrând să-și salte fața și să-i simtă buzele, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
ochii pe cer. Când s-a făcut noapte! Ai văzut? Tu ești steaua norocoasă! Lasă prostiile! Să vorbim serios! Aș vrea să am acum un munte de flori! Să te-ngrop într-un munte de flori. Fugi de-acolo! îl dojeni ea, încântată. În pat ți-am presărat garoafe și maci, tot flori însângerate și cu parfum de brad pătat-am, dantela pernelor curtate... Numai că eu nu "mint"! De unde-l știi tu pe Minulescu? Da, ce? Nu-i voie? E
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
adâncă, dar sângele țâșni imediat prin rană. „- Mi-ai vrut sângele și nu te-ai lăsat până nu l-ai obținut, chiar și foarte puțin. Îți eram datoare, nu?” Ținea cuțitul în mâna dreaptă arătându-i rana de la cealaltă mână, dojenindu-l parcă pentru fapta josnică pe care o făcuse. „- M-ai văzut nehotărâtă și te-ai gândit să-mi dai o mână de ajutor? Locul tău nu e aici, ci în bucătărie.” Se ridică sprintenă, având grijă să nu păteze
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
dragoste de noapte absurdă, când singurătatea se lasă În doi peste lumea confuză a libidoului... — Să mergem, Îmi șoptește. Matei ne așteaptă. Așteaptă, așteaptă, Îi răspund... — ...Ce-ați făcut dom’le atâta timp? ne Întreabă vesel diavolul, ca și cum ne-ar dojeni prietenește. Hai să bem! Și râdem, și râdem, mai cumpărăm o sticlă și ne Îmbătăm. — Maria, zice... — Care Maria, dom’le, că o cheamă Violeta... — Ha! Ha! râde el. Hai să mergem, Maria, sunt zdrobit. — Du-te singur, dacă vrei
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
Asta a fost tot?“ parcă s-a Întrebat Ionela ușurată. Acum că erau prieteni, Lucian dispunea de ea ori de câte ori avea chef să Îi facă vreun cadou - la urma urmei erau tineri, iar ea Îi iertase brutalitatea de la prima Întâlnire, Îl dojenise astfel Încât să Îi Înmoaie inima și <citation author="unknown">„să-și ceară scuze În genunchi“</unknown>, așa se exprimase... Avea nevoie de acest odgon În lumea sus-pusă a orașului, maică-sa era săracă și nu se știe ce necaz ar
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
să răcnească iar s-oprim, ca să poată el să cheme miliția. Treceam peste pod și Găinaț, ca să-l calmeze, a propus să-l aruncăm în apă din mers, ca pe-o bocceluță, așa că Mozol a tăcut. Nenea Nebunelea l-a dojenit: — ți-o pun în gură, i-a zis. ți-o pun în gură cu demnitate, deși demnitatea nu-mi mai folosește la nimica acuma, pentru că tu ești numai un bulangiu. La stația din capătul podului, Nea Nebunelea a oprit și
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
occidentale? [...] Cum ai putut să spui lumii întregi că prietenii noștri sovieticii, ne înșeală? Îți spun eu, ai umilit România! Ai pus o mare pată pe prima Olimpiadă Comunistă și i-ai insultat pe prietenii noștri. A trebuit să primim dojeni de la guvernul sovietic pentru acțiunile tale iresponsabile. Ai dat apă la moară presei occidentale și le-ai oferit o imagine a Jocurilor noastre exact așa cum și-o doreau ei - plină de controverse și compromisuri.”69 Ideea împărțirii geografice a zonelor
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
născuse pe pruncul Iisus Într-un grajdi.Nevasta lui Crăciun merse și ea să se Închine micului Împărat și Îi povesti Fecioarei Maria cum se poartă bărbatul ei cu copiii. Noaptea, Fecioara Maria i se arătă În vis lui Crăciun, dojenindu-l pentru că Îi muncea pe copii și că era atât de aspru cu ei, de parcă n-ar fi avut inimă.Crăciun se răsucea În pat, dar nu se putea trezi.Maica Domnului Îl dojeni blând spunându-i că pentru a
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
se arătă În vis lui Crăciun, dojenindu-l pentru că Îi muncea pe copii și că era atât de aspru cu ei, de parcă n-ar fi avut inimă.Crăciun se răsucea În pat, dar nu se putea trezi.Maica Domnului Îl dojeni blând spunându-i că pentru a-și răscumpara greselile, nu va muri niciodata, va umbla În fiecare an de ziua lui, prin toată lumea Împărțind daruri tuturor copiilor: dulciuri, jucării, cărți, hăinuțe. Când se trezi , Crăciun văzu că parul i se
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
norii creșteau ca o pâine uriașă. Asta până Într-o zi când i-a aflat Dumnezeu.Nu -I veni să creadă ce au făcut pocitaniile, nici nu mai știa de câte ori Îi iertase.Nu-i mai chemă la judecată, nu-i dojeni măcar, ci se gândi să le fure, să le ia din proviziile de apă și să trimită apa Înapoi pe pământ. Treaba asta trebuia făcută cu chibzuială, doar Dumnezeu nu vroia săi Înece pe oameni.Și era cum nu se
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
urâți, Înalți sau scunzi, grași sau slabi. Însă toti erau niște leneși fără pereche, care nu vroiau decât să vâneze averea fetei.Când veneau În pețit, ei erau cu ochii mai mult la zestre decât la fată. Mama fetei o dojenea și Îi spunea că era normal ca un bărbat să ia de nevastă o fată vrednică și gospodină. Îi mai spunea că era bătrână, mâine poimâine va Închide ochii și tare ar vrea să o știe așezată la casa ei
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
mari ori mai mărunte.Slobozea câte o vită din pripon și o mâna câtre un lan verde, răsturna gardul vreunui sătean, fugărea copii cu jordia și câte și mai câte nu făcea. Tatăl lui, om bătrân și cumpătat, mereu Îl dojenea să se liniștească, deacum e om În toată firea, nu se cade să se poarte ca un nebun și-i spunea mereu să și amintească că ei trăiseră atâția ani În sat, cu respect și bunănțelegere pentru tot omul. Maicăsa
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
mic un coș cu mere roșii, mari, dulci și zemoase, ca dar de ziua lui. Atunci Sântilie, care nu primise niciodata un dar de la nimeni, fură cosul cu mere, lăsându-i pe băieți plângând. Dumnezeu văzând ce face Sântilie, Îl dojeni blând și Îl mustră cu bunătate. Lui Dumnezeu i-a fost milă de Sântilie și Îi făcu un dar neașteptat: un coș plin cu mere de aur. Așa că și azi oamenii culeg din livezi mere, iar merele lui Sântilie sunt
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]