56 matches
-
în flagrant pe Tudorel M. , de 39 de ani, din comuna Topliceni, județul Buzău, în timp ce sustrăgea dintr-un autoturism un radiocasetofon Daewoo l Lucrătorii Compartimentului Urmăriți de la I.P.J. Timiș l-au reținut pe Sorin S. , de 23 ani, din localitatea doljeană Cetate. Pe numele acestuia, Judecătoria Calafat a emis un mandat de executare a pedepsei cu închisoarea. radar l În data de 27 august, în jurul orei 20, pe bulevardul Take Ionescu din Timișoara, Adrian Nicole P. , de 31 de ani, din
Agenda2005-36-05-politie () [Corola-journal/Journalistic/284157_a_285486]
-
dezice de la formațiunea lui științifică, dar care aspiră la dimensiunile înalte ale Spiritului. În privința dimensiunii spirituale a poeziei lui Petre Rău, ea își trage sevele din poeziile satirice ale lui Marin Sorescu - Vedenia, Adam, Nudism și alte creații ale poetului doljean, dar nu dintr-un sentiment facil și gratuit și ofensator, de negare sau de neîncredere, ci mai degrabă dintr-unul de timiditate și teamă mistică de a se apropia prea mult de divinitate. S-ar putea spune că autorul face
PETRE RĂU, EDEN ÎN CĂDERE, INFORAPART, 2012, (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 712 din 12 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365767_a_367096]
-
reformare a sistemului electoral și politic al țării (susținută de Cuza, Kogălniceanu și alți fruntași) era considerată de aceștia ca firească, în condițiile în care numărul electorilor era prea mic pentru a reprezenta opțiunile politice 39 C. D. Fortunescu, Alegătorii doljeni pe la 1862, în A.O., V, 1926, nr.25- 26, p.221-232; Contribuția județului Vâlcea la Unirea Pricipatelor, Rm.Vâlcea, 1982, p.140-163; Arhivele Naționale Mehedinți, Colecția de documente 1/51; Ion Ionescu, op.cit., p.191-192. 40 A se vedea
DR. MITE MĂNEANU, BOIERII ŞIREFORMELE DE MODERNIZARE ASTATULUI NAŢIONAL DIN TIMPUL DOMNIEI LUIALEXANDRU IOAN CUZA(2) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 924 din 12 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365348_a_366677]
-
populară, și nu numai, fiind o soprană de coluratură foarte apreciată în lumea artistică, ca să realizeze un album cu 15 de piese, adevărate bijuterii, ce vor îmbogăți tezaurul nostru folcloric, aducându-i frumusețe și prospețimea neuitaților cântăreți gorjeni, vâlceni și doljeni". M.V.G: Ați păstrat legătura în continuare cu doamna Emilia Comișel? Rodica Anghelescu: Desigur! De-a lungul anilor am (între)ținut legătura cu doamna Emilia Comișel. În perioada cât am fost studentă, la master-class, ca solist liric la Ansamblul Național
2013) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 781 din 19 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352012_a_353341]
-
Mai avea un pas și era prin boscheți! Unde sunt pozele de altădată? Vezi: http://en.presidencia.gob.mx/wp-content/uploads/2013/01/I-Cumbre-de-Jefes-de-Estado-y-de-Gobierno-CELAC-UE-978x340-642x223.jpeg B. Senzațional! Înfrățire istorică între două cârciumi europene. Una dintre ele se află în comuna doljeană Leu, în vreme ce sor-sa în Franța, la Lyon. „Era normală această înfrățire, întrucât denumirile noastre sunt aproximativ identice. De-abia așteptăm să ne cunoaștem frații de băutură. Astăzi eliminăm o mare barieră între noi și restul Europei”, a declarat primarul
TABLETA NOUĂ DE WEEKEND (16+5): SCRISOARE DĂŞCHISĂ de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 767 din 05 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341383_a_342712]
-
și posteritatea vă vor acorda, totdeauna, cinstea, recunoștința, admirația și prețuirea cuvenită pentru tot ce ați făcut, pentru ceea ce sunteți și însemnați (sau ar trebui să însemnați) dumneavoastră în conștiința și în memoria noastră colectivă, mai cu seamă, a oltenilor, doljenilor și craiovenilor, care, mă rog lui Dumnezeu să nu fie alterată și o spun aceasta cu mare înfrigurare fiindcă, din păcate, noi cam avem „darul” acesta de a ne uita binefăcătorii și înaintașii noștri dar încerc, totuși, să-mi fac
LA MULŢI, BINECUVÂNTAŢI ŞI FERICIŢI ANI, MULT STIMATĂ DOAMNĂ PROFESOR ŞI PREŞEDINTE SILVIA POP!... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2315 din 03 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/340572_a_341901]
-
viață, care pe măsură ce vorbea despre Neamul său se întețea ca o flacără ce scapără într-o mare vălvătaie de iubire pentru Dumnezeu și pentru camarazii săi. În Altarul celulei se împărtășea în comuniune de suferință și har, părintele cu eroul doljean, cutezând în mrejele cunoașterii spirituale, ortodoxe privind cauzele, efectele, evidența și finalitatea lucrurilor, ființelor și esențelor. Alteori ofițerul se întorcea la atmosfera de apocalips a războiului subliniind justificat că: „...tancurile cu tunurile rusești au învins tancurile germane. Aceste lupte au
IOAN GURĂ DE AUR de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2231 din 08 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340567_a_341896]
-
populară, și nu numai, fiind o soprană de coluratură foarte apreciată în lumea artistică, ca să realizeze un album cu 35 de piese, adevărate bijuterii, ce vor îmbogăți tezaurul nostru folcloric, aducându-i frumusețe și prospețimea neuitaților cântăreți gorjeni, vâlceni și doljeni”. *** O frumoasă colaborare dintre un statornic și pătimaș iubitor al culturii populare, scriitorul Marin Voican-Ghioroiu, exprimată în forma cea mai sensibilă, cântecul liric și o voce de excepție al solistei Rodica Anghelescu ale cărei generozitate și căldură sunt modelate de
O ARTISTĂ CU VALENŢE MULTIPLE de REXLIBRIS MEDIA GROUP în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371722_a_373051]
-
DMN, 1931, 8733; Podoleanu, 60 scriitori, 175-178; G. Păun, „Creditorii”, „Fapta”, 1945, 270; Ion Pas, Carte despre vremuri multe, București, 1963, 181-182; Encycl. jud., XIV, 426; Sașa Pană, Evocări, RCM, 1972, 277; Marius Mircu, Filantropia, RCM, 1972, 285; Dicționarul personalităților doljene, Craiova, 1999, 124. C.P.
LUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287863_a_289192]
-
SCRIERI: Din nou lumină, București, 1979; Permanențe, pref. Petru Pânzaru, Iași, 1983; Călătorii în clarobscur, București, 1984; Permanenta reîntoarcere, postfață Petru Pânzaru, București, 1987. Repere bibliografice: Simion Ghinea, Fotografii mișcate. De vorbă cu profesorul Petre Vancea, Craiova, 1979; Dicționarul personalităților doljene, Craiova, 1999, 221. S. D.
VANCEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290422_a_291751]
-
Maria Teodorovici (Suliotis, Christodul J., pp. 821-822). Eremia, George D. (publicat sub îngrijirea lui), Albumul Partidului Conservator din România, Tipografia Dor. P. Cucu și Legatoria de Cărți Dr. Athanasiu-Vergu, București, 1912. Leferman, Mihaela, Braun, Gabriela, Nastase, Adrian (coord.), Dicționarul personalităților doljene, Editua Aius, Craiova, 1999; articole semnate de Ioan Gavrilă (Leonardescu, Constantin, p. 123), Ion Pătrașcu (Pencioiu, Grigore D., p. 164), Mamina, Ion, Bulei, Ion, Guverne și guvernanți, 1866-1916, Editura Silex, București, 1994. Mamina, Ion, Monarhia constituțională în România, 1866-1938. Enciclopedie
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
173). 18 Stoica Lascu, Partidele politice la Brăila în perioada modernă (1875-1914). Mărturii de epocă, p. 178. 19 Alexandru Ștefulescu, Istoria Târgu-Jiului, Tipografia Nicu D. Miloșescu, Târgu Jiu, 1906, p. 113. 20 Ion Pătrașcu, Pencioiu, Grigore D., în "Dicționarul personalităților doljene", coord.: Mihaela Leferman, Gabriela Braun, Adrian Nastase, Editura Aius, Craiova, 1999, p. 164. 21 Lucian Predescu, Op. cît., pp. 70, 706. Vezi și Lucian Nastasă, Op. cît., pp. 302-303. 22 Lucian Predescu, Op. cît., pp. 395, 837. Vezi, de asemenea
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
L'Europe Artiste", "La Revue Mondaine Illustrée" (Paris). Lucian Predescu, Op. cît., p. 47. Vezi și Lucian Nastasă, Op. cît., p. 303. 45 Calcul făcut după Léon Vanderkindere, Op. cît., pp. XCIX-CI. 46 Ioan Gavrilă, Leonardescu, Constantin, în "Dicționarul personalităților doljene", p. 123. În articol nu se face precizarea dobândirii doctoratului în litere și filosofie la Universitatea Liberă din Bruxelles în 1872. 47 Vezi Lucian Predescu, Op. cît., p. 355. 48 Vistian Goia, Prefață, în G.I. Ionnescu-Gion, Portrete și evocări istorice
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
pierdut sau modificat b și nu a dobîndit, prin vreo schimbare sau adaptare, r la final), ceea ce înseamnă că transformările sugerate sunt cel puțin discutabile. De altfel, una dintre cele două atestări Vîrbov a fost relocalizată pe teritoriul altei localități doljene. DTRO indică drept etimon numele de persoană Vîrvor, probabil o poreclă, deoarece se trimite la apelativul vîrvor (al cărui accent nu e indicat) cu sensul „ramură subțire“. DLR indică însă accentul, care este oxiton, deci diferit de Vîrvor. Apelativul vîlvară
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
loc întruniri ale georgiștilor din sectoarele Bucureștiului (culorile de Negru, de Galben și de Verde) și din județul Dolj, unde s-au constituit Comitetul executiv, Comitetul județean, Delegația permanentă și Cercul de studii. Președinte al Comitetului executiv al oganizației georgiste doljene a fost desemnat Gheorghe Brătianu, vicepreședinți Mitu Stoenescu și Nicolae Plopșor, iar secretar C. Șerban Făgețel 138. Alte întruniri au avut loc în județele Romanați, Cetatea Albă și Brăila 139. Imediat după declanșarea crizei de guvern, în 6 aprilie 1931
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
societății. Ideologia, astfel clarificată, era răspândită de fiecare membru al partidului. Datorită organizării, aprecia noul georgist, "partidul înfăptuiește politica, ca pe o artă a conducerii, fără a improviza"172. În mai 1932, a avut loc la Craiova, congresul organizației georgiste doljene. Aprobând componența comitetelor locale ale partidului, congresul făcea, din nou, dovada extinderii și consolidării organizației georgiste, în conformitate cu prevederile statutului. În intervenția sa, secretarul general al organizației județene, arheologul C. Nicolăescu-Plopșor, a afirmat dorința georgiștilor de a transforma în regulă practica
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
ideii de partid la liberalii români interbelici", în Liviu Brătescu, coordonator, Liberalismul românesc și velențele sale europene, Editura Pim, Iași, 2010, pp. 212-223. Buzatu, Gh., România cu și fără Antonescu, Editura Moldova, Iași, 1991. Buzatu, Gh., Istorie interzisă, Editura Curierul Doljean, Craiova, 1990. Buzatu, Gh., Titulescu și strategia păcii, Editura Junimea, Iași, 1982. Buzatu, Gh., Ciucanu, Corneliu, Sandache, Cristian, Radiografia dreptei românești, Editura FF Press, București, 1996. Buzatu, Gheorghe, Bichineț, Corneliu, coordonatori, "23 august 1944: Conspirația conspiratorilor", în România sub imperiul
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Maria Teodorovici (Suliotis, Christodul J., pp. 821-822). Eremia, George D. (publicat sub îngrijirea lui), Albumul Partidului Conservator din România, Tipografia Dor. P. Cucu și Legatoria de Cărți Dr. Athanasiu-Vergu, București, 1912. Leferman, Mihaela, Braun, Gabriela, Nastase, Adrian (coord.), Dicționarul personalităților doljene, Editua Aius, Craiova, 1999; articole semnate de Ioan Gavrilă (Leonardescu, Constantin, p. 123), Ion Pătrașcu (Pencioiu, Grigore D., p. 164), Mamina, Ion, Bulei, Ion, Guverne și guvernanți, 1866-1916, Editura Silex, București, 1994. Mamina, Ion, Monarhia constituțională în România, 1866-1938. Enciclopedie
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
173). 18 Stoica Lascu, Partidele politice la Brăila în perioada modernă (1875-1914). Mărturii de epocă, p. 178. 19 Alexandru Ștefulescu, Istoria Târgu-Jiului, Tipografia Nicu D. Miloșescu, Târgu Jiu, 1906, p. 113. 20 Ion Pătrașcu, Pencioiu, Grigore D., în "Dicționarul personalităților doljene", coord.: Mihaela Leferman, Gabriela Braun, Adrian Nastase, Editura Aius, Craiova, 1999, p. 164. 21 Lucian Predescu, Op. cît., pp. 70, 706. Vezi și Lucian Nastasă, Op. cît., pp. 302-303. 22 Lucian Predescu, Op. cît., pp. 395, 837. Vezi, de asemenea
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
L'Europe Artiste", "La Revue Mondaine Illustrée" (Paris). Lucian Predescu, Op. cît., p. 47. Vezi și Lucian Nastasă, Op. cît., p. 303. 45 Calcul făcut după Léon Vanderkindere, Op. cît., pp. XCIX-CI. 46 Ioan Gavrilă, Leonardescu, Constantin, în "Dicționarul personalităților doljene", p. 123. În articol nu se face precizarea dobândirii doctoratului în litere și filosofie la Universitatea Liberă din Bruxelles în 1872. 47 Vezi Lucian Predescu, Op. cît., p. 355. 48 Vistian Goia, Prefață, în G.I. Ionnescu-Gion, Portrete și evocări istorice
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
nimic demn de laudă întreprins în Craiova sau pe plan național pentru cinstirea memoriei acestui mare scriitor. Poate cu excepția ediției de Opere (2002-2006), poate cu excepția inițiativei unor particulari (agreată și de familie) care se întâlnesc an de an pe meleaguri doljene întru omagierea (doar a umbrei) lui Don Quijote... A.B.Sunteți cunoscut și ca un excelent promotor cultural. Iată, în 1991, ați publicat revista de cultură "Longitudini" (1991-1993). Colegiul director: Mircea Horia Simionescu, Costache Olăreanu, Tudor Țopa. În 1990, ați inaugurat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
N.D. Cocea. Un Cocea însă fără demonie, cu trăsăturile îndulcite. A fost mai târziu secretar de redacție la România literară și Lu ceafărul și a murit dintr-un infarct făcut în autobuzul care-l ducea de la Craiova la Giubega, comuna doljeană de unde era originar. Îmboldiți așadar de impetuos-autoritarul Ionel Marinescu, șeful nostru direct, dar și de propria noastră curiozitate față de noua meserie, ne-am pus pe treabă. Am învățat, câteodată amu zându ne, jargonul specific („puf“ pentru punct și virgulă, „băț
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
Efimeridele”, VR, 1937, 11; N. Brânzeu, Mariu Theodorian Carada la 70 de ani, „Decalog”, 1938, 82; I.G. Dimitriu, „Efimeridele”, CL, 1938, 1-5; Mia Frollo, Un scriitor original, „Farul nou”, 1940, 9-10; Predescu, Encicl., 526; Straje, Dicț. pseud., 722; Dicționarul personalităților doljene, Craiova, 1999, 214. Ș. A.
THEODORIAN-CARADA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290162_a_291491]
-
nu doar fundamentul precarpatic (getic), ci și o mare partea fundamentului prebalcanic (moesic). Această evoluție geologică a fost confirmată de numeroase cercetări, pentru Oltenia, fiind semnificative cele aparținând lui Ion Ionescu-Argetoaia, doctor în geologie. Concluziile acestui cercetător confirmă că teritoriul doljean este alcătuit la suprafață dintr-o cuvertura de formațiuni recente, numai în lungul văilor fiind scoase la iveală formațiuni levantice. Sub acestea și pește fundamentul cristalin al platformei moesice, aflat la adâncimi de pește 3.000 de metri, sunt depuse
Godeni, Dolj () [Corola-website/Science/300400_a_301729]
-
se află pe Dealul Oborului. În timpul verii sunt scoși la păscut bivolii indieni care încă se mai găsesc în sat în număr de câteva zeci. Este o curiozitate a zonei faptul că Palilula a mai păstrat bivolii, când celelalte sate doljene au pierdut acest obicei cu sute de ani în urmă. Satul s-a format la adăpostul pădurii Giangaliei și Grejdanei care asigurau lemnele de foc și construcție pentru cei din zonă. Legende din bătrâni pomenesc de cârciumăreasa Giangaliei, care era
Palilula, Dolj () [Corola-website/Science/300410_a_301739]