38 matches
-
fragio-argilo-nisipoasă și, în mai mică măsură, fragio-nisipoasă și fragio-mâloasă, au un PH cuprins între 7,8 și 8,4 și conțin mai mult de 40 % carbonați (sub forma carbonatului de calciu), un procent ridicat de potasiu și magneziu, datorită caracterului dolomitic al carbonaților prezenți, precum și procentului slab de fosfor asimilabil și de materie organică. Puternică prezenta a magneziului și procentul redus de fosfor explică pigmentația pronunțată a mugurului care are o tulpină de un verde intens și vârful mai curând violaceu
jrc4660as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89826_a_90613]
-
se indică în dispozițiile pentru standardele armonizate. Articolul 4 Prezenta decizie se adresează statelor membre. Adoptată la Bruxelles, 14 iulie 1997. Pentru Comisie Martin BANGEMAN Membru al Comisiei ANEXA I Tipuri de var pentru construcții, care includ: Var nestins Var dolomitic și Var hidraulic. ANEXA II Tipuri comune de ciment, care includ: Tipuri de ciment Portland, Cimenturi Portland combinate: (cimenturi Portland de zgură: A - S și B - S; ciment Portland - ciment autoclavizat: A - D; ciment Portland cu puozzolană: A - P natural
jrc3275as1997 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88432_a_89219]
-
cu căldură de hidratare redusă - ciment rezistent la sulfați - ciment alb - ciment rezistent la apă de mare - ciment cu alcalinitate slabă Ciment cu aluminat de calciu - 1+ Ciment de zidărie - 1+ Var pentru construcții, care include: - 2 - var nestins - var dolomitic - var hidraulic Lianți hidraulici pentru șosele Prepararea betonului, mortarului, pastei de ciment și altor amestecuri pentru stabilizarea platformei drumurilor - 2+ Sistem 1+: Vezi Directiva 89/106/CEE anexa III pct. 2 subpct. (i), cu încercarea mostrelor luate din fabrică. Sistem
jrc3275as1997 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88432_a_89219]
-
la zi în masivul Central Dobrogean, iar în jumătatea sudică soclul este format din șisturi cristaline de tip palazu. Depozitele calcaroase Barreniene din zona Călărași situate la adâncimi de 180 - 5530 m litologic sunt reprezentate prin calcare fisurate și calcare dolomitice. Straturile de nisip și pietriș cunoscute sub numele de „Stratele de Frătești” constituie principala rocă acviferă. “Stratele de Frătești” nu sunt exploatate în prezent decât în mică măsură, existând disponibilități relevante în Bazinul Dunării. În acest context, aspectul cvasiorizontal al
Călărași () [Corola-website/Science/296940_a_298269]
-
amenajat în secolul al XVIII-lea, din comuna Wonsees, Bavaria, Germania. Deziluzionată și profund lezată de afacerea amoroasă a soțului ei (marchizul Friedrich) cu contesa Burghaus, la 13 ani după căsătorie, marchiza Wilhelmine (1709-1758), fermecată de peisajul sălbatec-bizar de stânci dolomitice erodate de lângă Burgul Zwernitz , hotărăște să amenajeze terenul stâncos ca parc de distracții. Întreaga zonă carstică i s-a părut marchizei o adevărată „Grotă a lui Calipso” , cum a fost descrisă plastic de către scriitorul francez François Fénelon în cartea „Aventurile
Sanspareil () [Corola-website/Science/311918_a_313247]
-
C) temperatură cedată de lava vulcanică rocilor înconjurătoare. Prin ieșire la suprafață a lavei se reduc presiunea ce determină degajarea de gaze în cantități mari, așa numiții vapori de apă atacă rocile din punct de vedere chimic formându-se calcare dolomitice, fiind astfel eliminat bioxidul de carbon, formându-se hidroxizi alcalini.Dacă lava conține [[fier]] vor lua naștere oxizi de fier, care prin răcire cristalizează dând naștere la "magnetit" FeO sau minerale înrudite neavând proprietăți magnetice ca "[[hematit]]ul" FeO.Aceste
Magnetit () [Corola-website/Science/306205_a_307534]
-
și cretacice (cenomaniene), care apar în zona de obîrșie a pîrîului Runcu și a Someșului Mare. Și unele și altele sînt puțin răspîndite. Mult mai extinse sînt formațiunile sedimentare eocene, aparținătoare flișului transcarpatic. Ele sînt formate din gresii, conglomerate, calcare dolomitice bituminoase cu poziție transgresivă, bine reprezentate în zona Masivului Oușoru și în general pe flancul estic al Suhardului, care dau microrelieful cel mai spectaculos, ce se înscrie pregnant în peisaj, întocmai unor imense ruine, reprezentînd puncte de mare atracție turistică
Munții Suhard () [Corola-website/Science/306308_a_307637]
-
mai la suprafță. O altă bogăție naturală a pământului o constituie dolomita de calitate superioară, ce reprezintă o varietate de calcar în care carbonatul de calciu este amestecat în proporții variabile cu dolomita și conține un procent de mangan. Calcarele dolomitice se îmtind de la Hunedoara până la Lelese, exploatările principale aflîndu-se la Craciunoasa și Lelese. În vest, în zona Lelese și Gojâdia se află zăcăminte de talc, de o calitate superioară. El este de culoare alb-sidefie, e moale și ușor, găsindu-se
Râul Cerna, Mureș () [Corola-website/Science/306339_a_307668]
-
sunt denumite coloanele de stâncă din roci calcaroase dolomitice situate în partea de vest a SUA, formațiuni geologice care au luat naștere prin acțiunea de erodare a vântului. Aceste formațiuni au luat naștere în urmă cu 40 - 60 de milioane de ani pe platoul înalt stâncos din Colorado și
Hoodoo () [Corola-website/Science/313128_a_314457]
-
Neogen și Pleistocen au izolat-o transformând-o în sistem de lacuri. La sfârșit afluenții Bistricioarei prin activitatea erozivă au recucerit-o hidrografic. Fundamentul depresionar este din roci cristaline epizonale peste care s-au dispus petice de roci sedimentare (calcare dolomitice, triasice), acoperite de depozite de conglomerate și gresii, argile și marne argiloase. Formațiunile cuaternare sunt reprezentate prin turbă (cu grosime uneori de peste 10 m) și depuneri de travertin (cu grosime de cca. 100 m și care au luat naștere prin
Borsec () [Corola-website/Science/297218_a_298547]
-
aspect relativ plat cu mici depresiuni carstice (doline). Partea sudică a acestor depuneri prezintă margini abrupte de până la 100 m, de-a lungul Văii Vinului iar zona are aspectul clasic al regiunilor carstice. Acumularea unor ape minerale în masivele calcarelor dolomitice de la Borsec este caracterizată prin apariția unor izvoare cu debite apreciabile și mineralizare ridicată. Prezența dioxidului de carbon în aceste ape este legată de aureola mofetică a lanțului Harghita - Călimani. Alimentarea complexului acvifer se produce prin infiltrare din precipitații, din
Borsec () [Corola-website/Science/297218_a_298547]
-
stațiunii. Caracterele de mineralizare le încadrează în grupa apelor minerale mixte bicarbonatate, calcice, magneziene, carbogazoase și hipotone. Izvoarele Depresiunii Borsec apar în două grupe - cel nordic de importanță mai mare - linia de izvoare având ca provenineță fâșia de calcare cristaline dolomitice, surse caracterizate de acumularea apei în fisuri și goluri carstice (izvoarele 1, 2, 3, 5, 6) ; și grupul de sud - linia de izvoare cantonate în tuf calcaros cu o circulație restrînsă a apelor, prin fisuri și zone de alterare (izvoarele
Borsec () [Corola-website/Science/297218_a_298547]
-
regim mixt de transport, adică se transportau atât călători spre și dinspre Hunedoara spre Govăjdia și Ghelari cât și minereuri de la Ghelari spre furnalul de la Govăjdia și uzinele de fier de la Hunedoara (Combinatul Siderurgic Hunedoara). Se mai transporta și calcar dolomitic de la o carieră din vecinătatea Govăjdiei spre combinatul siderurgic. Mai demult transportul minereului de exploatat de la minele din Ghelari a fost efectuat cu caii care aveau două coșuri atașate pe lateralele cailor, minereul a mai fost transportat și de alți
Calea Ferată Minieră Ardeleană () [Corola-website/Science/324917_a_326246]