58 matches
-
individului. Numai anumite aspecte ale acesteia pot fi afectate de înaintarea în vârstă. Și adulții maturi, și bătrânii pot învăța lucruri noi, inteligența lor (atâtacâtau avut-o) se poate menține în limite rezonabile și chiar se poate dezvolta prin specializare domenială și compensare a unor aspecte care înregistrează un anumit declin. Înțelepciunea: caracteristică fundamentală a gândirii adulților maturitc " Înțelepciunea\: caracteristică fundamentală a gândirii adulților maturi" Înțelepciunea este văzută adesea ca reprezentând apogeul gândirii adulților maturi. Cu toate acestea, conceptului de înțelepciune
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
drepturilor 101 proprietarului (boier, mănăstire, domeniul satului, Fondul bisericesc), care rămân cele vechi, adică drept exclusiv de vânat, de pescuit, dreptul la moară, de velniță și de crâșmă, de proprietate asupra iazurilor, pădurilor și a poienilor. Aveau dreptul de jurisdicție domenială și dreptul de numire și confirmare a vornicului sătesc dintre cei trei candidați propuși de săteni; aveau dreptul de a cere de la țărani robota, adăugașuri și dijma <footnote N. Grămadă, op. cit. footnote>. Stăpânii sau mandatarii lor - arendașii - aveau drept de
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
dreptul de numire și confirmare a vornicului sătesc dintre cei trei candidați propuși de săteni; aveau dreptul de a cere de la țărani robota, adăugașuri și dijma <footnote N. Grămadă, op. cit. footnote>. Stăpânii sau mandatarii lor - arendașii - aveau drept de jurisdicție domenială și de aplicare a unor pedepse aspre: a. închisoare care nu trebuia să ducă la vătămarea sănătății, cu pâine și apă; b. munca de pedeapsă; c. înăsprirea pedepsei și a muncii prin fixarea de obezi la picioare d. desdotarea, adică
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
în raza timporizării inițiale și secunde, în acest mod devenind funcțională, deplin, dictatura judicativului. Conștiința, astfel înzestrată, devine o "autoritate" și sursă de "autorități" ierarhic subordonate. Toate acestea capătă, desigur, sens de "regulă"; dar sunt reguli și reguli: principii, norme domeniale, reguli de amănunt etc.; o sistematică a acestora putem găsi în lucrările lui Husserl, de exemplu, îndeosebi în Ideen I. Ținta autorității în privința reglementării faptelor de gândire, rostire, făptuire este supunerea totală a întregului domeniu de aplicație judicativă. Iar mijlocul
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
economice a provinciei, anume agricultura. Între altele, Balș a militat pentru păstrarea în continuare a prevederilor patentei împăratului Iosif al II-lea, din 1 noiembrie 1786, ce introducea noțiunea de sudit și jurisdicția personală 176, pentru menținerea separării pământurilor boierești (domeniale), de cele țărănești (rusticale), care intrau în stăpânirea comunelor sătești, stabilită în perioada iosefinistă și, mai ales, pentru aplicarea în continuare a prevederilor așezământului lui Grigore al III-lea Ghica, din 1776. Țăranului bucovinean i se recunoștea în continuare dreptul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
nu lucrează, și despre chestiunea Dunării, în care Austria nu vrea să cedeze; de asemenea, despre regat, care trebuie făcut în mai. Joi, 10 martie/26 februarie Vreme de primăvară. Orele 11-12 Consiliu de miniștri, discutat conversia datoriilor statului, împrumutul domenial și bonurile de tezaur. Semnat mesajul către Cameră. Murit Laurian, profesorul meu pentru limba română, și C. Bolliac. De asemenea Goga, cel care i-a salvat viața lui Brătianu. Văcărescu, întors ieri de la Berlin, îmi povestește de la ora 1½ la
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
Elisabetei Ordinul Coroanei cu diamante. Apoi personalul casei etc. După-amiaza doamna Mavrogheni, sosită de la Roma. Orele 4-6 prima ieșire cu Elisabeta, prin oraș, la Cotroceni, Șosea. Seara scris. Vineri, 9/21 aprilie Secetă dezolantă. Înainte de amiază Stătescu, Dabija. După-amiaza Comisia Domenială pentru construirea Palatului; nu este constituită încă, eu supărat din această cauză. Audiențe și scris până seara. Sâmbătă, 10/22 aprilie Nu plouă, înnorat. Înainte de amiază Stătescu, Lecca. Camerele lucrează puțin. După-amiază contele Tornielli, care merge în Italia, insistă în
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
Exproprierea se face în folosul embaticarilor: e) Pamantul rural ținut cu arenda de sătenii cultivatori de pămînt cel putin 5 ani neîntrerupți, dacă își vor fi construit pe el case sau vor fi plantat vii sau pomi roditori; ... f) Terenul domenial silvic, pe care a fost păduri și care acum e gol, sau e acoperit de tufișuri ce nu vor mai putea deveni nici odată pădure, cu rezervă terenului necesar personalului silvic; ... g) Proprietățile rurale în cuprinderea lor totală ale celor
LEGE nr. 3.093 din 14 iulie 1921 privind reforma agrară din Oltenia, Muntenia, Moldova şi Dobrogea. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134224_a_135553]
-
depărtate între ele la maximum de 200 m și întrerupte de grupuri mici de arbori. Exproprierea de păduri conform art. 12 din legea pasunelor comunale se face după avizul consiliului tehnic al Casei pădurilor și cu aprobarea Comitetului agrar. Terenul domenial silvic expropriat conform art. 7, alin. f), va servi de preferință pentru înființare de pășuni comunale. Crescătorilor de vite li se respectă pășunea și faneata necesară, în conformitate cu dispozițiile art. 22 din legea pasunelor comunale, promulgată prin înaltul decret No. 3
LEGE nr. 3.093 din 14 iulie 1921 privind reforma agrară din Oltenia, Muntenia, Moldova şi Dobrogea. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134224_a_135553]
-
de păduri, conform art. 12 din legea pășunilor comunale, se face cu aprobarea comitetului agrar, luându-se și avizul consiliului tehnic al Casei pădurilor. Proprietarul are facultatea că în schimbul poenilor expropriate să ofere în marginea pădurii o suprafata egală. Terenul domenial silvic expropriat, conform art. 7 alin. f din legea agrara, va servi de preferință pentru înființare de pășune comunala. Legea specială a pășunilor comunale se completează cu aliniatele de mai sus. Articolul 35 Prin excepție dela art. 31, 32 și
REGULAMENT din 31 octombrie 1921 privind cauza de utilitate naţionala, proprietăţile rurale, în măsura şi condiţiunile mai jos arătate, în scopul de a spori întinderea proprietăţii rurale taranesti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134223_a_135552]
-
noul Cod civil). k. După apartenența lor bunurile pot fi: apartenente domeniului public sau apartenente domeniului privat. Este o clasificare a bunurilor care se referă în primul rând, la bunurile care aparțin statului și unităților administrativ-teritoriale. Aceste bunuri se numesc domeniale și ele formează domeniul public sau privat al statului sau unităților administrativ-teritoriale. Distinct de proprietatea domenială trebuie analizată proprietatea privată, care are ca obiect bunuri care aparțin particularilor (persoane fizice și persoane juridice). Cele două forme ale dreptului de proprietate
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
privat. Este o clasificare a bunurilor care se referă în primul rând, la bunurile care aparțin statului și unităților administrativ-teritoriale. Aceste bunuri se numesc domeniale și ele formează domeniul public sau privat al statului sau unităților administrativ-teritoriale. Distinct de proprietatea domenială trebuie analizată proprietatea privată, care are ca obiect bunuri care aparțin particularilor (persoane fizice și persoane juridice). Cele două forme ale dreptului de proprietate (publică și privată) sunt consacrate constituțional 162, găsindu-și reglementarea și în alte acte normative de
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
de detaliu 163. Gruparea bunurilor în publice și private prezintă importanță sub aspectul regimului juridic 164 al celor două categorii. Bunurile aparținând domeniului public se caracterizează prin: inalienabilitate, imprescriptibilitate (atât sub aspect extinctiv, cât și achizitiv) și insesizabilitate. Dimpotrivă, bunurile domeniale private, precum și bunurile private ce aparțin particularilor sunt: alienabile, prescriptibile și sesizabile. Pe de altă parte, anumite categorii de bunuri indicate de reglementările în vigoare 165 nu pot aparține decât domeniului public al statului și unităților administrativ-teritoriale. l. După cum pot
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
pot aparține decât domeniului public al statului și unităților administrativ-teritoriale. l. După cum pot sau nu pot forma obiectul executării silite a debitorului, bunurile pot fi sesizabile și insesizabile. Sunt sesizabile bunurile care pot forma obiectul executării silite a debitorului. Bunurile domeniale private sau bunurile private, aparținând particularilor sunt, în general, sesizabile. Se abat de la această regulă bunurile exceptate de lege de la urmărire. Există două categorii de asemenea bunuri și anume: bunuri insesizabile, datorită caracterului lor inalienabil și bunuri insesizabile datorită scopului
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
imperială din 1786, dreptul ereditar de folosință asupra pă mântului lucrat de țărani, stabilindu-se, prin lucrările cadastrale din 1818-1825, terenurile numite rusticale, despărțite de terenurile aflate în proprietatea deținătorilor de titluri de proprietate, boieri, mănăstiri, statul austriac, terenuri numite domeniale . Din 1835 pă mânturile rusticale puteau fi vândute de țărani, iar după revoluția de la 1848-1849, când au fost desființate toate servituțiile feudale, cei care și-au păstrat pământurile rusticale au devenit proprietari deplini. Împroprietărirea țăranilor din România Mică, din Bucovina
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
mâncate de timp. Și se mai păstrează casa de lemn a lui Sente Tarcea, care a fost adusă din Lunca Bâlii acum mai bine de o sută de ani, atunci după lichidarea Glăjăriei. Moara de hîrtie. Despre această mică intreprindere domenială ne dă oarece lămuriri cercetătorul Bujor Surdu în Anuarul Institutului de Istorie din Cluj, Vol VIII/1964, Ed. Academiei Republicii Populare Române, astfel: «Contele Teleky Iozsef a început să clădească prin 1730 o moară de hîrtie pe moșia sa din
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
cu 350, iar mai târziu cu 400 de florini anual. În acești ani s-au prelucrat aci 160 - 277 de măji de zdrențe pe an, producția ridicându-se până la 400 de legături de hârtie în valoare de 4004 florini. Întreprinderile domeniale mici, care dispuneau de un utilaj foarte rudimentar, nu au produs decât două sorturi de hârtie, albă și compactorie (de ambalaj n.a.). Așa a fost și cazul producției la Intreprinderea de la Oprea Cârțișoara a familiei Teleky). (Arhiva Academiei RPR - fil.
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
avocatul Elenei A. Șubin fiind omul politic Manolachi Costachi Epureanu („Questica Vasluiului" de M. Costachi Epureanu, 1864). În 1853 când președinte al Eforiei Vasluiului este omul din popor Ștefan Angheluță și conflictul dintre târgoveți și proprietara târgului se întețește, veniturile domeniale ale lui Șubin se sechestrează. Cifra lor se ridica în 1825 - la căsătoria și dobândirea lor - la 14.000 lei vechi. Proprietara cedează municipalității toate veniturile „ce-i proveneau din cântar, din vinderea păcurei, din tălpălărit, din tutun, care se
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
zonă. „În jurul acestui Ștefan Angheluță s-a grupat tot spiritul nou de democrație, de emancipare: G. Petala, C. Sion, M. Kogălniceanu, și fiind ales președinte al Eforiei Vasluiului în 1853, provoacă conflictul între târgoveți și proprietari - prin sechestrarea tuturor veniturilor domeniale ale Elenei Șubin"proprietara și sora domnitorului Moldovei Grigore Alexandru Ghica (1849-1856), care, la căsătorie, în 1828, primise ca zestre vatra târgului Vaslui și moșia domnească, scrie preotul Ioan P. Pop din Chițoc în nr. 2/1938, p. 48-51 al
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
mai fost înființate fabrica de hârtie a lui Johan Ekert (înființată în 1838 și care a rezistat doar câțiva ani), precum și fabrica de chibrituri Kreindler&Fischer (deschisă în 1868). Fabrica de bere din Rădăuți a fost înființată prin subvenția Administrației Domeniale din Rădăuți. În anul 1870, Ministerul Agriculturii a arendat fabrica unui oarecare negustor de băuturi Koffler pentru ca apoi, în 1881, să fie încredințată lui Mechel Rudich. Ulterior, ministerul a vândut fabrica în 1890 Fondului Bisericesc din Bucovina, care o vinde
Rădăuți () [Corola-website/Science/296987_a_298316]
-
Acest caracter de colonie al așezării a fost unul temporar pentru că la doar un deceniu depărtare, în 1280 localitatea apare ca proprietate a palatinului Moys, care o lasă prin testament ginerului său Móric. Medieșul urmează o dezvoltate continuă devenind centru domenial, obținând și rangul de târg (oppidum). Economia localității este una predominant agricolă bazată pe cultura plantelor și creșterea animalelor. Dezvoltarea industriei a determinat atragerea populației din zonele rurale către sfera activităților neagricole, astfel mulți locuitori părăsind localitatea și îndreptându-se
Medieșu Aurit, Satu Mare () [Corola-website/Science/301767_a_303096]
-
ale „cruciadelor” antiotomane le sunt acordate diplome privilegiale. Secolele al XVI-lea și al XVII-lea se remarcă prin ridicarea unor elite din mijlocul locuitorilor Mânerăului, cum vor fi fost Petru Toma, Pârcălab al Pădurenilor, și Andrei Buda, vicejudele curții domeniale. În contextul ocupării Transilvaniei de către Habsburgi, la finele deceniului al treilea din secolul al XVIII-lea, satul se desprinde din sfera marii proprietăți private feudale și este înglobat fiscului austriac. Reformele tereziene și iosefine aduc cu sine zorii emancipării din
Mănerău, Hunedoara () [Corola-website/Science/300553_a_301882]
-
pomicultura, locuitorii dădeau dare de fructe uscate și proaspete și după cazanele de fiert țuică. Începând cu anul 1753 sunt semnalate meșteșugurile, fără a fi specificate, ele aduceau un venit anual de 10 florini. Exista la 1779 și o cârciumă domenială, în care se vindea vinul și țuica fiscului. Dacă în prima jumătate a secolului al XVIII-lea se mai păstrează încă obligațiile tradiționale iobăgești, în a doua jumătate a secolului acestea se înmulțesc simțitor. În cadrul obligațiilor urbariale întrau: censul, robota
Bălnaca, Bihor () [Corola-website/Science/300844_a_302173]
-
cu cea de la Brădet având un plan asemănător dar și câteva elemente care o aseamană cu edificiul din Fildu de Sus, construit de Nicoară. În 1755 cneazul din Valea Neagră alături de cel din Șebiș este inițiatorul unei răscoale împotriva stăpânirii domeniale la care participă mai multe sate din districtul Beiușului.În 1756 primarul din Valea Neagră, Ion Avram adresează o cerere Episcopiei Romano-Catolice de Oradea prin care care cere fier pentru biserică spunând că aici slujește preotul din Chișcou care sub
Valea de Jos, Bihor () [Corola-website/Science/300879_a_302208]
-
persoane care nu aveau o specializare strictă, îndeosebi de țărani care își produceau o parte dintre cele necesare, sau care își completau veniturile lucrând pentru proprietarii manufacturilor urbane. O parte din activitatea meșteșugărească era concentrată în orașe, meșteșugurile sătești sau domeniale având o pondere semnificativă. Ponderea producției meșteșugărești rurale era mare, meșteșugurile urbane fiind superioare calitativ. Reglementările meșteșugărești s-au înmulțit, acestea fiind asociații meșteșugărești și comerciale denumite bresle sau ghilde pentru a asigura o echitate în posibilitățile de câștig și
Evul Mediu () [Corola-website/Science/297797_a_299126]