599,398 matches
-
programatic de securitate. Considerăm că sub aspectul posibilității combinării mai multor categorii de riscuri și manifestării acestora în același timp, sistemul de securitate britanic poate întâmpină dificultăți în abordarea riscurilor. Pentru a preîntâmpina această, sistemul de securitate folosește resurse și domenii de raspuns convergente, implicând atât mijloace militare, cât și eforturi diplomatice, de asistență în dezvoltare durabilă, eforturi informative, precum și de sprijin militar sau informativ în zona generatoare de risc, pentru a preveni evoluția unui risc dintr - un grup inferior, într
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
de a provoca pagube majore; rachetele balistice și de croazieră; atacurile majore asupra sistemelor informatice; dezinformările și strategiile de influență pentru destabilizarea actorilor economici și individuali; criminalitatea organizată, cu accent pe narco - trafic și traficul cu bunuri contrafăcute; riscuri în domeniul sanitar; riscuri ecologice; creșterea numărului cetățenilor francezi care locuiesc permanent în afara granițelor (aproximativ 1 500 000 în anul 2008). Observăm că la nivelul documentului programatic de securitate există o abordare echivoca la nivel conceptual, una din aceste confuzii fiind dată
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
numărului cetățenilor francezi care locuiesc permanent în afara granițelor (aproximativ 1 500 000 în anul 2008). Observăm că la nivelul documentului programatic de securitate există o abordare echivoca la nivel conceptual, una din aceste confuzii fiind dată de includerea riscurilor în domeniul vulnerabilităților. Din analiza documentului constatăm o determinare interesantă referitoare la interconectarea riscurilor și amenințărilor de natură diferită, interconectare și intercondiționare care poate duce la o serie de crize în cascadă, foarte dificil de prevăzut și de gestionat 8. Aceste intercondiționări
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
politica apărării, politica securității interne și alte politici publice (diplomatice, economice etc.). În final, Carta Albă a Securității și Apărării Naționale a Franței propune redefinirea structurilor politice din compunerea sistemului național de securitate pentru promovarea unitară a tuturor politicilor din domeniul securității naționale și stabilește competențele și atribuțiile acestora. Olanda Strategia de securitate olandeză a fost concepută în anii 2007 - 2008 plecând de la premisa că securitatea reprezintă preocuparea fiecărui membru al societății 9. În motivarea necesității strategiei se apreciază că urmările
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
concrete. Având în vedere că multe amenințări nu își au originea pe teritoriul național, dar au consecințe în spațiul olandez, prin strategia de securitate se considera că o abordare strict națională nu este eficientă. Țările au nevoie de cooperare în domeniul pentru creșterea nivelului de securitate. Este responsabilitatea guvernului de a evidenția problemele de securitate ce necesită o abordare internațională și de a dezvolta cooperarea în domeniul securității cu țările care au o abordare similară în domeniu. Pentru aceasta, guvernul olandez
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
că o abordare strict națională nu este eficientă. Țările au nevoie de cooperare în domeniul pentru creșterea nivelului de securitate. Este responsabilitatea guvernului de a evidenția problemele de securitate ce necesită o abordare internațională și de a dezvolta cooperarea în domeniul securității cu țările care au o abordare similară în domeniu. Pentru aceasta, guvernul olandez folosește pârghiile oferite de apartenență la Uniunea Europeană. Fenomenele de multiplicare și diversificare a riscurilor la adresa securității naționale stau la baza rațiunii dezvoltării unei strategii de securitate
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
nevoie de cooperare în domeniul pentru creșterea nivelului de securitate. Este responsabilitatea guvernului de a evidenția problemele de securitate ce necesită o abordare internațională și de a dezvolta cooperarea în domeniul securității cu țările care au o abordare similară în domeniu. Pentru aceasta, guvernul olandez folosește pârghiile oferite de apartenență la Uniunea Europeană. Fenomenele de multiplicare și diversificare a riscurilor la adresa securității naționale stau la baza rațiunii dezvoltării unei strategii de securitate a regatului olandez. Sunt evidențiate riscuri noi, actuale, în care
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
12. Observăm că principalele criterii de stabilire a riscurilor la adresa securității Olandei sunt determinate de potențialul de manifestare și vulnerabilitățile cunoscute (teritoriul olandez este sub nivelul mării), precum și de capacitatea de a produce victime (pandemiile) și mai puțin asociate unui domeniu distinct al securității. Întărirea securității naționale olandeze presupune un ansamblu de măsuri derivat din întreg lanțul decizional din domeniul securității, de la acțiunile pro-active, de prevenție, trecând prin pregătirea răspunsului, răspunsul propriu-zis și până la managementul consecințelor. Metodă de lucru propusă are
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
vulnerabilitățile cunoscute (teritoriul olandez este sub nivelul mării), precum și de capacitatea de a produce victime (pandemiile) și mai puțin asociate unui domeniu distinct al securității. Întărirea securității naționale olandeze presupune un ansamblu de măsuri derivat din întreg lanțul decizional din domeniul securității, de la acțiunile pro-active, de prevenție, trecând prin pregătirea răspunsului, răspunsul propriu-zis și până la managementul consecințelor. Metodă de lucru propusă are ca rezultat asigurarea direcțiilor de urmat în protejarea infrastructurii critice și în managementul crizelor. Mai mult decât atât, aceste
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
de securitate italiană are, astfel, o abordare bidimensionala a securității, în care dimensiunea externă are drept obiect analiza și evaluarea amenințărilor externe sau cele manifestate din exterior, până la relevarea acestora la nivel național. Dimensiunea externă se suprapune, în mod tradițional, domeniului militar. Dimensiunea internă a securității tratează riscurile și amenințările interne, atât cele intenționate, cât și cele accidentale. Prin atribuțiunile legale, instituțiile desemnate pentru gestionarea securității în dimensiunea externă au și atribuții specifice privind securitate națională internă (spre exemplu Armă dei
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
ale imigrației clandestine, iar cetățenii italieni percep această ca fiind principala amenințare la securitatea individuală, din punct de vedere al siguranței locurilor de muncă, social, economic și al creșterii criminalității 16. Principalii actori instituționali cu responsabilități legale și constituționale în domeniul securității externe sunt: Președintele statului, Consiliul Suprem de Apărare, Parlamentul, Primu-Ministru (președintele Consiliului Miniștrilor), Ministrul Apărării, Șeful Statului Major General. Principalii actori instituționali cu responsabilități legale și constituționale în domeniul securității interne (civile) sunt: Primul Ministru, Consiliul Miniștrilor, Comitetul Politic
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
16. Principalii actori instituționali cu responsabilități legale și constituționale în domeniul securității externe sunt: Președintele statului, Consiliul Suprem de Apărare, Parlamentul, Primu-Ministru (președintele Consiliului Miniștrilor), Ministrul Apărării, Șeful Statului Major General. Principalii actori instituționali cu responsabilități legale și constituționale în domeniul securității interne (civile) sunt: Primul Ministru, Consiliul Miniștrilor, Comitetul Politic Strategic (Primul Ministru, Ministrul Apărării, Ministrul de Externe, Ministrul de Interne), Centrul Național Decizional. Serviciile de informații italiene (AISE - informații externe, AISI - informații interne, sub coordonarea DIS - Departamentul de Securitate
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
serviciilor secrete italiene îl reprezintă criminalitatea organizată cu posibile ingerințe în zona economică. În afara lipsei abordării unitare a problematicii securității, sistemul de securitate și apărare națională italian este caracterizat de un număr deosebit de mare de organisme instituționale cu atribuții în domeniul securității, ale căror competențe se pot suprapune: Președinția Consiliului de Miniștri, Departamentul de Protecție Civilă, Autoritatea Națională pentru Securitate, Ministerul Transporturilor, Ministerul de Interne, Oficiul de Sănătate, Oficiul Apărării, Poliția de Frontieră și Vamală, alte birouri și oficii locale 18. Strategiile
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
a securității). Abordarea riscurilor de securitate de către statele din Europa Centrală și de Est Sfârșitul războiului rece a deschis pentru statele din fosta zona de influență sovietică posibilitatea de a - și reevalua opțiunile politice, opțiuni care au determinări directe în domeniul securității naționale. Intrarea în Uniunea Europeană și obținerea statului de membru NATO reprezintă factori suplimentari în definirea strategiei de securitate pentru aceste state, factori combinați cu percepția proprie a mediului de securitate global. Polonia Strategia de securitate națională curentă a Poloniei
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
reprezintă factori suplimentari în definirea strategiei de securitate pentru aceste state, factori combinați cu percepția proprie a mediului de securitate global. Polonia Strategia de securitate națională curentă a Poloniei a fost adoptată în 2007 și reprezintă continuarea aspirațiilor poloneze în domeniul securității, deziderate prezente în strategiile adoptate anterior - în anul 1992, 2000, respectiv 2003. Strategia de securitate națională a Poloniei este în directă corelare cu conceptele strategice ale NATO și cu Strategia de securitate a Uniunii Europene și formează fundamentul dezvoltării
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
în strategiile adoptate anterior - în anul 1992, 2000, respectiv 2003. Strategia de securitate națională a Poloniei este în directă corelare cu conceptele strategice ale NATO și cu Strategia de securitate a Uniunii Europene și formează fundamentul dezvoltării strategiilor sectoriale în domeniu, (de exemplu Directivă de Apărare Strategică), planurilor strategice în domeniul apărării și managementului crizelor, programelor pe termen lung de transformare a sistemului de securitate polonez, precum și planurilor de înzestrare a armatei 19. În analiza mediului internațional de securitate, documentul surprinde
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Strategia de securitate națională a Poloniei este în directă corelare cu conceptele strategice ale NATO și cu Strategia de securitate a Uniunii Europene și formează fundamentul dezvoltării strategiilor sectoriale în domeniu, (de exemplu Directivă de Apărare Strategică), planurilor strategice în domeniul apărării și managementului crizelor, programelor pe termen lung de transformare a sistemului de securitate polonez, precum și planurilor de înzestrare a armatei 19. În analiza mediului internațional de securitate, documentul surprinde următoarele paradigme: - afectarea securității naționale de dinamică proceselor și dezvoltarea
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Orientul Apropiat și Mijlociu prin creșterea influenței fundamentalismului islamic. Ambițiile nucleare ale Iranului și situațiile destabilizatoare din Irak și Afganistan sunt văzute, la fel ca și în documentele programatice de securitate a altor țări, ca factori multiplicatori ai riscurilor în domeniu; - dimensiunea economică a securității, cu accent pe securitatea energetică sunt prezentate ca fiind de maximă importanță în conturarea politicilor de securitate ale Poloniei. În această paradigmă sunt analizate tendințele de presiune prin intermediul prețurilor la energie stabilite de unele state și
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
amenințări determinate de conflicte armate înghețate, state care nu dețin controlul în propriul spațiu, terorism și criminalitate organizată, epidemii, migrații, accidente ecologice etc. - creșterea diferențelor de dezvoltare dintre diferite regiuni ale lumii, ceea ce duce la alimentarea și creșterea tensiunilor în domeniul relațiilor internaționale 21. Documentul apreciază în mod obiectiv că, pe o perspectivă îndelungată, securitatea republicii poloneze depinde în mare măsură de abilitatea statului de a răspunde provocărilor care depășesc înțelegerea tradițională a riscurilor și amenințărilor. Astfel, se introduce categoria riscurilor
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Poloniei de aprovizionarea externă cu resurse energetice - gaz natural și petrol. Acestei vulnerabilități i se adresează nevoia de a găsi surse alternative, diversificarea surselor de combustibili fosili, precum și creșterea capacității statului de a reacționa la modificări bruște ale pieței în domeniul energetic. De asemenea, sunt subliniate ca fiind importante fluctuațiile de pe piața financiară și efectele negative ale integrării economice a Poloniei. Documentul evidențiază că amenințare la adresa securității naționale poloneze eventualele disfuncționalități în funcționarea UE, prin colapsul procesului de integrare ca rezultat
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
posibilelor deziderate ale unor state de a lua decizii potrivit strict intereselor naționale în scopul contrabalansării SUA, simultan cu inabilitatea de a construi politici comune în interiorul UE23. Această abordare, concomitent cu menționarea autoritarismului în cadrul Uniunii, reprezintă o perspectivă unică în domeniul securității statelor europene și este rezultatul analizei funcționale de către școală de studii de securitate poloneză. Similar tuturor strategiilor de securitate națională analizate, terorismul ocupă un loc important în ierarhia riscurilor identificate de statul polonez. Riscul este considerat amplificat de participarea
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
24, criminalitate informatică etc. O ultima categorie de riscuri menționată în strategia de securitate națională a Poloniei este cea corespondență dimensiunii ecologice a securității, ca o consecință directă a folosirii eronate a progresului tehnologic și deteriorarea echilibrului om - natură. În domeniul securității interne, scopul strategiei de securitate națională îl reprezintă protecția cetățenilor, legii și a proprietății naționale împotriva consecințelor dezastrelor naturale și accidentelor tehnologice 25. Strategia acorda egală importantă următoarelor domenii cheie: securitate civilă, socială (politici sociale și de muncă, știința
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
eronate a progresului tehnologic și deteriorarea echilibrului om - natură. În domeniul securității interne, scopul strategiei de securitate națională îl reprezintă protecția cetățenilor, legii și a proprietății naționale împotriva consecințelor dezastrelor naturale și accidentelor tehnologice 25. Strategia acorda egală importantă următoarelor domenii cheie: securitate civilă, socială (politici sociale și de muncă, știința, educație etc.), securității economice, securității ecologice, securității informatice și a telecomunicațiilor, precizând direcțiile strategice de transformare a sistemului național de securitate. Observăm un mod de abordare interesant în strategia de
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
din spațiul Federației Ruse și a țărilor din Europa Centrală și de Est reprezintă concluzii reieșite din poziția geopolitică și din lecțiile învățate de - a lungul istoriei de către polonezi. Slovacia În anul 2005, Republica Slovaca definește principalele strategii relevante în domeniul securității: Strategia de securitate națională și Strategia de apărare națională. Am ales modelul slovac pentru originalitatea ideilor cuprinse în cele două documente, dar și pentru relevanță abordării studiilor de securitate în Europa Centrală. Din introducere, documentul afirmă direct o serie
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
și a consecințelor distrugătoare. Strategia de securitate slovaca identifica nu doar riscurile ecologice directe, ci și pe cele indirecte, latențe, globale, care pot determina schimbări ale paradigmei securității naționale: schimbările climaterice, poluarea aerului, lipsa apei potabile și distrugerea ecosistemelor naturale. Domeniul social al securității este prefigurat prin menționarea dezechilibrului în dezvoltarea demografică. Acest risc are un impact negativ de lungă durată asupra sistemului social, amenințând stabilitatea socială a țarii. Migrația reprezintă o consecință directă a dezechilibrului demografic, iar riscurile epidemiologice sunt
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]