232 matches
-
ocrului pentru decorarea trupului și apariția riturilor și ritualurilor funerare. Aproximativ 10000 î.Hr. societățile africane au dezvoltat tehnologia microlitelor iar comunitățile de vânători și culegători au evoluat treptat devenind comunități sedentare și agrare. Primele dovezi ale producției de ceramică, ale domesticirii plantelor și animalelor datează în jurul perioadei 7000 - 6000 î.Hr în zona de nord a continentului. Dovezi remarcabile ale practicarii acestui mod de viață sunt picturile rupestre din nordul Africii ("Saharan rock art"). Ulterior datorită încălzirii climei și măriri deșertului
Arheologie africană () [Corola-website/Science/302992_a_304321]
-
Ciobănescul german sau câinele lup este o rasă de câine care se presupune că a apărut prin domesticirea lupului. Considerația are în vedere asemănările aspectului general. Literatura de specialitate menționează folosirea acestui câine din vremuri străvechi de către ciobanii germani, rasa prezentând variabilitate mare sub raportul însușirilor morfologice de la o regiune la alta, adaptându-se condițiilor de climă și
Ciobănesc german () [Corola-website/Science/305772_a_307101]
-
fizice. Corpurile își testează limitele ajustării la un ideal de perfecțiune care le stoarce de vlagă. Asistăm la o ritualizare a epuizării depuse în fiecare mușchi încordat al feței, în fiecare pulsiune a corpului care își antrenează supralicitant și încrâncenat domesticirea, subordonarea față de „forța menținerii în formă”. Menținere abrutizantă care devine un fel de „atestat de confirmare” a perfecțiunii dezirabile, a formei-șablon în care cine nu intră nu există. Trupurile execută mișcări de înstrăinare de propria lor corporalitate mecanizată, care le
De ce tații merg în rai și mamele în bucătărie? () [Corola-website/Science/295795_a_297124]
-
practicând stilul de viață de vânător și culegător. Apariția religiilor organizate și complexe poate fi urmărită în perioada când oamenii și-au abandonat stilul lor de viață nomad de vânător-culegător pentru a începe în perioada neolitică, agricultura. Oamenii au început domesticirea culturilor și animalelor în jurul anului 10.000 Î.Hr. în principal în Orientul Apropiat, dar independent în mai multe locuri din jurul lumii. Inventarea agriculturii în timpul revoluției neolitice, a fost un eveniment major din istoria umană. Productivitatea crescută oferită de agricultură
Istoria religiilor () [Corola-website/Science/320628_a_321957]
-
fost lancea ascuțită de lemn, care, la început, era folosită la împuns și abia mai târziu la aruncat. Arcul și săgeata au apărut abia în neolitic. Către sfârșitul paleoliticului este îmblânzit câinele, care, ulterior, avea să fie folosit la vânătoare. Domesticirea animalelor a jucat un rol cheie în evoluția speciei umane. Activitatea omului de a crește animale a grăbit procesele de creare a uneltelor și de dezvoltare a limbajului. Pentru paleoliticul inferior, dovezile arheologice care pot aduce elemente în această problemă
Paleolitic () [Corola-website/Science/302420_a_303749]
-
și combinații de gene se pierd definitiv, iar populațiile de arbori din păduri devin mai vulnerabile la diverse schimbări ale factorilor de mediu. Așa-zisa ameliorare a calității arborilor este un atentat la diversitatea biologică naturală. Se ajunge la o domesticire și la o direcționare a genotipurilor (și în consecință a fenotipurilor) spre întărirea caracterelor necesare din punctul de vedere al specialistului din silvicultură, intervenindu-se grav în evoluția naturală a speciilor. Astfel, “speciile cultivate”, deci speciile de arbori care formează
Pădure de molid () [Corola-website/Science/309162_a_310491]
-
intervenții nechibzuite, decise fie din necunoștință de cauză, fie chiar din nesocotirea flagrantă a legilor naturii, a îngustat diversitatea biologică a pădurilor, peste limitele suportabilității. Ecosistemele naturale, pluriene și amestecate, de o excepțională stabilitate, au fost brutal distruse în numele principiilor ‘domesticirii’ pădurii și ‘modernizării’ silviculturii. Astfel, în urma aplicării de tăieri rase urmate de plantații au rezultat monoculturi sau arborete aproape pure de rășinoase... fără o eșalonare etajată, a coroanelor și a sistemului de înrădăcinare a arborilor. Prin artificializarea arboretelor... silvicultorul a
Pădure de molid () [Corola-website/Science/309162_a_310491]
-
42.000 de ani. Au fost descoperite microlite-unelte de mici dimensiuni, confecționate din silex, cuarț , cuarțit și os din corn. Vechile sulițe au fost înlocuite cu arcul și săgeata treptat. Apar cete de vânători din 20-30 de persoane. Este atestată domesticirea animalelor. Primele așezări mezolitice atestate se găsesc la Erbiceni din Iași, Riciceni-Izvor, Cremenea din Covasna, Buesti-Dealul Taberei, Băneasa I și II, Bălăbănești Spinoasă din Iași, Mihail Kogălniceanu din Iași, Ghireni din Botoșani, Lapos din Buzău, Soroca din Moldova. În Mezolitic
Preistoria pe teritoriul României () [Corola-website/Science/314605_a_315934]
-
sau bălegarul. Au impus probabil rotația culturilor, cultivând un teren și lăsând altul în pârloagă( asolamentul bienal), ce are drept consecință sedentarizarea. Nu au fost atestate însă irigațiile. La recoltare, smulgeau su adunau snopii, fie cu ajutorul secerilor primitive. Procesul de domesticire a fost lent și complex (aprox. 6500 i.en.-Carcea Gura Baciului). Animalele supuse procesului au suferit modificări morfologice, comportamentale, speciile fiind riguros selectate. Primul animal domesticit ar fi fost câinele, probabil chiar din mezolitic, acum 10 000 de ani
Preistoria pe teritoriul României () [Corola-website/Science/314605_a_315934]
-
i.en., al cărui strămoș sălbatic era muflonul roșu din Europa sudică. Prin 7000 i.en., au fost domesticiți capra și porcul (al cărui strmos era mistrețul) și boul, în nordul Greciei, al cărui strămoș era "bos primigenius". Procesul de domesticire a implicat adoptarea unor pui de animale de către vânători, fie urmărirea animalelor sălbatice, supraveghind turmele în stare de libertate, fie îngrădind animalele în țarcuri și fiind hrănite de om. Acestea erau înmulțite în stare de captivitate. Porcul era sacrificat la
Preistoria pe teritoriul României () [Corola-website/Science/314605_a_315934]
-
silvestris libyca"), împreună formând o specie unică: "Felis silvestris". Mai jos sunt prezentate principalele rase de pisici: Pisica trăiește în strânsă legătură cu oamenii de cel puțin 3500 de ani, fiind folosită de către egipteni pentru a ține departe șoarecii. În ciuda domesticirii, pisica nu a pierdut abilitatea de a trăi în sălbăticie, unde formează colonii. Conform unui studiu din mai 2012, pisicile au fost domesticite în anul 2200 î.Hr. Potrivit studiului publicat în Journal of Archaeological Science, egiptenii au fost cei care
Pisică de casă () [Corola-website/Science/302188_a_303517]
-
tuberculoza provine de la bovine, fiind transferată ulterior la om, sau dacă a apărut de la un strămoș comun. A existat o perioadă în care oamenii de știință credeau că MTBC (complexul M. tuberculosis) a fost transmis de la animal la om în timpul domesticirii animalelor. Cu toate acestea, prin compararea genelor complexului „M. tuberculosis” (MTBC) de la oameni cu cele de la animale, s-a demonstrat că această teorie este falsă. Ambele tulpini bacteriene provin de la un strămoș comun, care ar fi putut provoca apariția infecției
Tuberculoză () [Corola-website/Science/301016_a_302345]
-
hrană, dar și la schimbul de produse. Dejecțiile animale s-au folosit ca îngrășământ natural, combustibil solid sau material de construcții. În sânul comunităților în care creșterea animalelor a devenit ocupația preponderentă, ca urmare a păstoritului, apar noi schimbări sociale. Domesticirea animalelor a dus la creșterea demografiei, populația umană numărând un milion de indivizi în anii 10.000 î.e.n., dar și la creșterea inegalității între oameni. Viața grea de fermier le-a adus oamenilor un inamic nou: bolile ce se răspândeau
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
ambasadori în Persia, înființând primele postalioane, situate fiecare la 40 de kilometri Schimbările climatice și deșertificarea Mongolei i-au împins pe mongoli să năvălească în orașele chineze prospere din sud. Cheia formării celui mai mare imperiu pe uscat a fost domesticirea cailor și utilizarea acestora de către arcași în război. În luptă, mongolii purtau armuri ușoare, din piele și fier. Erau atât de iuți și de cruzi încât mulți adversari se predau de groază. Arcurile lor bateau mai departe decât oricare altele
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
epoca bronzului, printre cele mai înfloritoare fiind Hamoukar și Emar. Arheologii plasează Siria în centrul celor mai vechi civilizații de pe pământ. Aici au apărut primele așezări umane de tip urban, tot de aceste locuri se leagă și începuturile agriculturii și domesticirii animalelor, descoperirea unor unelte importante ca secera și plugul, dar și dezvoltarea alfabetului. Un exemplu de civilizație superioară de pe teritoriul Siriei îl certifică descoperirile făcute în urma excavațiilor începute în 1975 la Ebla, în nordul Siriei. Ebla se pare că a
Istoria Siriei () [Corola-website/Science/328971_a_330300]
-
climatice din jurul mileniului VII î.Hr. au început să distrugă câmpiile Egiptului, formând în cele din urmă deșertul Sahara, astfel că triburile timpurii au migrat spre Valea Nilului, unde au pus bazele unei culturi agricole așezate și o societate mai centralizată. Domesticirea animalelor fusese deja adusă din Asia între 7500, 4000 î.Hr. (există opinii conform cărora domesticirea porcului a fost unul din factorii determinanți în deșertificarea Saharei) Populația care s-a stabilit în zona realizase avantajele unei vieții sedentare. Analize științifice ale
Egiptul Predinastic () [Corola-website/Science/302990_a_304319]
-
urmă deșertul Sahara, astfel că triburile timpurii au migrat spre Valea Nilului, unde au pus bazele unei culturi agricole așezate și o societate mai centralizată. Domesticirea animalelor fusese deja adusă din Asia între 7500, 4000 î.Hr. (există opinii conform cărora domesticirea porcului a fost unul din factorii determinanți în deșertificarea Saharei) Populația care s-a stabilit în zona realizase avantajele unei vieții sedentare. Analize științifice ale rămășițelor acestei culturi arată că în jurul anului 6000 î.Hr. aceștia creșteau vite și construiau clădiri
Egiptul Predinastic () [Corola-website/Science/302990_a_304319]
-
primată africană a evoluat capacitatea de a sta în poziție verticală, biped. Acest lucru i-a dat posibilitatea să folosească unelte și a încurajat comunicarea, fapt ce a stimulat și dezvoltarea și mărirea în volum a creierului. Descoperirea agriculturii și domesticirea unor animale a dus la nașterea civilizației și a permis oamenilor să devină specia dominantă a planetei, vârful lanțului trofic. Devenirea omului a transformat fața Pământului într-o perioadă scurtă de timp, așa cum nici o altă ființă nu o mai făcuse
Pământ () [Corola-website/Science/296522_a_297851]
-
Istoria Africii de Vest poate fi împărțită în cinci perioade majore: 1. Preistoria. Primii oameni s-au instalat în Africa de Vest cu aproximativ 14.000 de ani în urmă. Cultivarea de terenuri a început aproximativ în mileniul V îCh și odată cu aceasta și domesticirea animalelor. Începând cu secolul IV îCh, tehnologia prelucrării fierului a permis o extindere a productivității în agricultură precum și formarea primelor orașe-stat. Domesticirea cămilelor a permis dezvoltarea unui comerț transsaharian cu alte culturi de dincolo de deșert, cum ar fi Cartagina și
Africa Occidentală () [Corola-website/Science/309974_a_311303]
-
de ani în urmă. Cultivarea de terenuri a început aproximativ în mileniul V îCh și odată cu aceasta și domesticirea animalelor. Începând cu secolul IV îCh, tehnologia prelucrării fierului a permis o extindere a productivității în agricultură precum și formarea primelor orașe-stat. Domesticirea cămilelor a permis dezvoltarea unui comerț transsaharian cu alte culturi de dincolo de deșert, cum ar fi Cartagina și Berberii. Cele mai importante mărfuri exportate erau aurul, pânze și haine din bumbac, ornamente din metal și obiecte din piele, care erau
Africa Occidentală () [Corola-website/Science/309974_a_311303]
-
folosit termenul mezolitic (mijlocul epocii de piatră), deoarece uneltele (și mediul de trai) erau importate din Estul Apropiat. Acolo, uneltele microlitice făceau posibilă vânătoarea mai eficientă, în timp ce așezări mai avansate, cum ar fi Lepenski Vir, se dezvoltau pe baza pescuitului. Domesticirea și folosirea câinilor ca ajutor la vânătoare datează, probabil, tot din această perioadă. Neoliticul (Noua Epocă de Piatră) este caracterizat prin adoptarea agriculturii (așa-numita Revoluție Neolitică), prin dezvoltarea olăritului și prin crearea unor așezări mai mari și mai complexe
Epoca de piatră () [Corola-website/Science/301526_a_302855]
-
doar demonii de pe coline. // Trupul lor însă nu-i spre vedere, / suflul lor arde lumea de sfere / și-i contemplarea pieire lină / a nenumiților de pe colină." (...); traducând prozaic, avem în față o metaforă a însuși actului de creație înțeles ca „domesticire“ în formele perfecte, a obscurelor impulsuri sufletești, ordonare prin contemplație a haosului interior.» (PPg, 156). În volumele de versuri publicate de Ilie Constantin, în România, înainte de 1973, anul autoexilului său francez, se revelează «un eu liric profund-paradoxist, elansându-se în „sondarea
Ilie Constantin () [Corola-website/Science/310574_a_311903]
-
în pădurea Jaktorów, din Polonia, doi frați, Heinz și Lutz Heck, directori ai grădinilor zoologice din Berlin și München, au decis în 1921 să „recreeze“ rasa. Au pornit de la premisa că vaca domestică sud-asiatică Zebu ("Bos indicus") a apărut prin domesticirea bourului, în Asia Mică, prin anul 7000 îen. Cei doi frați au lansat ipoteza că genele acestui „bou primordial“ se regăsesc răspândite în diverși descendenți. Au ales vite care păstrau cele mai multe caracteristici ale bourului, în special tauri crescuți în Spania
Vaca Heck () [Corola-website/Science/322456_a_323785]
-
Kurgan IV" fiind identificată cu (sau Iamnaia), a mormintelor ornate cu ocru (morminte cu fosă sau puț), existentă cu circa 3000 ani î.Hr.. Mobilitatea culturii gorganelor a facilitat expansiunea ei în întreaga regiune corespunzătoare culturii Iamna. Ei îi sunt atribuite domesticirea calului și, mai târziu, utilizarea carului primitiv. Prima evidență arheologică a domesticirii calului provine din din nordul Mării de Azov, Ucraina, și ar corespunde nucleului unei culturi PIE sau proto-PIE din mileniul al V-lea î.Hr... Cel mai vechi
Ipoteza kurgană () [Corola-website/Science/301531_a_302860]
-
morminte cu fosă sau puț), existentă cu circa 3000 ani î.Hr.. Mobilitatea culturii gorganelor a facilitat expansiunea ei în întreaga regiune corespunzătoare culturii Iamna. Ei îi sunt atribuite domesticirea calului și, mai târziu, utilizarea carului primitiv. Prima evidență arheologică a domesticirii calului provine din din nordul Mării de Azov, Ucraina, și ar corespunde nucleului unei culturi PIE sau proto-PIE din mileniul al V-lea î.Hr... Cel mai vechi car (cca. 2000 ani î.Hr.) a fost descoperit în apropierea lacului Krivoi
Ipoteza kurgană () [Corola-website/Science/301531_a_302860]