43 matches
-
să te vindece de sila molatecă cu care te-au deprins, prea timpuriu, încăperile și glasurile și hainele și trupurile femeiești. Delicata obtuzitate, voracitatealor stinsă în leșinate strategii lirice și explodând, în cele din urmă, în senzualitate păgână și pioasă domesticitate? Toate păreau să anunțe plictisul contractului de proprietate, contractul de mariaj? Ce relaxare prelungită, în schimb, în refugiul adolescenței! Intre baieti! Încă în stare să vibreze, să se sperie, să se predea... Oricât ar părea de frivolă brambureala recepționerului Vancea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
de grijă și îngrijind oamenii, spațiile și bunurile care îi definesc viața. „în acest sens, îngri jirea poartă în sine semințele propriei sale raison d’être, mai ales în context domestic, deoarece a îngriji este prin sine o construcție a domesticității îngrijite.” Spațiul se împarte astfel în două : îngrijit, curat, frumos, de o parte, și neîngrijit, murdar, urît, de cealaltă. „în timp ce termenii «curățenie» și «îngrijire» sînt adesea folosiți pentru descrierea casei, tot ce este dincolo de ușa de la intrare este descris ca
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
instructive? halucinante? nașpa? Pe când le trăiam cu sângele-n palme, știu că (deformație profesională!) mi-au evocat definiția fantasticului ca „breșă-n real“ (Roger Caillois), plus scena tranșării cadavrului din Inocentul lui Ian McEwan. Ca să vezi! Totul era de-o domesticitate dezarmantă. Dimineață de august la metrou în Bucureștii evacuați de febrilitatea vacanțieră. Sfârșit de săptămână, sfânt plictis de concediu, cu doar câteva siluete pe peron. Eram apelpisiți și responsabili, după o noapte străpunsă nu doar de hărmălaia lătră turilor tradiționale
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
bulucindu-se către pîntecul plat, coborînd În pîlnie către pubis. Aude vocea asistentei ei celei roșcate, care vorbește la un alt telefon. „Crossroads Travel. Cu ce va pot fi de folos?“ și se simte confortabil Învăluit de un fel de domesticitate ciudată, creată de telefon. — Nu uita să respiri, Wakefield. Avem un pact, Îi reamintește Zelda și cuvîntul pact evaporă plăcuta reverie. Wakefield a făcut o mulțime de pacte la viața lui și acum a făcut și Pactul cel Mare. Brusc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
egali. Tradiția a păstrat numele câtorva așa-zise filosoafe printre pitagoricieni - Theano, Perictione, Phintys, Melissa și Myia; ele străluceau în sărăcia intelectuală, profesând supunerea față de soț, virtuțile tăcerii, perfecțiunea în ascultare, toleranța față de isprăvile soțului și alte asemenea prostii aferente domesticității conjugale. Istoria epicurismului păstrează numele unor Mammarion, Hedeia, Erotion și Nikidion, Leontion și Themisa, tot atâtea pretinse curtezane cu care, dacă e să-i credem pe adversarii săi, hedonistul Epicur chefuia, evident... Mai probabil, ele au filosofat absolut de la egal
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
nicăieri, iar încheierea vine când toate faptele sunt coapte spre a-și da rodul. Uciderea însăși a lui Hubăr de către Bandi se îndreptățește prin ereditate, căci Bandi e copilul unei nebune, el însuși cu simptomele de demență treptat indicate (sfiala, domesticitatea excesivă pe lângă cineva, crize epileptiforme cu mușcături) și omorul nu e decât ultimul act al izbucnirii nebuniei"129. În același spirit, dar cu alte instrumente, cele ale psihanalizei, va aborda și George Munteanu, aproape treizeci de ani mai târziu, destinul
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
reflectă până departe razele soarelui, această mică localitate are un aspect plăcut. Iluzia încetează de îndată ce intrăm în ea. Aceleași construcții din scânduri și chirpici, aceleași vite și zburătoare ce blochează străzile; porcii înșiși se plimbă aici într-o stare de domesticitate intimă, intrând în camerele hotelului nostru (lucru uimitor la un izraelit!). Cine ne va elibera oare de acest anturaj imund? Trebuie citat aici Turnul Pompierilor; e o schelărie înaltă cu un grilaj de șipci, semănând destul de bine cu stâlpii ridicați
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
apretate, bărbia căptușită de abia vizibile pungi de castor. Degete îngrijite, da... își aminti șervețelul, zâmbi. Colegul Lucian tocmai își căuta, iată, șervețelul ! Scotocea prin buzunarul pantalonilor, voia să-și șteargă fruntea, gâtul, buzele. Fracțiunea adevăratei regăsiri, darul liniștitor al domesticității, recuzita simpatică în care se blindează bărbații serioși. Vecinul își ștergea, într-adevăr, palmele cu batista, neatent la scârțâitul fotoliului de- alături. — N-ai cumva un șervețel ? întrebă ipocritul, trezit de-a binelea. Consumă tacticos gradația prelungită a momentului, se
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
modernă se privilegiază spațialitatea. Prin diferențierea spațiilor poli-tice, frontierele sunt fundamentale pentru preferința lumii moderne pentru "capturarea politicii" între frontierele discrete ale statului (Magnusson 1996:36). Postmodernismul întreabă: cum a fost impusă identitatea politică prin practici și reprezentări spațiale ale domesticității și distanțării? Și cum a fost construit conceptul de sine definit teritorial în opoziție cu un celălalt amenințător? De o mare importanță aici sunt problemele de concepere a securității în termeni spațiali și felul în care sunt definite și articulate
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
Zola, care vede în Ruy Blas, cea mai umană și cea mai vie din dramele lui Hugo, nu subliniază mai puțin neverosimilul situației și personajului. Ruy Blas, care nu are nimic dintr-un lacheu, nu este decât "o abstracțiune a domesticității care sfârșește pierzându-se printre stele"93. "Livreaua, în viață, a fost accidentul unei ore, scrie Zola în Autorii noștri dramatici. Poet în ajun, mare ministru a doua zi, el nu ține probabil deloc seama de scurta lui trecere pe la
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
uscățivă, Îmbătrînită Înainte de vreme. Ea ținea În dreapta o menedă de aramă de două copeici și, solemnă, se adresă stăpînei, alături de care mergea Irina cu copilul În brațe, urmînd-o În cortegiu Margareta Iozefovna, mama Zoița, jupîneasa Marghioala și Încă cîțiva din domesticitate. Se adaugă Lemeș lăutarul, evreu din Bălți, un fel de instituție socială din Basarabia de pe vremuri care știa să se facă indispensabil la toate petrecerile de boieri, ca și Aizic cîrciumarul, al cărui fond sufletesc, cu tot exteriorul semitic, se
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
îmbătrînită înainte de vreme. Ea ținea în dreapta o menedă de aramă de două «copeici» și, solemnă, se adresă stăpînei, alături de care mergea Irina cu copilul în brațe, urmînd-o în cortegiu Margareta Iozefovna, mama Zoița, jupîneasa Marghioala și încă cîțiva din domesticitate“ (1, 181). Se adaugă Lemeș lăutarul, evreu din Bălți, „un fel de instituție socială din Basarabia de pe vremuri“ care „știa să se facă indispensabil la toate petrecerile de boieri“ (1, 82), ca și Aizic cîrciumarul, al cărui fond sufletesc, „cu
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
de luxul emancipării de urgența brută a nevoii: neprevăzutul e în bună parte forțat să aștepte a fi luat în seamă într-o anticameră de tranziție dintre existență și context, unde urgența lui se erodează ignorată. Domn realmente stăpânitor al domesticității omul devine abia atunci când își poate permite întârzieri notabile în audierea purtătorilor de vești proaste - atunci când simte că timpul îi aparține în sens forte, că adică intimitatea savuroasă a unui moment privilegiat nu poate fi răvășită de nedorite intruziuni exterioare
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
matură, de a sintetiză cu grație pe femeia de peste douăzeci de ani și pe cea de pește patruzeci. având în permanentă exaltarea revoluționară a unei tinere studente. Chiar si in gesturile ei, Lăură alternă cu precizie elegantă și prețiozitatea cu domesticitatea și simplitatea. -Vrei un whisky? îl întreabă ea. El o simțea cum vrea să-i schimbe dispoziția, înviorându-se, renunțând ușor la aerul de nemuțumire. -Te invidiez. Ești un om realizat. -Știu să evadez din mijlocul oamenilor, tinu el să
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
praf - gros, autentic, de țară, pentru mine inedit - perforat de primii stropi de ploaie, rari și foarte mari. În fine: am ajuns la destinație, am intrat în casă, ne-am adunat cu toții într-o odaie; a treia senzație dominantă: de domesticitate; ne aflăm într-o încăpere mobilată foarte simplu, covoare pe pereți și pe jos, un divan pe care unchiul s-a așezat în timp ce, îngenuncheată în fața lui, tanti Sima îi scoate pantofii, să se poată întinde puțin, să se odihnească, afară
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
sergent din batalionul sau în timpul războiului, Tabacu, acum mai mare peste grefieri în respectivul tribunal, judecătorii numai se prefac că împart dreptatea. Dosarul lui Istrăteanu e mereu amînat de la investigare, pentru că judecătorii, bătrînei cu tabieturi, se adună pentru a discuta domesticități de tot felul, treburilor propriu-zise neacordîndu-le decît o oră. Și dosarele se tot adunau, fără șanse de soluționare efectivă. Istrăteanu, ajutat de Tabacu, ascultă dintr-o antecamera această sporovăiala și rămîne perplex și îngrijorat. "Procesul" se putea prelungi ani mulți
Cel mai bun roman al lui Aderca? by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17628_a_18953]
-
de Antipa, ele sunt în fond inseparabile. Românul se bazează pe această parabolă a sufletului uman, dublu și contradictoriu: banal și extraordinar, supus și revoltat, lumesc și diavolesc. Rareori un romancier a zugravit cu mai mult talent atmosferă și bucuriile domesticității decât George Bălăiță în primele două sute de pagini ale "Lumii în două zile". Câțiva ani după acest român, Gunter Grass a evocat în "Der Butt" istoria unui cuplu care traversează aceleași provincii încântătoare, stupide, pline de farmec și plictisitoare ale
George Bălăiță () [Corola-website/Science/297708_a_299037]
-
decât George Bălăiță în primele două sute de pagini ale "Lumii în două zile". Câțiva ani după acest român, Gunter Grass a evocat în "Der Butt" istoria unui cuplu care traversează aceleași provincii încântătoare, stupide, pline de farmec și plictisitoare ale domesticității. Unele pagini sunt remarcabil de asemănătoare, până și în tonul aproape solemn în care se oficiază străvechiul cult al casei, al bărbatului și al femeii sale (...) O constatare utilă care se poate extrage de aici este aceea că lumea românului
George Bălăiță () [Corola-website/Science/297708_a_299037]