5,717 matches
-
Severum, Samartino! Intervine uneori și fenomenul urbanizării: Pe poarta orașului Trece fata Grecului. Grecul vine furios Cu un dinte veninos: -Vai de mine și de tine, Cheile nu sunt la mune! Ci-s la mama-n București Unde-s casele domnești... Referință Bibliografică: FOLCLORUL COPIILOR / Mariana Bendou : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 197, Anul I, 16 iulie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Mariana Bendou : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
FOLCLORUL COPIILOR de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 197 din 16 iulie 2011 by http://confluente.ro/Folclorul_copiilor.html [Corola-blog/BlogPost/366718_a_368047]
-
din nou pe mama tânără și sprintenioară, Și pe tata cum se-ntoarce de la lucru-n zi de vară. Să îmi strâng în brațe frații și să le citesc povești, Iar l-apus să stăm pe iarbă, să mâncăm mere domnești. Iar din maci și margarete să ne facem coronițe, Și apoi să înalț zmeie cu băieți și cu fetițe... Noaptea, buna să ne spună până adormim povești... Să uit Doamne că pe lume este greu ca să trăiești... Doar copilăria, Doamne
DOAMNE, SĂ NE ODIHNIM! de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2292 din 10 aprilie 2017 by http://confluente.ro/gabriela_munteanu_1491845329.html [Corola-blog/BlogPost/368819_a_370148]
-
la principalele repere culturale ale urbei: „Biserica redută Precista”, ascultă „Pașii lui Cuza și șoaptele lui Eminescu”, în Casa memorială a domnitorului Principatelor Române și în Parcul cu numele Poetului, poposește preț de câteva rugăciuni la „Casa Domnului de pe strada Domnească”, oprindu-se, de fiecare dată în fața monumentelor care definesc profilul orașului. Suntem poftiți în plină memorialistică eminesciană și anume, la popasurile făcute de marele poet în portul de la Dunăre, într-una din treceri fiind găzduit de un pescar oarecare. Și
CRONICĂ LA CARTEA: ZANFIR ILIE, DUNĂREA. POVESTE ŞI ADEVĂR,ESEURI DANUBIENE, EDITURA IDEEA EUROPEANĂ, BUCUREŞTI, 2013 (CEZARINA ADAME de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1125 din 29 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Strajer_la_portile_fluviului_cezarina_adamescu_1391006750.html [Corola-blog/BlogPost/347457_a_348786]
-
Acasa > Poeme > Sentiment > SONATĂ PENTRU O STEA Autor: Constanța Abălașei Donosă Publicat în: Ediția nr. 1808 din 13 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului Cad din cer Stele domnești... Cad ca stropii ploilor de vară, În undă lumină îmbrăcând Trupul meu de așteptare... Pentru a câta oară ! Și voi cere stelei mele Să mă facă piatră albă Din râul cel rece; Își limpezește fața Și trece Ducându-te departe
SONATĂ PENTRU O STEA de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1808 din 13 decembrie 2015 by http://confluente.ro/constanta_abalasei_donosa_1450018636.html [Corola-blog/BlogPost/378626_a_379955]
-
care numărul stăpânilor crește de la o generație la alta, ajungându-se în unele situații ca aceștia să îi depășească pe țăranii dependenți. Aceste sate au aparținut la origine unor boieri ai căror succesori nu s-au mai bucurat de danii domnești ulterioare, astfel încât drepturile lor de stăpânire se rezumau la ceea ce au moștenit de la înaintași. Cu alte cuvinte, creșterea numerică a numărului de membrii ai familiei nu a mai fost dublată de o creștere adecvată în dimensiuni a domeniului familiei, ceea ce
SEMNIFICATII ALE SATULUI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Semnificatii_ale_satului.html [Corola-blog/BlogPost/340707_a_342036]
-
care îi revenea din sarcina fiscală a satului, lăsând-o astfel asupra satului; dreptul de a exercita paza câmpului și a vetrei satului; dreptul de a-i urmări și a-i prinde pe răufăcători; dreptul de a participa alături de justiția domnească în judecarea pricinilor penale și civile care vizau pe membrii obștii (prin instituția martorilor jurători); dreptul de a asista ca martor și ca instanță de autentificare în raport cu toate actele care aveau efecte juridice asupra patrimoniului obștii; dreptul de a repartiza
SEMNIFICATII ALE SATULUI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Semnificatii_ale_satului.html [Corola-blog/BlogPost/340707_a_342036]
-
veniturile domniei trimițând în satele respective agenții executivi aflați în subordine (birari, găletari, ilișari, dijmari, gorștinari, pripășari, dușegubinari, globnici, desetnici etc.). Satele aservite. După cum trădează denumirea, acestea era dependente, cu un alt statut juridic decât cele libere. Satele aservite erau domnești, boierești și mânăstirești. Satele domneștiputeau fi și ele de două feluri: unele care aparțineau domnului ca persoană fizică, dobândite prin moștenire sau prin cumpărare și față de care domnul se comporta ca un stăpân feudal; altele aparținând instituției domniei.În satele
SEMNIFICATII ALE SATULUI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Semnificatii_ale_satului.html [Corola-blog/BlogPost/340707_a_342036]
-
întreținerii. Această categorie de sate alcătuiausatele de ocol, care aveau sarcini fiscale asemănătoare celor din ținuturi, dar care erau administrate separat de acestea. Astfel satele de ocol erau scoase de sub autoritatea dregătorilor deținut și puse în schimb sub autoritatea dregătorilor domnești din târguri: vornicul de târg sau ureadnicul (înlocuitorul vornicului). Conform documentelor epocii satele de ocol „mergeau cu târgul” din punct de vedere fiscal, vamal, administrativ și judecătoresc, vornicul de târg având competența să judece pricinile ivite în hotarele acestor sate
SEMNIFICATII ALE SATULUI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Semnificatii_ale_satului.html [Corola-blog/BlogPost/340707_a_342036]
-
a aparținut mănăstirii Argeș. Iată ce scrie într-un document emis la 4 aprilie 1523 (7031) din Târgoviște (este cea mai veche mențiune scrisă a satului Domnești), prin care Radu de la Afumați, voievod întărește mănăstirii Argeș sate, bălți, mori, vinăriciul domnesc și boieresc, vama de la Ocna “Mică” din Târgoviște și țiganii: † Din mila lui Dumnezeu, Io Radul voievod și domn a Toată țara Ungrovlahiei, fiul marelui și bunului Radu voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei mănăstiri numite
SEMNIFICATII ALE SATULUI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Semnificatii_ale_satului.html [Corola-blog/BlogPost/340707_a_342036]
-
și slăvitei Adormiri a prea-curatei născătoare de Dumnezeu, ca să-i fie averile satele și morile și țiganii și viile. Satele anume: Trănșani jumătate și cu gârla și bălțile jumătate și Dichiseștii cu gârlele și cu bălțile și Răzvadul și vinăriciul domnesc și boieresc și Ștefăneștii jumătate și vinăriciul domnesc și boieresc. Și la Pitești, la gura Geamenei, 2 mori și Domnești cu tot hotarul și 1 moară și Corbii <cu tot> hotarul și 2 mori și la Arghiș 3 mori și
SEMNIFICATII ALE SATULUI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Semnificatii_ale_satului.html [Corola-blog/BlogPost/340707_a_342036]
-
ca să-i fie averile satele și morile și țiganii și viile. Satele anume: Trănșani jumătate și cu gârla și bălțile jumătate și Dichiseștii cu gârlele și cu bălțile și Răzvadul și vinăriciul domnesc și boieresc și Ștefăneștii jumătate și vinăriciul domnesc și boieresc. Și la Pitești, la gura Geamenei, 2 mori și Domnești cu tot hotarul și 1 moară și Corbii <cu tot> hotarul și 2 mori și la Arghiș 3 mori și Iașii și Albeștii și Dob<ro>ții și
SEMNIFICATII ALE SATULUI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Semnificatii_ale_satului.html [Corola-blog/BlogPost/340707_a_342036]
-
și Domnești cu tot hotarul și 1 moară și Corbii <cu tot> hotarul și 2 mori și la Arghiș 3 mori și Iașii și Albeștii și Dob<ro>ții și Domireștii și Brădeșăștii și Prăvălcanii și Șeoșul și cu vinăriciul domnesc și boieresc și Sto<e>neștii și Slăvenii și Topana și cu tot hotarul tuturor satelor mai sus-scrise. Să le fie de la Ocna din Târgoviște, cât este partea domnească, pentru că am aflat domnia mea toate averile mai sus-scris, sate și
SEMNIFICATII ALE SATULUI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Semnificatii_ale_satului.html [Corola-blog/BlogPost/340707_a_342036]
-
și Domireștii și Brădeșăștii și Prăvălcanii și Șeoșul și cu vinăriciul domnesc și boieresc și Sto<e>neștii și Slăvenii și Topana și cu tot hotarul tuturor satelor mai sus-scrise. Să le fie de la Ocna din Târgoviște, cât este partea domnească, pentru că am aflat domnia mea toate averile mai sus-scris, sate și mori și țigani și vii și gârle și bălți, dăruite sfintei mănăstiri Arghiș de către domnii de mai înainte. De aceea am dat și domnia mea ca să fie pentru întărirea
SEMNIFICATII ALE SATULUI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Semnificatii_ale_satului.html [Corola-blog/BlogPost/340707_a_342036]
-
și imunități judiciare; b) sate care nu beneficiau de scutiri sau imunități. În satele scutite de dări și înzestrate cu imunități, întreaga administrație aparținea stăpânului și se făcea în beneficiul material al acestuia. În astfel de cazuri, administrația sau justiția domnească nu putea pătrunde decât în cazurile strict prevăzute de actul de danie al satului, cazuri care, de obicei, erau cele de gravitate mare (omor, răpire, tâlhărie). Administrarea satelor boierești și mănăstirești se făcea prin intermediul unor dregători desemnați de către stăpânii acestora
SEMNIFICATII ALE SATULUI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Semnificatii_ale_satului.html [Corola-blog/BlogPost/340707_a_342036]
-
stăpânului. Ambii reprezentanți proveneau din rândul țăranilor dependenți, iar în schimbul activităților desfășurate în serviciul stăpânului, se bucurau de o serie de scutiri fiscale. Sloboziileerau o categorie de sate constituite în secolele al XIV-lea - al XVIII-lea, fie pe pământ domnesc, fie mânăstiresc/boieresc, din voința domnului pentru scopuri precis determinate. Acestor coloniști li se acordau prin hrisoave domnești scutiri la dări și de munci datorate proprietarului terenului pe un anumit timp determinat, de la unul la zece ani, cu excepția birului și
SEMNIFICATII ALE SATULUI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Semnificatii_ale_satului.html [Corola-blog/BlogPost/340707_a_342036]
-
o serie de scutiri fiscale. Sloboziileerau o categorie de sate constituite în secolele al XIV-lea - al XVIII-lea, fie pe pământ domnesc, fie mânăstiresc/boieresc, din voința domnului pentru scopuri precis determinate. Acestor coloniști li se acordau prin hrisoave domnești scutiri la dări și de munci datorate proprietarului terenului pe un anumit timp determinat, de la unul la zece ani, cu excepția birului și a îndatoririlor militare. Regimul judecătoresc și administrativ al sloboziilor era foarte asemănător cu cel al obștilor sătești libere
SEMNIFICATII ALE SATULUI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Semnificatii_ale_satului.html [Corola-blog/BlogPost/340707_a_342036]
-
au fost lăsate, Să acceadă cu ele, la stele, Cu trupu-i de liră-nchegată... Mi-ai spus că buzele tale Femeii au fost dăruite- Petalele s-au contopit În floare, sărut să-mpământe... Mi-ai spus că ochii tăi, încă, Visează amurguri domnești Și-a lor privire adâncă, Se pierde...Să-i încălzești... Iar eu, ca un frig, pipai pleoapa, Ce între noi s-a închis, Spun iernii, să-mi scuture urma, Cu dorul ei, ne-prescris. Și făr-ale tale brațe, Femeie aș
POEME de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1647 din 05 iulie 2015 by http://confluente.ro/lilia_manole_1436093335.html [Corola-blog/BlogPost/377143_a_378472]
-
care, în semn de profund omagiu, a cântat MELODIA „UN DOR NESTINS” A regretatului compozitor de geniu, Titel Popovici (fost inima și sufletul „Crizantemei de Aur” mulți ani, omul de înaltă omenie ce și-a pus amprenta ca o pecete domnească pe romanța enmuritoare, care-i atât ed apreciată și iubită aici la Târgoviște. Și cum totul în muzică are un sfârșit, când Regina R O M A N Ț A și-a lăsat cortina, invitându-mă să vin și în
CRIZANTEMA DE AUR 2014 – TÂRGOVIŞTE – MI-E ATÂT DE DOR DE TINE, TOAMNA! de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1399 din 30 octombrie 2014 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1414677200.html [Corola-blog/BlogPost/384108_a_385437]
-
picurat din stea, Crucea ai pus-o-n glia strămoșească. Atlet moldav, întru Hristos atlet De veste-ai dat și groază-n păgânime. În fiecare schit trăia câte-un ascet Ce scria predoslovii peste țintirime. Și era frig prin curțile domnești Dintr-o sfioasă-ngenunchiată Europă Din cruce pavăză-ai făcut tu să păzești Să nu se-abată către ei o catastrofă. Zăpezile au înflorit în mărul sfânt, Atlet întru Hristos tu ești în toate, Atlet moldav te știu cât pe pământ
ATLET MOLDAV (SELECŢIUNE), AUTOR EMILIAN MARCU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1012 din 08 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Atlet_moldav_selectiune_au_marian_malciu_1381225556.html [Corola-blog/BlogPost/352379_a_353708]
-
De doruri mari, ce se desfac, În ramuri veșnice, de voie bună. Să înflorească floarea liliachie, Uitând iubiții să și-i întâlnească, În luna mai, când frunza-n vie Va domina mustirea lor împărătească? Ah, sunt și eu din liliac domnesc, Din el voi fi și-n alte primăveri, Când cerul de-ntuneric e sărbătoresc, Aș vrea cu liliacul sus să fiu, Prin încercări. Un cer de floare liliachie, pământesc, Predomine în necuprins de primăvară, Din doruri mari, ce nu se
LILIACUL de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1590 din 09 mai 2015 by http://confluente.ro/lilia_manole_1431204885.html [Corola-blog/BlogPost/367960_a_369289]
-
tot ce presupun ele impun preocupări elementare privind procesul cunoașterii, al învățării și deprinderii bucoavnelor și cifrelor cuantificate în cuvânt și-n operațiuni aritmetice trebuincioase. Ele presupun preocupări minime de alfabertizare cu caracter ceva mai general, inițiative ca la curtea domnească sau pe lângă instituțiile monahale să existe oameni care să știe să scrie și să citească documente, să întocmeacă scrisorile diplomatice, să conceapă diferite hrisoave, să alcătuiască corespondența comercială, să pregătească slujbași pentru punctele vamale ale țării, pentru diferitele dregătorii, etc.
ŞTIINŢA DE CARTE LA RUCĂR ÎN SEC. XIV-XVI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 260 din 17 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Stiinta_de_carte_la_rucar_in_sec_xiv_xvi.html [Corola-blog/BlogPost/340803_a_342132]
-
din acest considerent biserica ortodoxă trebuia să aibă un păstor sufletesc, un mare ierarh, să întemeieze lăcașuri de răspândire a învățăturii creștin ortodoxe, să se preocupe de răspândirea personalului ecleziastic necesar a conduce bisericile. Toate acestea cereau ca pe lângă curtea domnească și cea mitropolitană să existe oameni care să instruiască pe diferiții slujbași și clerici, să-i învețe în primul rând să scrie și să citescă. Situat în apropierea Curții domnești de la Câmpulung, el însuși fiind o vreme, sub Vlad Tepeș
ŞTIINŢA DE CARTE LA RUCĂR ÎN SEC. XIV-XVI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 260 din 17 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Stiinta_de_carte_la_rucar_in_sec_xiv_xvi.html [Corola-blog/BlogPost/340803_a_342132]
-
necesar a conduce bisericile. Toate acestea cereau ca pe lângă curtea domnească și cea mitropolitană să existe oameni care să instruiască pe diferiții slujbași și clerici, să-i învețe în primul rând să scrie și să citescă. Situat în apropierea Curții domnești de la Câmpulung, el însuși fiind o vreme, sub Vlad Tepeș, chiar reședință domnească, Rucărul a cunoscut de timpuriu aceste frământări, a fost din vechime preocupat pentru învățătura de carte. Dovezi incontestabile ale vechimii scrierii în această regiune avem din timpuri
ŞTIINŢA DE CARTE LA RUCĂR ÎN SEC. XIV-XVI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 260 din 17 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Stiinta_de_carte_la_rucar_in_sec_xiv_xvi.html [Corola-blog/BlogPost/340803_a_342132]
-
mitropolitană să existe oameni care să instruiască pe diferiții slujbași și clerici, să-i învețe în primul rând să scrie și să citescă. Situat în apropierea Curții domnești de la Câmpulung, el însuși fiind o vreme, sub Vlad Tepeș, chiar reședință domnească, Rucărul a cunoscut de timpuriu aceste frământări, a fost din vechime preocupat pentru învățătura de carte. Dovezi incontestabile ale vechimii scrierii în această regiune avem din timpuri îndepărtate. Săpăturile arheologice făcute pe la anul 1900 de către Gr. Tocilescu, repetate ceva mai
ŞTIINŢA DE CARTE LA RUCĂR ÎN SEC. XIV-XVI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 260 din 17 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Stiinta_de_carte_la_rucar_in_sec_xiv_xvi.html [Corola-blog/BlogPost/340803_a_342132]
-
sau Ghimbavului, spre Fundățica-Moeciu-Bran). Toate aceste plaiuri și poteci trebuiau bine păzite pentru a nu se strecura mărfuri de contrabandă. Slujitorii vămii trebuiau să știe să citescă răvașele de drum ale chirigiilor care treceau cu carele de mărfuri, diferitele privilegii domnești acordate mai ales brașovenilor, făgărășenilor și sibienilor. Asigurarea condițiilor de bună funcționare a vămii domnești, dezvoltarea comerțului, etc. cereau oameni cu știință de carte, mai ales pentru slujitorii aflați în serviciul vămii; un prim privilegiu acordat negustorilor brașoveni a fost
ŞTIINŢA DE CARTE LA RUCĂR ÎN SEC. XIV-XVI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 260 din 17 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Stiinta_de_carte_la_rucar_in_sec_xiv_xvi.html [Corola-blog/BlogPost/340803_a_342132]