14,321 matches
-
ce urmau să aleagă Domnul Unirii, în cele două principate s-au încheiat astfel: în Moldova 55 de deputați, dintre care 32 unioniști, iar restul nedeciși. Culmea a fost că 38 din 55 de deputați și-au depus candidatura pentru domnie. Totuși la 5 Ianuarie 1859, 48 de deputați prezenți l-au ales pe colonelul A. I. Cuza, pregătindu-i terenul și pentru Țara Românească unde erau 69 de deputați, în frunte cu mitropolitul și cei 3 episcopi. Cum, majoritatea Vlaho-muntenilor erau
UNIREA PRINCIPATELOR de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1422200497.html [Corola-blog/BlogPost/377012_a_378341]
-
față cu un popor de peste 50 000 de oameni care umpleau curtea și tot dealul Mitropoliei. La vestea alegerii se trag clopotele tuturor bisericilor, imediat tot Mitropolitul trimițând o telegramă domnitorului Alexandru Ioan Cuza, în care se spunea: <>.” (A. D. Xenopol, Domnia lui Cuza Vodă, Iași, 1909, p. 50/ Acte și Documente..., VIII, p. 655-656, 592, 804/ C. C. Giurescu, op. cit., p. 383) La 8 Februarie 1859, Domnul Cuza trimite Mitropolitului Nifon comunicarea următoare: „Voința națională la care ați participat Prea Sfinția Voastră
UNIREA PRINCIPATELOR de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1422200497.html [Corola-blog/BlogPost/377012_a_378341]
-
lume Orb de zile și nebun. Că se cere ascultare De’ Împăratul de pe urma Cel ce singur are-n grijă Toate oile din turmă. Și chiar Fiu-i cel ales A venit printre copii Sărăcit, dar totuși rege Însuși Domn peste domnii. Deci de voiești pe altul Să urmezi pe-acest pământ Viața ți-e deșertăciune Și doar goana după vânt. (Continuare în numărul viitor) Referință Bibliografica: ECCLESIASTUL sau PROPOVĂDUITORUL Cap.IV - Zădărnicia avuției / Marin Mihalache : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
ECCLESIASTUL SAU PROPOVADUITORUL CAP.IV – ZADARNICIA AVUTIEI de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 1984 din 06 iunie 2016 by http://confluente.ro/marin_mihalache_1465220934.html [Corola-blog/BlogPost/373444_a_374773]
-
cucerite prin crime și războaie fratricide. Tot atunci ași fi dorit să le vorbesc doamnelor venite la congres și despre istoria lui Kronos, despre regele Italiei, Janus, care avea să devină zeul cel cu două fețe, Janus Bifore, din timpul domniei lui Saturn. Apoi, am dorit să le spun în mod special Doamnelor de bine despre blestemul ceresc al Marelui Sfânt, dat asupra tutoror popoarelor în urma amestecului raselor și a castelor, care a făcut de-a lungul timpului istoric că toate
REPORTAJ IMAGINAR LA UN CONGRES INTERNAŢIONAL AL FEMEILOR ( 1 ) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 500 din 14 mai 2012 by http://confluente.ro/Reportaj_imaginar_la_un_congres_interna_constantin_milea_sandu_1336995265.html [Corola-blog/BlogPost/357888_a_359217]
-
Senatul i-a ridicat în semn de mare prețuire Arcul de triumf. Marele nostru Împărat dac a vrut să spele rușinea Romei desfrânate, să o renască și să o înfrumusețeze ca pe o Împărăteasă a lui Hristos, dar Senatul barbar, domnii, istorici ori teologi, au rămas tributari desfrâului, denigrându-l și alungându-l chiar din istorie, după ce Constantin cel Mare a reîntregit lumea Apusului cu cea a Răsăritului-rectus totius orbis, prin noua Capitală a lumii Constantinopol. Împăratul Constantin cel Mare nu
ÎMPĂRAŢI ŞI SFINŢI DACI AI PĂMÂNTULUI ŞI CERULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2333 din 21 mai 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1495329481.html [Corola-blog/BlogPost/381053_a_382382]
-
În rest, nu se încurca în amănunte greoaie și câlțoase. Era o plăcere să asculți lecțiile de istorie. Câteva date și caracteristici despre epoca respectivă, iar despre domnitor, ce a lăsat bun sau rău pentru țara sa în anii de domnie. De la dânsul țin minte, de exemplu, ce a lăsat Alexandru cel Bun pentru administrația Moldovei, pentru ortodoxia neamului și pentru gospodărirea țării. De fapt, asta ne învăța: să înțelegem ce moștenim de la străbuni, bune sau rele și împrejurările în care
DOMNUL ARSU (DIN VOL. DOMNIȘOARA IULIA) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1458223439.html [Corola-blog/BlogPost/383080_a_384409]
-
lăsat Alexandru cel Bun pentru administrația Moldovei, pentru ortodoxia neamului și pentru gospodărirea țării. De fapt, asta ne învăța: să înțelegem ce moștenim de la străbuni, bune sau rele și împrejurările în care au înfăptuit „moștenirile” respective, ca să le înțelegem rostul domniei lor. Și acele lecții nu durau mai mult de cincisprezece-douăzeci de minute. Apoi ne lăsa și pleca să rezolve alte treburi reclamate de responsabilitățile sale de director. Uneori venea în clasă chiar la sfârșitul programului, după cum rezolva alte probleme, dar
DOMNUL ARSU (DIN VOL. DOMNIȘOARA IULIA) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1458223439.html [Corola-blog/BlogPost/383080_a_384409]
-
sau explodând hidos la răscruci, monstru Puterilor manipulatoare, „ secret - serviciile” - care fac și desfac ... lumea. EUGEN EVU NOTĂ: Recomand cui primește această carte. Cititorilor noștri le recomand și excelentele eseuri ale Vavilei Popovici, în care vom distinge axiomatic aceea ce domnia-sa practică literar în roman, sau în poezie : un sens al devenirii umane întru divinitate. Preaplinul tăcerilor ( viața în comunism) Fragment „Dacă se va întâmpla acum, nu va veni pe urmă. Dacă nu va veni pe urmă, se va întâmpla
UN ROMAN CU CHEIE INIŢIATICĂ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 279 din 06 octombrie 2011 by http://confluente.ro/_un_roman_cu_cheie_initiatica.html [Corola-blog/BlogPost/355538_a_356867]
-
aici, vorbeam despre un pod Baia Mare-Severin acum aș vorbi de două laturi ale unui triunghi și ridic mingea la fileu să zic așa sportiv sau dau o pasă celor din Maramureș să întregim acest triunghi cu Râmnicu Vâlcea orașul domniei mele cum îi spunea Mircea cel Bătrân. Sunt sigur de reușita asta uitându-mă la dumneavoastră.” Mulțumindu-i domnului Puiu, Romeo Roșianu a spus „de noi depinde. Pentru orice picior de pod îți trebuie pe malul celălalt ceva. Avem la
O DORINŢĂ NUMITĂ „PRIETENII LITERARE DROBETA TURNU SEVERIN- BAIA MARE” de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2005 din 27 iunie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_mimi_boroianu_1466977383.html [Corola-blog/BlogPost/378176_a_379505]
-
Camere ale Parlamentului în Adunare Constituantă care să înlocuiască actuala constituție cu o constituție ce consacră Monarhia Constituțională. Avem ca bază modelul unei astfel de constituții din timpul Marelui Rege Carol I, care a pus temelia modernizării României, sub această domnie. „În 1866”, spune Alteța Sa Regală Principele Radu al României”, „sub domnia lui Carol I, după o serie de eforturi începute în anul 1848 și continuate de Alexandru Ioan I, România a avut parte de o Constituție care poate fi considerată
ALTEŢA SA REGALĂ PRINCIPELE RADU AL ROMÂNIEI. REAŞEZAREA ÎN COEXISTENŢĂ A CONŞTIINŢELOR INDIVIDUALE ŞI NAŢIONALE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1100 din 04 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Alteta_sa_regala_principele_aurel_v_zgheran_1388830322.html [Corola-blog/BlogPost/363840_a_365169]
-
cu o constituție ce consacră Monarhia Constituțională. Avem ca bază modelul unei astfel de constituții din timpul Marelui Rege Carol I, care a pus temelia modernizării României, sub această domnie. „În 1866”, spune Alteța Sa Regală Principele Radu al României”, „sub domnia lui Carol I, după o serie de eforturi începute în anul 1848 și continuate de Alexandru Ioan I, România a avut parte de o Constituție care poate fi considerată un punct esențial al începuturilor Statului român modern. Timp de aproape
ALTEŢA SA REGALĂ PRINCIPELE RADU AL ROMÂNIEI. REAŞEZAREA ÎN COEXISTENŢĂ A CONŞTIINŢELOR INDIVIDUALE ŞI NAŢIONALE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1100 din 04 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Alteta_sa_regala_principele_aurel_v_zgheran_1388830322.html [Corola-blog/BlogPost/363840_a_365169]
-
nu fantezist. Viziunea se face cu generozitate și cu responsabilitate, nu cu șmecherie și cu interes propriu. Identitatea nu se repară cu oportunități politice, fie ele și inspirate, ci cu loialitate. Continuitatea înseamnă cunoaștere și respect, nu dispreț la adresa instituțiilor, domnia bunului-plac și meșteșug politic”. Acestea-s puținele cuvinte dintr-un discurs al Alteței Sale Regale Principele Radu al României, pe care dacă ar binevoi să-i acorde atenție parlamentarii noștri, depășindu-și orgoliile și ardoarea propriilor interese, dacă și-ar
ALTEŢA SA REGALĂ PRINCIPELE RADU AL ROMÂNIEI. REAŞEZAREA ÎN COEXISTENŢĂ A CONŞTIINŢELOR INDIVIDUALE ŞI NAŢIONALE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1100 din 04 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Alteta_sa_regala_principele_aurel_v_zgheran_1388830322.html [Corola-blog/BlogPost/363840_a_365169]
-
prigoană își scutură cu grație coamele albe, lac de sudoare și spaimă, cernând cu fluturi de omăt fantomatica liniște a nopții, brațele descărnate ale pădurii și acoperișurile caselor împrăștiate pe coastele muscelelor. Iarna și-a instaurat în cele din urmă domnia deplină asupra pământului, înveșmântând tristețea livezilor și singurătatea codrului și a câmpiei cu hlamidă imaculată, pictează cu veșnicie întinderile și satul pregătind decorul cu fast și străluciri alb argintate pentru întâmpinarea cum se cuvine, a sărbătorilor care se apropie. Are
JOCUL FULGILOR DE NEA de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1949 din 02 mai 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1462146211.html [Corola-blog/BlogPost/381798_a_383127]
-
argintate pentru întâmpinarea cum se cuvine, a sărbătorilor care se apropie. Are înțelegere pecetluită cu Crăciunul, cu Noul An și Boboteaza și are pregătit arsenalul complet pentru a se demonstra la înălțimea cuvenită în această nouă perioadă a ei de domnie. Frunțile ridate ale munților, sunt spălate de și șuvoaiele de lacrimi plânse în izvoare tainice și torente sălbatice și reci precum inima stâncilor din care s-au năsut și care își feresc privirile oarbe de strălucirile dureros de albe, ce
JOCUL FULGILOR DE NEA de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1949 din 02 mai 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1462146211.html [Corola-blog/BlogPost/381798_a_383127]
-
poeta Daniela Popescu. Scrierile sale sunt ca un răspuns, ca mulțumire pentru ”talanții” primiți, aducând ofrandă cuvintele sale simple dar potrivite prin care evidențiază iubirea necondiționată, infinită a lui Dumnezeu - față de întreaga natură, inclusiv față de om, în această perioadă a domniei vremelnice a întunericului ca într-o eclipsă. De altfel, titlul acestui volum la care mă refer este atât de sugestiv și bine ales, „E(c)lipsa” scris cu tâlc, tocmai pentru a lăsa cititorului libertatea de interpretare după aspirațiile și
ECLIPSA – CA O PROMISIUNE A INSTALARII IMPERIULUI LUMINII de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1663 din 21 iulie 2015 by http://confluente.ro/elena_armenescu_1437476363.html [Corola-blog/BlogPost/374870_a_376199]
-
politic și instituțional la care s-a ajuns în România. Menținerea și escaladarea controverselor dintre principalii responsabili politici ai țării a împins România spre haos politic, economic și social, precum și spre izolare internațională. Ca președinte puteam garanta constituțional independența justiției, domnia legii și puteam limita abuzurile instituționale. Românii trebuie să se simtă bine reprezentați și protejați în țara lor, în Europa lor și în lumea largă. Nu vom putea construi statul modern român predictibil, drept și respectat, până când nu vom pune
„REGALITATEA, ASTĂZI”, ILUSTRAŢII ÎN CUVINTE, ALE ASR PRINCIPELUI RADU AL ROMÂNIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1434354741.html [Corola-blog/BlogPost/379708_a_381037]
-
care încearcă să-l „împământeze” în lumea vamirilor pe luptător, dezvăluindu-i cine este ea cu adevarat dar și el: „- Vrei să spui că Dracula trăiește? - Bineînțeles! Dar contele s-a retras din istorie și mi-a predat mie sceptrul domniei acestor meleaguri. Cu toate acestea, el a rămas stăpânul tuturor vampirilor din lume!” Veți descoperi cine este viteazul luptător și neamul din care se trage, soarta fiindu-i pecetluită de scriitor „un muritor cu puteri de vampir”. Viteazul este numit
DE LIGYA DIACONESCU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1427 din 27 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1417122605.html [Corola-blog/BlogPost/382081_a_383410]
-
Ta mă va purta pâna la plinătatea de a mă cerceta. Pănă când vălul necunoașterii nu va tulbura Apa Vie care și-ntuneric va crea, Înțelepciunea, pacea și iubirea fi-va ție steaua Betleemului din veșnicie. Pentru că numai Tu vei domnii în inima mea, în sufletul meu, Prunc întrupat, Duhul de viață Făcător umbrind pe Fecioara Maria,Tu cu moartea pre moartea ai călcat, Și la viață de veci m-ai ridicat. Iar mântuirea, Iisus al lumii Împarat, în dar, Tu
LABIRINTUL INIMII (VERSURI) de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 by http://confluente.ro/claudia_bota_1491320697.html [Corola-blog/BlogPost/374564_a_375893]
-
Scrisoare deschisă Domnului senator Emil-Marius Pașcan, vicepreședinte al Comisiei de Cultură a Senatului Ne adresăm domniei voastre, domnule Emil-Marius Pașcan, în calitate om de cultură de înaltă ținută, așa cum v-am cunoscut în manifestările culturale mureșene la care ne-ați fost alături, ca invitat de onoare. Dorim să vă împărtășim revolta și mâhnirea noastră, legate de
Scrisoare deschisă adresată vicepreședintelui Comisiei de Cultură a Senatului by http://uzp.org.ro/scrisoare-deschisa-adresata-vicepresedintelui-comisiei-de-cultura-a-senatului/ [Corola-blog/BlogPost/93409_a_94701]
-
pentru grandoarea construcției ce sfidează omul - armonie tinzând spre mântuire, Număr de Aur în care Dumnezeu și-a întipărit Măsura Sa, ca unică teogonie și filozofie de viață. De grosimea Bibliei de la București (1688) a lui Șerban Cantacuzino (tipărită sub domnia lui Constantin Brâncoveanu), a monumentalelor istorii literare scrise de G. Călinescu, Francesco de Sanctis, Pierre de Boisdefre, Fritz Martini, Ion Rotaru, Nicolae Manolescu ori a The Oxford Dictionary of English Proverb -, albumul liric FiinD. 365 + 1 Iconosonete este girat de
DAN LUPESCU despre albumul liric… FiinD. 365 + 1 Iconosonete de THEODOR RĂPAN by http://uzp.org.ro/dan-lupescu-despre-albumul-liric-fiind-365-1-iconosonete-de-theodor-rapan/ [Corola-blog/BlogPost/92450_a_93742]
-
interioară se află grupul statuar «Cortegiul sacrificaților», care a devenit simbolul memorialului. 18 siluete umane se îndreaptă spre un zid, mânate de brațul unei figuri fără cap - imagine grăitoare a neputinței condamnaților și a absurdității dictaturii comuniste. Etapele instaurării și domniei dictaturii sunt prezentate prin documente, statistici, mărturii și exemple concrete. Urmărim alegerile trucate din 1946, distrugerea partidelor politice democratice, înlăturarea monarhiei, sovietizarea României, represiunile împotriva Bisericii, activitatea tentaculară a Securitătii. Cortina de Fier separa Europa, iar Războiul Rece, cu toate că fără
MEMORIALUL VICTIMELOR COMUNISMULUI ŞI AL REZISTENŢEI de GETTA NEUMANN în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/getta_neumann_1479344599.html [Corola-blog/BlogPost/372714_a_374043]
-
Dr. Mite Măneanu Importanța personalității și dominiei lui Constantin Brâncoveanu este bine reliefată în conștiința românilor din trecut și de azi, datorită înfăptuirilor deosebite din domeniile cultural-spiritual, al politicii externe al stabilității și duratei de peste un sfert de veac al domniei și mai ales prin sfârșitul martiric suferit acum trei veacuri, în 15 august 1714 la Istambul, de Marele Domn, cei patru fii ai săi și sfetnicul Ianache Văcărescu, împrejurare grozavă care a impresionat Europa civilizată. Istoricii români, în frunte cu
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 by http://confluente.ro/Varvara_magdalena_maneanu_1401343912.html [Corola-blog/BlogPost/357520_a_358849]
-
veacuri, în 15 august 1714 la Istambul, de Marele Domn, cei patru fii ai săi și sfetnicul Ianache Văcărescu, împrejurare grozavă care a impresionat Europa civilizată. Istoricii români, în frunte cu Nicolae Iorga , au abordat cele mai multe dintre aspectele vieții și domniei lui Constantin Brâncoveanu, însă concluziile și interpretările la care s-a ajuns nu sunt întru totul satisfăcătoare. O astfel de problemă, tratată neconvingător, este aceea a evoluției și transformării clasei politice-boierimea înainte și în timpul lui Constantin Brîncoveanu mai ales că
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 by http://confluente.ro/Varvara_magdalena_maneanu_1401343912.html [Corola-blog/BlogPost/357520_a_358849]
-
concluziile și interpretările la care s-a ajuns nu sunt întru totul satisfăcătoare. O astfel de problemă, tratată neconvingător, este aceea a evoluției și transformării clasei politice-boierimea înainte și în timpul lui Constantin Brîncoveanu mai ales că rolul acesteia în succesul domniei Brâncoveanu a fost esenția, însă neevidențiat corespunzător, problematica respectivă fiind ocolită, evitată, estompată, de majoritatea istoricilor din trecut și de azi. In ce ne privește am abordat chestiunea boierimii pentru Oltenia sec. XIX , identificând rădăcinile, evoluția și transformările multor familii
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 by http://confluente.ro/Varvara_magdalena_maneanu_1401343912.html [Corola-blog/BlogPost/357520_a_358849]
-
Oltenia ne-au fost de real folos și lucrările lui Nicolae Stoicescu și Teodorei Rădulescu (citate în anexele I-III), care oferă date despre evoluția familiilor de mari boieri, precum și a câtorva de clasul al II-lea, pentru perioada anterioară domniei lui Constantin Brâncoveanu și până în sec XIX. La aceste surse documentare de bază se adaugă documente, informații, cronici și relații care au permis completarea Catalogului boierilor din epoca Constantin Brâncoveanu(structurat în două anexe cu 95 de familii), redat la
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 by http://confluente.ro/Varvara_magdalena_maneanu_1401343912.html [Corola-blog/BlogPost/357520_a_358849]