207 matches
-
tot materialul zootehnic aferent: Depozitul de armăsari Grași, jud. Neamț. Depozitul de armăsari Anadalchioiu și Peșteră, județul Constantă. Depozitul de armăsari Brebeni, jud. Olt. Depozitul de armăsari Izvin, jud. Timiș. Depozitul de armăsari Homorod, jud. Tarnava M. Depozitul de armăsari Domnită, jud. Brăila. Depozitul de armăsari Lucina, jud. Rădăuți. Fermă Fagarasi, jud. Fagarasi. Articolul 77 Veniturile ce revin regiei prin legea de față prevăzute în bugetele Camerelor Agricole sau oricăror instituții publice, vor fi trecute în bugetul Regiei. Articolul 78 Pe
LEGE Nr. 939 din 27 noiembrie 1946 pentru crearea Regiei Autonome a Exploatarilor Agricole Zootehnice, a Industriilor Agricole şi Maşinilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106094_a_107423]
-
în inima ta Și eu te voi visa Noapte bună, Domnită În zori voi bea apă vie Trezește-mă nu acum Nu acum, nu acum Atunci cand cerul îți scutură absența Pe umărul meu Puf de păpădie Referință Bibliografica: Noapte bună, domnită / Gabriela Ana Bălan : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1867, Anul VI, 10 februarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Gabriela Ana Bălan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
NOAPTE BUNĂ, DOMNIŢĂ de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1867 din 10 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383922_a_385251]
-
mici, argintii și verzi libelule deasupră-le-n cerc se rotesc. Sub frunze de brustur se-ascund ciuperci cu adânci pălării, pe care le vom salută cu salut boieresc. Hătișul să-l străbatem în salturi, cum frumoșii tâlhari când albe de spaimă domnite răpite-ascundeau cu emoție să căutăm locul unde urșii cei mari din scorburi vechi elixirul tinereții îl beau. Acolo, prietene, la pământ să ne-ntindem cuminți, izvoarele ierbii cum cântă să le ascultăm, liniștitoare pe-obraji să simțim respirații fierbinți și
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/368252_a_369581]
-
Nicolae Baldovin, Ion C. Gociu, Călin Derzelea, Ioan Toderiță, Vavila Popovici, Luminița Zaharie, Liviu-Florian Jianu, Viorel Mureșan, Constantin Blănaru (despre Ștefan Dinică), Mariana Zavati Gardner, Laurențiu-Ciprian Tudor, Florin Grigoriu, Martin Culcea, Camelia Lungu Lupan, Marius Gîrniță, Olimpia Danci, Rodica Brad-Păuna, Domnită Neagă, Constantin P. Popescu (despre George Ioniță și Melania Rusu Caragioiu), Vasilica Ilie (despre Vali Nițu), Constantin Ț. Ciubotaru, Cristina Monica-Moldoveanu, Paul Vinicius, Eugen Evu, Gheorghe Laza, Adrian Suciu, Liviu Ioan Stoiciu, Liviu Antonesei (în dialog cu Dan Goglează), Felix
A APĂRUT REVISTA „SINGUR” ÎN VARIANTA TIPARITĂ (DEC 2013) de ŞTEFAN DORU DĂNCUŞ în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363614_a_364943]
-
Cultural > Spiritual > VARVARĂ MAGDALENA MĂNEANU, MĂRȚIȘOR ȘI GHIOCELUL. LEGENDĂ Autor: Varvară Magdalena Măneanu Publicat în: Ediția nr. 1167 din 12 martie 2014 Toate Articolele Autorului Mărțișor și ghiocelul (Legendă) Legendă* spune, ca tare demult, trăia în palatele sale o tânără domnită, neasemuit de frumoasă, o strălucitoare prințesa a florilor de primăvară-pe numele ei Brîndușica. Avea pielea fragedă și străvezie că petalele florilor de primăvară. Trăia fără nici o grijă, liniștită și fericită în palatele ei din împărăția nevăzuta de ochiul omenesc, a
VARVARA MAGDALENA MĂNEANU, MĂRŢIŞOR ŞI GHIOCELUL. LEGENDĂ de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1167 din 12 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/350379_a_351708]
-
2. 15:15-15:30 Prof. Gheorghe ISCRU: Semnificația martiriului sfinților Brâncoveanu-Basaraba în istoria națională 3. 15:30-15:45 Ecaterina CHIFU: Constantin Brâncoveanu pe meleaguri buzoiene 4. 15:45-16:00 Cornelia-Viorica POPESCU: Doamna Maria Brâncoveanu 5. 16:00-16:15 Andrada-Bianca ILARION: Domnită Bălașa Brâncoveanu 6. 16:15-16:30 Prof. Mihai Popescu: Constantin Brâncoveanu și unirea spirituală a locuitorilor Vechii Dacii 7. 16:30-16:45 Constantin MĂNESCU: Bibliotecă mănăstirii Hurezi în vremea voievodului C. Brâncoveanu 8. 16:45-17:00 Nazaria BUGA: Martiriul - anonimatul
PROGRAMUL CELUI DE AL XV-LEA CONGRES INTERNAŢIONAL DE DACOLOGIE – ORADEA 2014 de REXLIBRIS MEDIA GROUP în ediţia nr. 1297 din 20 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349119_a_350448]
-
despre continuitate în Dacia străbuna 11:45-12:00 Michaela ORESCU: Dacii în conștiința lumii Secțiunea 3. Anul Brâncoveanu Sală Paladium (parter) - Hotel Continental Forum - Moderator: Prof. Mihai Popescu - 09:00-09:15 Adriana GRIGORESCU: Constantin Brâncoveanu și Brăila 09:15-09:30 Domnită RAȚIU: Constantin Brâncoveanu și Ardealul 09:30-09:45 Gheorghe SPORIS: Povestea ultimului Basarab 09:45-10:00 Traian & Aristotel Cristian ZORZOLIU: Mănăstirea Brâncoveni - vatra de istorie și civilizație 10:00-10:15 Octavian ONEA: Doamna Maria, jumătatea prahoveana a Sfanțului Constantin Brâncoveanu
PROGRAMUL CELUI DE AL XV-LEA CONGRES INTERNAŢIONAL DE DACOLOGIE – ORADEA 2014 de REXLIBRIS MEDIA GROUP în ediţia nr. 1297 din 20 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349119_a_350448]
-
cunoscut din Franța-Valenciennes. Ca semn al aprecierii sale, pictorul în câteva lucrări ale sale a imortalizat această piesă de port românesc, intitulând lucrările Bluzița de București(despre care spunea că după finețea materialului și a broderiei ar fi aparținut unei domnite) și Ia românească ( întrucât a mai imortalizat cămașă bulgăreasca și ungureasca). Cunoscutul pictor Henri Matisse, prieten cu Pallady, a colecționat în atelierul său numeroase țesături, rochii, diverse piese de port popular, articole vestimentare, care îl inspirau pentru a reprezenta personajele
CIUPAGUL DIN PLAIUL CLOŞANI”.EXPOZIŢIE DE PORT POPULAR ROMÂNESC de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 860 din 09 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344562_a_345891]
-
în vise, Vegheat de școală- veselă fecioara, Primesc învățături demult trimise. Și părintește Tu mi-asculti doinirea, Ce sufletu-mi în clocote zidește. Ma-ndrumi și-mi dai curaj. Simt nemurirea Ce-mi scânteie vesmântul, ma-nalbeste. Si-nvesmantat așa, școala- domnită Dansând, pictând și fredonând suspine, Stropeste-ma cu lacrimi de zeița, Să-mi crească liber aripi de rubine. Referință Bibliografica: Aripi de rubine / Doru Ciutacu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1483, Anul V, 22 ianuarie 2015. Drepturi de Autor
ARIPI DE RUBINE de DORU CIUTACU în ediţia nr. 1483 din 22 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350079_a_351408]
-
Ediția nr. 1634 din 22 iunie 2015 Toate Articolele Autorului Mă cheamă vară acasă, Cu ochi de mure răscoapte, mustind, Cu gust de frăguțe pe buze, La urechi cu cireșe pietroase, Cu chip de floarea-soarelui râzând ștrengărește, Cu glas de domnită bucălata și bălaie, În părul căreia sălășluiesc basmele copilăriei mele, Scrijelite pe petale de maci sângerii, Prinși în cununa-i de regina a tinereții și belșugului. Mă cheamă dealurile verzi și luminoase Pe care ma rostogoleam, Copil fiind, Zburdalnic și
ACASA de ELEONORA STOICESCU în ediţia nr. 1634 din 22 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365889_a_367218]
-
în contrast cu „Doamnele Țării”, de-o bunătate ieșită din comun a fost sprijin de nădejde nefericitului Rege Mihai, lipsit pe țara care încă din copilărie a condus-o cu toată iubirea și considerația. De două săptămâni am aflat despre istoria țării. domnită de voivozi de la primele forme de guvernământ, mai multe decât s-a spus de aproape un secol încoace. Eu am urmat școala în epoca monarhiei când se învăța istoria țării și practic nu am aflat în aceste săptămâni de doliu
TESTAMENTUL de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2053 din 14 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365194_a_366523]
-
se întindea curată și ondulata, admiteam intersecțiile câteodată aglomerate, dar niciodată nervoase, reclamele în stil retrograd, dar până la urmă interesant, propunând evenimente rurale, pline de viață câmpeneasca, Franklinii lui Chaucer: Winterfest Medieval Fair, Parramattta Park, Saturday and Sunday, ... Cavaleri și domnite, armuri autentice, concursuri de Ev Mediu în secolul douăzeci și unu, în Australia: „Music and merriment, Jesters, Jousting, Falconry, school holiday fun, Medieval Knights and Ladies în Parramatta Park”. Cultul și cultură - inca nu puteam descoperi încotro mi se scrie povestirea, aveam
ULTIMUL TARAM AL FERICIRII de MIHAELA CRISTESCU în ediţia nr. 199 din 18 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366669_a_367998]
-
mine. Ți-aduci aminte oare De despărțirea noastră La vârsta când unii Copii deja-s eroi, Cănd inimile noastre La unison băteau, Timid, și nu-și spuneau Nimic din ce simțeau? Erai căpitanul meu, Eu încă n-o știam. Eram domnită ta, Tu poate o știai. Inima-mi sângeră La prima despărțire. Despărțirea de țară , De tine, era totuna Și nu-nțelegeam încă Dece mă-nvăluie tristețea. Penele noastre, înșirând Rânduri rânduri Pe paginile albe, Rănile ni le-au cicatrizat Pe cât era
DE CÂTE ORI TE-AUD de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 1719 din 15 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365623_a_366952]
-
la războiul ei de țesut și i-a spus tânărului: - Șezi! După ce s-a așezat i-a spus: - Spune-mi te rog tânărule, pentru ce nu-mi dai pace și nu mă lași să ies din casa mea? - E drept, domnită, i-a răspuns tânărul, dar îmi ești tare dragă. Când te văd mă aprind. - Ce frumusețe ai găsit la mine ca să mă iubești atât de mult? l-a întrebat ea. - Ochii tăi m-au scos din minți, a răspuns el
LIVADA DUHOVNICEASCĂ (20) de ION UNTARU în ediţia nr. 1007 din 03 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352340_a_353669]
-
Feel like your lover's hand is an autumn leaf Scattering childhood over rusty empires Then you'll wait for the snow And în your pockets the olive branch will shine tired and covered în flowers. [8] TABLOU CU O DOMNITĂ În salonul alb domnită visează Pe mâini are finalul prelung al simfoniei păcatului În glastra o floare somnoroasa își îmbracă violetul. Cineva bate în ușă cu o frunză împușcată de vânătorul cel fără minte Castelul este așezat pe un nor
POEME BILINGVE (I) de MARGARETA CHIURLEA în ediţia nr. 728 din 28 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350756_a_352085]
-
s hand is an autumn leaf Scattering childhood over rusty empires Then you'll wait for the snow And în your pockets the olive branch will shine tired and covered în flowers. [8] TABLOU CU O DOMNITĂ În salonul alb domnită visează Pe mâini are finalul prelung al simfoniei păcatului În glastra o floare somnoroasa își îmbracă violetul. Cineva bate în ușă cu o frunză împușcată de vânătorul cel fără minte Castelul este așezat pe un nor. Dacă-l ating cu
POEME BILINGVE (I) de MARGARETA CHIURLEA în ediţia nr. 728 din 28 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350756_a_352085]
-
prelung al simfoniei păcatului În glastra o floare somnoroasa își îmbracă violetul. Cineva bate în ușă cu o frunză împușcată de vânătorul cel fără minte Castelul este așezat pe un nor. Dacă-l ating cu mâna culorile îmi inundă sângele Domnită visează și e târziu Închid ochii și mă prăbușesc odată cu zidurile. [8] PICTURE OF A PRINCESS În the white parlour the princess dreams On her arms, the long finale of the symphony of sin În a vase, a drowsy flower
POEME BILINGVE (I) de MARGARETA CHIURLEA în ediţia nr. 728 din 28 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350756_a_352085]
-
în vise, Vegheat de școală- veselă fecioara, Primesc învățături demult trimise. Și părintește Tu mi-asculti doinirea, Ce sufletu-mi în clocote zidește. Ma-ndrumi și-mi dai curaj. Simt nemurirea Ce-mi scânteie vesmântul, ma-nalbeste. Si-nvesmantat așa, școala- domnită Dansând, pictând și fredonând suspine, Stropeste-ma cu lacrimi de zeița, Să-mi crească liber aripi de rubine. Citește mai mult Îmi cresc aripi sculptând într-o vioaraSi-mi prind sidef de numere în vise,Vegheat de școală- veselă fecioara
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/352084_a_353413]
-
înclinate spre esoterism, devin lesne destin implacabil. Eroina, “este proprietara de drept a unei arhive de codecsuri pentru care ar putea fi invidiata”. Sufletul locului își cheamă strămoșii. “Dacă zidurile acelea ar avea gură, ar spune desigur și povești cu domnite ce au împletit cosita albă tot așteptând vești de la cavalerii plecați în cohorta spre Ierusalim”. Dar cine să mai ia aminte la istorii înscrise de cavaleri cruciați pentru eliberarea Ierusalimului, de acum opt secole? Fabulosul are un rol important în
(CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356921_a_358250]
-
reală. Cavalerul Johanes de Herseny”. În spațiul acesta intim, cele două secole, al XIII-lea și al XXI-lea, stau față în față. Mărținei nu-i este greu să brodeze, în liniștea catifelata de sunetele mute ale orgii, povești despre domnite și cavaleri, despre organistul tânăr care a cântat odinioară aici. Uneori, scriitoarea își îngăduie să o numească pe Mărțina “Herseny”, ca într-o posibilă descendentă medievală, înrudită cu familia cavalerului teuton de care se simte atrasă irezistibil. Vocea sângelui să
(CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356921_a_358250]
-
Acasa > Impact > Analize > CORNELIU FLOREA - SALVAȚI ROȘIA MONTANA (1) - PAMFLET: CIANURA DIN CEAȘCA DE CAFEA Autor: Corneliu Florea Publicat în: Ediția nr. 549 din 02 iulie 2012 Toate Articolele Autorului Și io, ca tot românul domnit, beau cafea, beau de cincizeci de ani și n-am știut până ieri că, în fiecare ceașcă de cafea se află o concentrație de cianură de până la 6 ppm (părți pe milion) Stupefiat, primul lucru care mi-a venit în
PAMFLET: CIANURA DIN CEAŞCA DE CAFEA de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356720_a_358049]
-
mine. Ți-aduci aminte oare de despărțirea noastră La vârsta când unii copii deja-s eroi, Cănd inimile noastre la unison băteau, Timid, și nu-și spuneau nimic din ce simțeau? Erai căpitanul meu .Eu încă n-o știam. Eram domnită ta. Tu poate o știai. Inima-mi sângeră la prima despărțire. Despărțirea de țară ,de tine, era totuna Și nu-nțelegeam dece mă-nvăluie tristețea. Penele noastre, înșirând rânduri rânduri Pe paginile albe ,durerea ne -au alinat-o Pe cât era cu
DE CÂTE ORI TE AUD de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 2033 din 25 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370895_a_372224]
-
ceilalți. Trece pe sub portalurile cu arcade suple, se îndreaptă spre locul unde, de ieri sunt expuse colecțiile de peceți, originalele sau doar facsimilele unor codexuri celebre. În sala următoare sunt armele, instrumentele de tortură inchizițională, vesminte ale unor cavaleri și domnite, rase de călugări dar și harnașamante pentru bidivii din care nu au mai rămas decât praful și potcoavele. În aer se simte iz de văr prospăt și de umezeală urcând dinspre tainițele subteranului astupat cu dalele albe și negre ale
VARA LEOAICEI, FRAGMENT DIN ROMANUL IN LUCRU de MELANIA CUC în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370852_a_372181]
-
Mircescu. Din țară: Horia Moculescu, Daniel Roxin, Alexandru Florin Țene, Floarea Cărbune, Elenă Trifan, Octavian Lupu, Victor Rusu, Angela Dina, Viorica Popescu, Titina Nica Țene, Florin Ț. Român, Iovan Valeriu, Georgeta Oana Musca, Roland F. Voinescu, Camelia Ardelean, Maria Filipoiu, Domnită Neagă, Anca Tănase, Monica Matei, Constantin Mândruța. Din diaspora: Florentin Smarandache (SUA), Elenă Buică (Canada), Daniela M. Popescu (Spania), Vasile Hatos (Italia), Galina Marțea (Olanda), Mihaela Talaba (Italia), Teodora Stanciu (Italia), Loredana Tudor Tomescu (Australia), Helene Pflitsch (Germania), Virgil Ciucă
LANSARE REVISTA MEMORIA SLOVELOR NR.5 de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1998 din 20 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370747_a_372076]
-
mici, argintii și verzi libelule deasupră-le-n cerc se rotesc. Sub frunze de brustur se-ascund ciuperci cu adânci pălării, pe care le vom salută cu salut boieresc. Hătișul să-l străbatem în salturi, cum frumoșii tâlhari când albe de spaimă domnite răpite-ascundeau cu emoție să căutăm locul unde urșii cei mari din scorburi vechi elixirul tinereții îl beau. Acolo, prietene, la pământ să ne-ntindem cuminți, izvoarele ierbii cum cântă să le ascultăm, liniștitoare pe-obraji să simțim respirații fierbinți și
O SCUFUNDARE de RAUL BAZ în ediţia nr. 1373 din 04 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/358543_a_359872]