85 matches
-
de grație, care să fie unicul loc de pe lume unde sufletul și trupul să se simtă Acasă. România visurilor mele ești locul unde munții își înalță Templu de tăcere, văile răsună armonios în murmurul stropilor gingași de ploaie și râurile domolite duc speranțele românului în lumea largă în neant. În zbuciumul continuu al Mării Negre unde s-au vărsat lacrimile străbunilor mei ce au trăit pe plaiurile Mioriței, așa sădindu-și în suflet admirabila sămânță a sentimentelor de dragoste pentru România... -------------------------------------- Eseu
INTERVIU CU TATIANA ŞTEFAN de GEORGE ROCA în ediţia nr. 318 din 14 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356364_a_357693]
-
suflet Din Sfântul Evangheliar. Psalm XXIX Tăcere în noapte cu lună Pe la geamuri se arată. Câte-un clopot vag mai sună Sărbătoarea așteptată. Dorm copacii înfloriți Tremurând sub adiere, Păsările plângăresc Pe crenguțe în tăcere. Noaptea pleacă rătăcită Vântul bate domolit, Raza soarelui ivită Lacrimile mi-au strivit. Eu rămasă-ngenunchiată Lăngă candela aprinsă, Ochiul Sfântului se-arată Bucurie necuprinsă. Sărbătoare, Zi de Paști A sosit pe țărmul lumii, Maica , a venit cu Sfinții Prin parfumul rugăciunii. Referință Bibliografică: Psalmi / Constanța Abălașei
PSALMI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 857 din 06 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354854_a_356183]
-
în cascade! Dă-mi tihna răsăritului, Așterne-o-n mine ca pe mare, Culoarea asfințitului Picteaz-o-n suflet ca-n altare. Fă ca iubirea mea să fie Precum o ploaie mult dorită, Când seceta din cei dragi mie Cu dragoste vrea domolită. Dă-mi flori de gând ca iasomia Să las miresme unde merg Și glasul blând ca ciocârlia Căci ce sădesc, asta culeg! Să-mi cânte inima duios Amprenta să o las de plec Că nimănui nu-i de folos De
RUGĂ de ANGELINA NĂDEJDE în ediţia nr. 1184 din 29 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353548_a_354877]
-
Dar acum nu mai este fetița nevinovată. Acum are sentimente ferme dictate și de hormoni. Îi venea chiar să-i sare în brațe cu un dulce pupic. Dar ce ar zice el despre o astfel de nerușinare? În consecință, mai domolită, totuși obiectă: - Oricum trei zile ca soț și soție fără binecuvântarea lui Dumnezeu? Mă mai aduci acasă cum m-a făcut mama? - Depinde de tine și numai de tine. Binecuvântarea Domnului Dumnezeului nostru o putem obține oriunde și oricând Nu
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN. VOL.1 de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1642 din 30 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352827_a_354156]
-
Dar acum nu mai este fetița nevinovată. Acum are sentimente ferme dictate și de hormoni. Îi venea chiar să-i sare în brațe cu un dulce pupic. Dar ce ar zice el despre o astfel de nerușinare? În consecință, mai domolită, totuși obiectă: - Oricum trei zile ca soț și soție fără binecuvântarea lui Dumnezeu? Mă mai aduci acasă cum m-a făcut mama? - Depinde de tine și numai de tine. Binecuvântarea Domnului Dumnezeului nostru o putem obține oriunde și oricând Nu
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN.-1- de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1573 din 22 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353938_a_355267]
-
și infinite, închideam ochii și așteptam Să aud vocea dulce și suavă, erau prea multe Promisiuni, zi și noapte le auzeam, dorința Mă consuma și nimic nu mai făceam, numai Așteptam; zile lungi și albe nopți repede treceau În timp ce eu domolită eram și acasă încet mă Consumam, el umbla și împărtășea aceleași Speranțe și vise, poate și mai multe; așteptam Și mă ofileam, nu am realizat și nu am acceptat Că eram numai una în mii, o floare suavă pentru o
O FLOARE de STELLA REEVES în ediţia nr. 718 din 18 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341430_a_342759]
-
pelerina peste umăr, plecă grăbit murmurând ceva. - Antal privi îngrozit spre ușa prin care intră, iar, sclavul igigi. - Marele zeu mai dorește ceva? întrebă sclavul. Mâinile, mult prea lungi și greoaie, păreau să-i atârne neputincioase. - Nu! răspunse cu glas domolit Antal. Cum te cheamă? - Jasim, mărite zeu, răspunse acesta, plecând capul cu smerenie. - Jasim, ești liber să pleci la ai tăi. Mergi și ai grijă de cei dragi. - Dar stăpâne... - Mergi că de mâine... eh, de mâine povestea se schimbă
CAPITOLUL II de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1186 din 31 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341191_a_342520]
-
invocate în strigătul feciorelnic, aduce ploaia la sate. Când este înfăptuit de fete neprihănite, Zeul ploii e mulțumit și fetele sunt stropite. Prin ploaie fug bucuroase, că ruga le-a fost primită. Se adăpostesc în case, pân`ce ploaia-i domolită! Iar câmpul se înveselește, plantele zâmbesc la soare, cântec de păsări vestește despre vremea schimbătoare. În a lor neprihănire cu alai de paparude, ca dovadă de iubire, Zeul ploii le răspunde. Le ascultă rugăminte, trimițând ca prin minune, ploaia-n
ÎNSEMNĂTATEA SF.PROROC ILIE ȘI RITUALURI DE PLOAIE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1660 din 18 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344002_a_345331]
-
14 aprilie 2012 Toate Articolele Autorului Tăcere în noapte cu lună Pe la geamuri se arată. Câte-un clopot vag mai sună Sărbătoarea așteptată. Dorm copacii înfloriți Tremurând sub adiere, Păsările plângăresc Pe crenguțe în tăcere. Noaptea pleacă rătăcită Vântul bate domolit, Raza soarelui ivită Lacrimile mi-au strivit. Eu rămasă-ngenunchiată Lăngă candela aprinsă, Ochiul Sfântului se-arat Bucurie necuprinsă. Sărbătoare, Zi de Paști A sosit pe țărmul lumii, Maica , a venit cu Sfinții Prin parfumul rugăciunii. Referință Bibliografică: Psalm XXIX / Constanța
PSALM XXIX de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 470 din 14 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348323_a_349652]
-
vor purta de atunci Înainte ca toate animalele care populează pământul, apele sau aerul. Dacă le face plăcere să devoreze carnea unui animal pe care viața l-a părăsit, dacă au nevoie imperioasă de hrană, Înseamnă că foamea lor niciodată domolită, mereu renăscândă, este semnul unei creaturi ale cărei forțe se uzează și se epuizează Încetul cu Încetul, care este sortită oboselii, Îmbătrânirii și morții. Mulțumindu-se cu fumul de oase, trăind din mirosuri și parfumuri, zeii dovedesc că aparțin unei
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
naturale care nu determină următoarea inspirație sau expirație să se producă într-o rafală puternică. Fazele de inspirație și expirație trebuie să fie cât mai uniforme. Pentru a respira uniform, mintea trebuie să fie calmă și liniștită și emoțiile complet domolite. Trebuie să obțineți gradat cele opt calități ale respirației menționate mai sus. Durează ceva timp pentru ca diafragma și cutia toracică să se dilate suficient pentru a permite efectuarea respirației diafragmatice profunde. Pe măsură ce practica dumneavoastră progresează, ar trebui să aspirați la
Qi Gong. Manual de inițiere by Daniel Reid () [Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]
-
în care eu mă opărisem. Așa îmi luai hotărârea să nu mai crez simțirilor mele și să mă las cu binele a face orice vor voi cu mine, ca să văz unde o să iasă. Gâzii mei dar mă aflară cu desăvârșire domolit când veniră iar la mine, și urmai după dânșii fără împrotivire către unul din acele patru bazine sau scăldători. Ajungând la margine, ei îmi făcură semn să mă cobor. Ascultai, mă văzui într-o apă ce mi se păru că
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
are Alexandru Lăpușneanu, din care scriitorul face o figură de obsedat. Personajul se manifestă ca un răzvrătit împotriva lui însuși și împotriva lumii. Neaflând răspuns la întrebările pe care și le pune, el se lasă cuprins de o exasperare tulbure, domolită numai prin cruzime. Ca și Rienzi, Lăpușneanu-Vodă este scrisă în versuri albe, ceea ce permite compunerea de fraze ample, bogate și echilibrate, covârșite, uneori, de afluxul metaforelor. B. a alcătuit și un ciclu intitulat Urmașii lui Alexandru cel Bun în drame
BODNARESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285778_a_287107]
-
orientală: Zugrăveli dintr-un chioșc (ceramică chineză), Panopticul pisicii mele. Varietatea prozodică și tematică a operei acestui poet sumbru și luminos, tensionat și calm, nocturn și solar, contemplativ și „activ” e cumpănită de omniprezența unificatoare a unei stări de nostalgie domolită, fără accente acute, preponderent melancolică. SCRIERI: Pridvoare, București, 1929; Amiezi târzii, București, 1940; Stema din vâltoare, București, 1943; Amurguri vechi, București, 1947. Repere bibliografice: Perpessicius, Opere, III, 301-303, IX, 100-102, X, 213-215; Ion Șiugariu, „Stema din vâltoare”, RFR, 1943, 8
OJOG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288516_a_289845]
-
pentru mai multe tipuri de materiale: verbale - orale sau scrise - și, probabil, vizuale. În orice caz, după ce am propus și am folosit acest model, vom încheia cartea cu o avertizare. Acest model a creat, probabil, dihotomii care ar trebui acum domolite sau eliminate, așa cum deja am sugerat în diverse momente, pe parcursul capitolelor. Modelul nostru format din patru secțiuni - conținut integral, categorii de conținut, formă integrală și categorii ale formei - a fost cu siguranță instructiv în debutul cărții, dar, luat la valoarea
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
aducând Încă un braț doldora cu sticle pline cu șampanie...! Odată cu ivirea zorilor,terminară tot ce aveau de băut iar făcând plata,constatară cu surprindere: goliseră treizeci și șase sticle cu șampanie, dar cu toate acestea setea lor nu era domolită, cu siguranță ar mai fi băut Însă Georgică Îi dezamăgi spunându-le cu părere de rău,barul era Închis. Părăsiră grădina de vară a restaurantului Lido printr’o ușă laterală. Mergeau la braț, comentând mai mult blamând pe Șeful de
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
în pisc, a scuipat: —Ptiu, drace! Martin era acolo, subt o muche de cremene. Iar a întors numai un ochi, o clipă, și s-a dus, fără să lese bucata de cal. —Hurun-burun! Părea că se rostogolește un tunet prelung, domolit și stâns, în râpa oablă unde își dăduse drumul. Culi se oprise. Mai departe, de-a dreptul, nu putea trece. Ar fi trebuit să ocolească pe la capătul pârăului, tocmai pe devale; și de devale să se suie împotrivă, ca să cerceteze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
dat cu paru-n cap! făcu Leonte Orbișor, zgîlțîindu-l de braț, mândru că e amestecat și el în harță. ― Mai bine-mi dădea o palmă decât să mă trăsnească cu vorbe d-astea! strigă Petre mai zbătîndu-se, dar totuși mai domolit. Că nici nu i-am furat nimic și nici nu I-am huiduit, dacă am luat partea băiețelului! ― Așa-i soarta noastră! zise Toader Strâmbii amărât. Când ne bat boierii, în loc să întoarcem bățul ori măcar să țipăm, ne apucăm să ne
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
dar asta n-are importanță. E vorba de un poem. În poeme n-au ce căuta soțiile. Era cu o tânără femeie frumoasă. — De unde știți că era frumoasă? — Știu. Încearcă să vezi imaginea. — Da, cred că izbutesc, răspunse Hattie mai domolită. E ca tabloul acela al lui Renoir - La baigneuse au griffon - numai că acolo... acolo sunt două fete, nu un bărbat și o femeie. Asta nu-l prea interesa pe părintele Bernard și nici nu o urmări cu atenție, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
să urc cu un etaj mai sus, să bat la o ușă străină, o femeie necunoscută să-mi trîn-tească ostentativ ușa în nas, și pățania asta neprevăzută și comică să-mi tempereze furia inițială, ca o binevenită supapă de siguranță. Domolit și calm (căci aceasta era singura atitudine cerută de împrejurare) am intrat apoi în odaia Mihaelei. Cine-mi dictase să mă cufund în tăcerea îndărătnică ce se dovedește atât de necesară? Sânt convins că dacă i-aș fi vorbit Mihaelei
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
pe ochii galbeni, vestiți pentru enigma lor suspectă. Acum ochii Noricăi, cam blegi, nu exprimau dc-ît o mare atenție către comenzile scurte ale Elenei. Vîlvoiul părului arăpesc era strâns la spate cu două ace, lăsat probabil să crească din desperare, domolit astfel în vederea confruntării cu sora ei. Clipi puțin -ubt privirea riguroasă. La un gest al Elenei spre frunte - gest vag, de altfel - își dete părul puțin la o parte de pe ochi. - Când dorești ceva, ceri să mă vezi! spuse Elena
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
Ca cineva închis într-o casă necunoscută, încercînd pe la uși și ferestre bănuitor, cu ochi de asasin, oîndind de după colțuri gata să lovească, cu mișcări zăpăcite, ne-cumpătate, dibuind în întuneric și dușmănie - așa era răutatea Linei. Baba, acum pitic, domolită, cu ochii în broboadă, stând pe ladă, nu mai zicea că pleacă, nu mai zicea nimic. Aștepta cu frica cuiva care a azvârlit cu gaz și vede că a luat foc. Rim aștepta și el. Ieșea de zece ori pe
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
piciorușe bucuroase. Am coborât într-o gară având deasupra stelele. Printre felinare roșii se alungau, elastic, umbre. Mă însoțea pe întuneric scârțâitul prundului. De pe o arătură înghețată venea mireasmă rece. Primăvara izbucnise pretutindeni cu un susur care părea o vrajă domolită. De peste tot simțeam un suav, ațâțător parfum de femeie. La pod m-am așezat pe parapet : sub mine curgea apa. Începeam să simt tăcerea neagră a tufelor de arin prin care se strecurau vârtejuri. Frângânduse în noapte, un liliac s-
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
dintre componentele mozaicului parizian își găsește aici locul. Stelele și ornamentele revelează apartenențele, regrupate în diviziuni: iugoslavă, musulmană, poloneză sau evreiască. Diversitatea socială și etnică a Parisului, atît de remarcabilă, se regăsește așadar pînă și în aceste cimitire pariziene, părînd domolită de situarea îndepărtată a acestor periferii. Orașul se dilată și se contractă în ritmul plecărilor și sosirilor, punînd în dificultate statisticile rezidențiale, modificînd atmosfera străzilor și cartierelor. Parisul nu ar putea exista fără periferia sa, el este inima unei aglomerări
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
se învecinează cu Piața Poporului. Nu se situează prea departe de vechea zonă franceză, unde parfumul stilului ultimului secol încă mai persistă, invitând băutorii de ceai și pe cei care plimbă cărucioarele de copii să își aducă aminte de ritmul domolit al vieții care acum nu mai este de regăsit. Shanghai-ul este preocupat să se reinventeze. Când am pătruns pentru prima oară în Sala de Expoziții, am fost izbit de modul în care trecutul orașului era surprins, precum și de felul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]