3,431 matches
-
sunt vehemență, nu de data asta, cred că nu s-a înțeles bine tonul intervenției... îi spuneam doar să se relaxeze și în niciun caz nu îl “atacăm” pentru că mănâncă sănătos sau pentru că are minimă moralia în prima ediție. I don’ț really like him (anymore), dar de ținut la el, Dumnezeu știe de ce, tot țin...:)
Omul fara dileme by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83015_a_84340]
-
felicit pentru atitudinea pe care ai avut-o în studioul TVR și mai ales pentru răspunsul decent pe care i l-ai transmis gaozarului de vadim. ai grijă de tine “Ce să-i răspunzi?” <- NIMIC. Nush dacă ai auzit vorba “don’ț feed the troll”, e foarte înțeleaptă. îmi pare rău pentru cine n-a râs la faza cu maimuță vadim este un individ foarte amuzant, daca negi asta ești un complexat de asemenea, nu îl întrerupi pe vadim și speri
De ce-am plecat din studioul 2 al TVR by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82851_a_84176]
-
îmi pare rău pentru cine n-a râs la faza cu maimuță vadim este un individ foarte amuzant, daca negi asta ești un complexat de asemenea, nu îl întrerupi pe vadim și speri să scapi cu fatza curată. you just don’ț pe mine nu mă interesează de ce-a plecat Bucurenci din studioul tvr2, ci de ce e invitat scârbosul de Vadim Tudor la televizor și de ce există atâția nemernici care-l votează. Bună ziua! Ce mă surprinde pe mine este că
De ce-am plecat din studioul 2 al TVR by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82851_a_84176]
-
Recomandare neghioabă, canibalică. O dată, pe vremuri, un mare pictor român trecea cu un prieten prin Grădina Icoanei unde văzuse un amator lucrând ceva înaintea unui șevalet. Aplecându-se să vadă ce, pictorul îi spusese amicului pe franțuzește: Il a le don funeste de la ressemblance, - că are darul funest al resemnării, în sensul că amatorul copia ce vedea fără nici un simț artistic. Marea prejudecată în artă e să încerci să te substitui Naturii, uitând de natura ta umană... Oceaniei și primitivilor din
Reflexe pariziene IX by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14724_a_16049]
-
la respectiva misiva, nici nu există probe ale vreunei activități de "turnător" a emitentului. în lumea literară spaniolă circulă o interpretare în apărarea lui Cela, si anume aceea potrivit căreia scrisoarea cu pricina ar fi fost o stratagema a lui "don Cămilo", pentru a se pune la adăpost de o eventuală acuzație de dizidenta, din partea regimului. în sprijinul tezei nesolidarizarii cu dictatură, se pot invocă problemele de mai tîrziu ale lui C.J.C. cu cenzură, precum și cutezanța de a fi publicat, în
Cela: un cadavru de lux by Mihai CANCIOVICI () [Corola-journal/Journalistic/14782_a_16107]
-
prin locurile pe care le aleg îndrăgostiții, cuprinzîndu-se de mijloc în serile de duminică. Prietenul meu, care era cam superstițios, l-a întrebat într-o bună zi pe bunicul: -Nu-i așa că o să aveți grijă să fiu înmormîntat cum se cuvine, don Johniño? Bunicul, oprindu-se o clipă din lucru, căci tocmai tăia o tufă de trandafiri, i-a răspuns: -Să n-ai nici o grijă, Jeremías. Dacă te porți frumos pînă în ceasul morții, te înmormîntez cum se cuvine. -Dar dacă mă
Camilo José Cela sau adevărul profund și dureros by Andrei Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/15459_a_16784]
-
oprindu-se o clipă din lucru, căci tocmai tăia o tufă de trandafiri, i-a răspuns: -Să n-ai nici o grijă, Jeremías. Dacă te porți frumos pînă în ceasul morții, te înmormîntez cum se cuvine. -Dar dacă mă port urît, don Johniño? Bunicul a lăsat să treacă vreo cîteva clipe înainte de a răspunde: -Dacă te porți urît, tot o să te înmormîntez, numai că n-o să-ți plătesc locul de veci. Jeremías Rosslare, deși a trăit ani mulți și cînd a murit
Camilo José Cela sau adevărul profund și dureros by Andrei Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/15459_a_16784]
-
antrenează, pe de o parte, evenimente apropiate de zilele noastre de pe o arie geografică transcontinentală (din Argentina și Europa pînă în Orient), iar pe de alta, trimite pasionant la istoria milenară a locurilor. Rolul nelipsitului investigator este jucat - involuntar - de don Matteo, călugăr franciscan din Ierusalim, arheolog doct, cu merite în descoperirea unor inestimabile vestigii, solicitat ca mediator între diferitele comunități ce-și dispută suveranitatea asupra Ierusalimului și a plurietnicelor teritorii din jur. Propria-i forma-mentis și structură morală, don Matteo
Marile Premii by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/14530_a_15855]
-
de don Matteo, călugăr franciscan din Ierusalim, arheolog doct, cu merite în descoperirea unor inestimabile vestigii, solicitat ca mediator între diferitele comunități ce-și dispută suveranitatea asupra Ierusalimului și a plurietnicelor teritorii din jur. Propria-i forma-mentis și structură morală, don Matteo, personajul-povestitor, le dezvăluie, odată cu o parte din evenimentele ce-l implică, din primul moment, grație unei epistole de justificare, amplu narative, adresate Custodelui Pămîntului Sfînt din Ierusalim, părintele lui spiritual. Este restaurată prin acest roman figura maestrului - pentru că maeștri
Marile Premii by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/14530_a_15855]
-
ca cetățean israelian ne-mozaic, se sustrage rolului de persecutor. Va plăti cu viața pentru convingerile sale pacifiste, ca și femeia lui, fiica unuia din șefii Mossadului, care va rămîne pe lume doar cu copilul tinerei perechi. Este cazul lui don Matteo însuși, salvator al multora din cei aflați în pericol, de o parte sau de alta. În condițiile date, toată suflarea participă la ceea ce se întîmplă, așa cum îi amintește lui don Matteo un cunoscut, solicitat să-i confirme dacă un
Marile Premii by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/14530_a_15855]
-
lume doar cu copilul tinerei perechi. Este cazul lui don Matteo însuși, salvator al multora din cei aflați în pericol, de o parte sau de alta. În condițiile date, toată suflarea participă la ceea ce se întîmplă, așa cum îi amintește lui don Matteo un cunoscut, solicitat să-i confirme dacă un franciscan le transmite, palestinienilor informații: "Ce înseamnă informații? Știi prea bine că ne informăm cît e ziua de lungă. Eu, sumit, îl informez pe ortodox, ce-l informează pe armean, care
Marile Premii by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/14530_a_15855]
-
nu se gratulează unii pe alții cu apelative gen "Mister", "Cobra", "Briliantul" etc. - am mai scris despre această manie a unor lucrători cu piciorul de a-și lua bombastice "noms de guerre" -, se mulțumesc cu unele mai puțin onorabile, gen "don Corleone". (Un caz special îl constituie cel ce răspunde la țipuritura "Pinalti", un domn agitat și extrem de simpatic, care-a ajuns să descrețească până și fruntea vecinelor mele de palier, pensionare total inocente în materie de fotbal). Sursa acestei veritabile
Gura analfabetă a poliglotului by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14054_a_15379]
-
pornind, o dată, de la o frază gândită de protagonist în franceză și care conduce treptat la dezvăluirea unui întortocheat joc de protecție psihologică a principelui-personaj și a principelui-autor, altă dată de la imaginea auriului patinat al ornamentelor palatului, care îi sugerează ciudatului don Fabrizio "soarele letal" (cum îl numește autoarea) al Siciliei. Toate aceste itinerarii străbat și lecturile lui Lampedusa, afinitățile sale elective cele mai statornice și subtile, și toate se îndreaptă, în viziunea Margaretei Dumitrescu, spre atracția invincibilă și voluptoasă a morții
Lampedusa văzut de români by Smaranda Bratu Elian () [Corola-journal/Journalistic/14081_a_15406]
-
însă acute sigure și o tehnică ce-l menține încă în formă. Soprana italiană Miriam Gauci, Elisabetta, impresionează printr-o voce frumos timbrată, plină de sensibilitate și acuratețe în toate registrele. Violeta Urmana a fost o Eboli impunătoare. Aria "O don fatale" a sunat cu o precizie și siguranță de remarcat. Baritonul Carlos Alvarez, un nume nou pentru mine pe scena lirică, cu o voce superbă, a fost un Posa elegant și sobru, evitând, pe cât s-a putut, efectele teatrale din
Ceasuri vieneze by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/14146_a_15471]
-
inițială ajungea la peste cincizeci de pesos. În seara aceea am săvîrșit o faptă de care nici unul din prietenii mei n-ar fi fost în stare. La ieșirea de la cafeneaua "Columbia", lîngă librărie, m-am dus să-l întîlnesc pe don Ramón Vinyes, bătrînul maestru și librar catalan, și l-am rugat să-mi împrumute zece pesos. N-avea decît șase. Nici mama și nici eu, de bună seamă, nu ne-am fi putut imagina că plimbarea aceea nevinovată de numai
Gabriel García Márquez by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/14237_a_15562]
-
romaniță parcă voia să marcheze contrastul dintre lumea exterioară și acea întunecime umedă. Eu le-am fost călăuză. Le-am explicat plin de mândrie că fusesem unul dintre descoperitorii picturilor, într-o excursie cu școala pe care-o făcusem cu Don Froilán. Le-am povestit cum, la lumina lanternelor, am cercetat mai multe galerii, fără să bănuim nici o clipă că vom găsi acea friză lungă în mijlocul căreia se afla marele mistreț. Cel dintâi l-a văzut băiatul jandarmului. Deși vorbea încet
José María Merino (Spania): Căutătorul de minuni by Andrei Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/14985_a_16310]
-
de ácele de pălărie, puneam bucățele de sticlă în găuri. Unul din oamenii cei mai duri din Calanda, care s-ar fi prăpădit de râs dacă ar fi bănuit ce probleme de conștiință aveam, era unul dintre cei doi medici, don Leoncio. Republican înverșunat, acesta își tapetase în întregime biroul cu paginile colorate ale revistei El Motín - "Revolta" - publicație anarhistă și puternic anticlericală, care era foarte populară în Spania pe vremea aceea. Și acum îmi mai amintesc unul din desene. Doi
Luis Buńuel - Ultimul meu suspin by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/15229_a_16554]
-
fotografie care se numea "fuga în Egipt"). Iată-mă pe mine la șase ani pe un câmp cu porumb împreună cu alți copii. Și apoi spălătoresele, țăranii tunzând oile, sora mea Conchita, micuță de tot, între picioarele tatei, care sporovăiește cu don Macario, bunicul meu, hrănindu-și câinele, o frumoasă pasăre în cuibul ei... Astăzi nu mai vezi în Calanda săraci așezându-se vinerea lângă biserică, pentru a cerși o bucată de pâine. Satul e relativ prosper, oamenii trăiesc bine. Costumul tradițional
Luis Buńuel - Ultimul meu suspin by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/15229_a_16554]
-
Spaniole și mulți alții. Semnificația acestui act, de transcendență singulară în universul cultural hispanic, reiese pregnant din cuvintele rostite de Álvaro Mutis: "Este vorba de un eveniment nespus de frumos. Este întocmai prinosul care se cuvine a fi adus lui don Miguel de Cervantes. Sunt încredințat că, oriunde s-ar afla, după vrerea Domnului, este foarte fericit din pricina acestei lecturi". Institutul Cervantes din București, inaugurat în 1991 - alături de cel din Varșovia singurele din Europa Centrală și de Est - s-a raliat
Madrid - București: Zilele Cervantes by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/15254_a_16579]
-
etaje, felu-i bovin de a întoarce încet capul, rumegând cu desfătare cuvintele de parc-ar fi fost iarbă. Și mai era și fata de la farmacie - „nu c-aș crede așa ceva, dar dac-ar fi adevărat, ce îngrozitor!” - ba chiar și don Emilio, întotdeauna discret asemeni creioanelor și carnetelor lui cu coperte de vinilin. Toți vorbeau de Delia Mañara cu un rest de pudoare, nefiind deloc siguri că putea fi adevărat, dar în cugetul lui Mario își croia drum cu îndârjire o
O povestire inedită în românește by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/13372_a_14697]
-
Brusc și-a urât familia într-o zadarnică izbucnire de independență. Nu i-a iubit niciodată, doar sângele și teama de a fi singur îl legau de maică-sa și de frați. Cu vecinii a fost direct și brutal, pe don Emilio l-a înjurat de mama focului prima oară când comentariile s-au repetat. Pe vecina din casa cu etaj n-a mai salutat-o, ca și cum asta ar fi putut s-o supere. Și când se întorcea de la slujbă intra
O povestire inedită în românește by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/13372_a_14697]
-
all directions Won’ț be nothing Nothing you can measure any more The blizzard of the world has crossed the threshold and it has overturned the order of the soul When they said REPENT I wonder what they meant You don’ț know me from the wind you never will, you never did I’m the little jew who wrote the bible I’ve seen the nations rîse and fall I’ve heard their stories, heard them all but love’s
Leonard Cohen in traducerea lui Mircea Cartarescu by Mircea Cărtărescu () [Corola-journal/Journalistic/13754_a_15079]
-
fallen gown and all the lousy little poets coming round trying to sound like Charlie Manșon Give me back the Berlin Wall give me Stalin and St. Paul Give me Christ or give me Hiroshima Destroy another fetus now We don’ț like children anyhow I’ve seen the future, baby: it is murder Things are going to slide în all directions Won’ț be nothing Nothing you can measure any more The blizzard of the world has crossed the threshold
Leonard Cohen in traducerea lui Mircea Cartarescu by Mircea Cărtărescu () [Corola-journal/Journalistic/13754_a_15079]
-
your body’s really you I loved you when our love was blessed and I love you now there’s nothing left but sorrow and a sense of overtime And I miss you since our place got wrecked I just don’ț care what happens next looks like freedom but it feels like death it’s something în between, I guess it’s closing time And I miss you since the place got wrecked by the winds of change and the
Leonard Cohen in traducerea lui Mircea Cartarescu by Mircea Cărtărescu () [Corola-journal/Journalistic/13754_a_15079]
-
ț reveal to the Ears of Youth except to say it isn’ț worth a dime And the whole damn place goes crazy twice and it’s once for the Devil and it’s once for Christ but the Boss don’ț like these dizzy heights - we’re busted în the blinding lights of closing time
Leonard Cohen in traducerea lui Mircea Cartarescu by Mircea Cărtărescu () [Corola-journal/Journalistic/13754_a_15079]