98 matches
-
o mișcare simplă, însoțită de dorință, pe care o face mintea spre ceva cunoscut", în timp ce "cercetarea"este definită ca fiind "distincția simplă și însoțită de o intenție, pe care o face rațiunea cu privire la ceva ce poate fi cunoscut". "Căutarea"este dorirea unui lucru și are un caracter mai mult afectiv, implicând în procesul ei mai mult funcțiile afective, sufletești; este o aflare prin intermediul sufletului, a sentimentului, o atașare de obiectul cugetat; pe când "cercetarea"implică un act volitiv, constând în căutarea modului
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
veacul viitor”. Depărtarea harului este echivalată de către Patriarhul Calist cu pirderea chipului dumnezeiesc al vieții și introducerea celui al fiarei sau dobitocului. Celor ce viețuiesc, însă, curat, Duhul Sfânt se face „suflet sufletului”, iar roadele împărtășirii și revărsării lui sunt: - „dorirea Lui întru smerenia sărăciei, lacrima fără durere, pururea curgătoare, iubirea întreagă și nemincinoasă față de Dumnezeu și față de aproapele, bucuria din inimă și veselia de Dumnezeu, îndelunga răbdare în cele ce suntem datori să le răbdăm, blândețea față de toți, bunătatea, unirea
DESPRE RABDARE SI NADEJDE DIN PERSPECTIVA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366880_a_368209]
-
lui din frunze maure, seamănă cu părul iubitului. Aș sta pe bancă, ore în șir sub umbra lui să-l văd cum își gătește în adierea vântului frunză cu frunză, parcă cântând din violină, un cântec topit în năluci de doriri nebune. Acum, spre sfârșit de mai, sub viforul de tufe galbene-nflorite și iriși pastelați, sau cearcăne de flori deja trecute, privesc de pe această bancă, nestăpânita apă, urmându-și drumul pe lânga malurile înverzite, sau pe lângă unele dumbrăvi pierdute în
MESTEACĂNUL, ESTE SIMBOLUL MEU de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367273_a_368602]
-
trupul meu să îmi ridic spre nori, sfințit naos,/ Acolo să mă-nchin sufletului meu, cel regăsit și darnic!” Sporadic, dar de bun augur, în volum se regăsesc și poeme optimiste în care strălucesc fărâme de speranță, raze fierbinți de doriri de bine, sunete armonice de conviețuire, picuri de apă vie. Amintesc Treptele vieții (p. 44) „Clipe doar de fericire,/ Mult, puține-așa cum sunt,/ Să n-aștept în lincezire../ Să urc treptele cântând!” pentru că Închisoarea e în noi, Unde e
ANNA NORA ROTARU-PAPADIMITRIOU ÎN PEREGRINARE SUFLETEASCĂ de VASILICA GRIGORAŞ în ediţia nr. 2308 din 26 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368562_a_369891]
-
DVD, cu recomandarea ca imnul să fie cântat la începutul fiecărei acțiuni culturale organizate de Liga Scriitorilor. Joi, 27 octombrie, la orele 17 la Casa Armatei, ședința Filialei Cluj a Ligii Scriitorilor Români se va deschide cu Imnul LSR. Cu doriri de bine, Al.Florin Țene Președintele LSR Referință Bibliografică: Mihai Ganea - IMNUL LIGII SCRIITORILOR ROMÂNI (text și muzică) / Mihai Ganea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2112, Anul VI, 12 octombrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Mihai Ganea : Toate
IMNUL LIGII SCRIITORILOR ROMÂNI (TEXT ŞI MUZICĂ) de MIHAI GANEA în ediţia nr. 2112 din 12 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368691_a_370020]
-
da, e nevoie să te pierzi. Dar nu în sensul de a părăsi învățătura adevărată, ci de a renunța la o identitate moleșită ori strict omenească și de a te regăsi într-o personalitate îngerească. Sfânta Împărtășanie este cu adevărat dorirea cea mai grozavă din partea cerului, ca Dumnezeu să-și mențină mai departe ceea ce a spus: “Eu voi fi cu voi mereu ... ” și “Cine nu va mânca Trupul și Sângele Meu, acela nu va avea viață veșnică ... ”. - Unii părinti duhovnici recomandă
IN MEMORIAM – PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT ARSENIE PAPACIOC (1914 – 2011) DE LA MĂNĂSTIREA „SFÂNTA MARIA” TECHIRGHIOL [Corola-blog/BlogPost/349251_a_350580]
-
de felul în care funcționează conștiința păcatului. numai omul care trăiește în fața lui Dumnezeu are adevărata măsură a sa, a lumii și a vieți” (ibid., p. 78). Esența vieții religioase, sensul ei se asumă prin bucuria de a trăi însuflețirea doririlor sfinte. Pocăința și umilința (smerenia) sunt mijloace ale creștinismului, nu scopuri. Numai creștinismul a așezat umăr lângă umăr, genunchi lângă genunchi, închinăciunea și ruga a celui bogat și a celui sărac, a celui sănătos și a celui bolnav, a celui
CALEA CĂTRE DUMNEZEU SAU DRUMUL ÎNSPRE SINE? (2) CHRISTOS de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362003_a_363332]
-
Cântărilor (“Poetului Eugen Dorcescu și iubirii sale pentru limba română, cu îmbrățișare. Bartolomeu al Clujului. August 1998”) și, cred, Cartea lui Iov (apărută la Editura Anastasia, fără an). În 1999 - Cartea profetului Isaia (“Domnului Eugen Dorcescu, cu cele mai bune doriri. Bartolomeu al Clujului”) și Cartea profetului Ieremia (“Domnului Eugen Dorcescu, din toată inima. Bartolomeu al Clujului”), în 2000 - Cartea profetului Iezechiel, Poezia Vechiului Testament (“Domnului Eugen Dorcescu, cu repetate mulțumiri pentru sprijinul filologic, omagiu. Bartolomeu al Clujului. Mărțișor 2000), în
DIN AMINTIRILE UNUI SCRIB. CUM AM LUCRAT LA VERSIUNEA BARTOLOMEU VALERIU ANANIA A SFINTEI SCRIPTURI de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 701 din 01 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351632_a_352961]
-
2000 - Cartea profetului Iezechiel, Poezia Vechiului Testament (“Domnului Eugen Dorcescu, cu repetate mulțumiri pentru sprijinul filologic, omagiu. Bartolomeu al Clujului. Mărțișor 2000), în 2001 - Cartea profetului Daniel și ale celor doisprezece profeți mici (“Domnului Eugen Dorcescu, cu cele mai bune doriri. Bartolomeu al Clujului. Ianuarie 2001”). După ce intram în posesia unei cărți, începeam de îndată lectura, identificam eventualele greșeli, le notam și, când isprăveam, îi expediam Părintelui lista cu poticnirile ce se cereau remediate. Și a treia etapă. Joi, 27 iulie
DIN AMINTIRILE UNUI SCRIB. CUM AM LUCRAT LA VERSIUNEA BARTOLOMEU VALERIU ANANIA A SFINTEI SCRIPTURI de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 701 din 01 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351632_a_352961]
-
Țene Publicat în: Ediția nr. 358 din 24 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Colindul Linda-Lind Un cântec sfânt, Doamne, și-un Colind îl aud de fiecare dată Linda-Llind... e cântecul ce a ieșit din legi, ce curge de Crăciun cu doriri întregi. e-așa de frumos cerul prin rostiri cânărețul sfintelor sfințiri; Un cântec ne anima pe pamant când la copii aud cântec sfânt aud brazii păstrător de cântec când Iisus se plămădește-n pântec simt în Colinde cuvinte cu mister
COLINDUL LINDA-LIND de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 358 din 24 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351039_a_352368]
-
stil specific, pictură și împodobire cu mobilier, ce s-au desfășurat aici în ultimii douăzeci ani, datorită jertfelniciei bunilor săi păstori duhovnicești și a harnicilor ei călugărițe și credincioși, adresându-le acum cu acest fericit prilej, calde felicitări și sincere doriri de bine, în continuare!... De aceea, aici și acum trebuie apreciat faptul că au fost mulți cei care au contribuit la construirea, împodobirea și înfrumusețarea acestui nobil lăcaș, clerici, autorități centrale și locale, cât și buni credincioși sau fii ai
2012... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 544 din 27 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355094_a_356423]
-
datorită lucrărilor de construcție, pictură și împodobire cu mobilier, ce s-au desfășurat aici în ultimii douăzeci ani, datorită jertfelniciei bunilor săi păstori duhovnicești și a harnicilor ei credincioși, adresându-le acum cu acest fericit prilej, calde felicitări și sincere doriri de bine, în continuare!... De aceea, aici și acum trebuie apreciat faptul că au fost mulți cei care au contribuit la construirea, împodobirea și înfrumusețarea acestui nobil lăcaș, clerici, autorități centrale și locale, cât și buni credincioși sau fii ai
2012... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 544 din 27 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355093_a_356422]
-
dumnezeiască insuflare Bucură-te, floare sfântă răspândind tainică înmiresmare Bucură-te, înțelepte care ai lepădat deșertăciunea cea lumească Bucură-te, căci în chip tainic ai văzut lumea cea cerească Bucură-te, căci mulțime de înviforări ai potolit Bucură-te, că dorirea cea bună a duhului ți-ai hrănit Bucură-te, că prin dragostea ta sfântă pavăză ne ești Bucură-te, că înșelăciunile diavolești tu le stârpești Bucură-te, Sfinte Părinte Efrem, de-a pururi fericite! Condacul al 3-lea Prin sfintele
MATERIAL DESPRE VIAŢA, PETRECEREA, NEVOINŢELE, FAPTELE MINUNATE, SFÂRŞITUL MUCENICESC ŞI DESCOPERIREA MOAŞTELOR, PRECUM ŞI ACATISTUL SFÂNTULUI MARE MUCENIC EFREM CEL NOU!... de STELIAN GOMBOŞ în ediţi [Corola-blog/BlogPost/370896_a_372225]
-
scrisă și dăruită sub semnul pasiunii pentru rugă; sub semnul sentimentului se satisfacție și al stăpânirii de sine: cât a dăruit, totatât a primit de la Dumnezeu. Fiecare poem este redat sub forma unor multiple multiplicacități de sentimente ale rugăciunii prin: doriri, cuvinte simple, chemări, tristeți, extaz, gânduri tulburătoare îmbrăcate într-o aură tricotată din dragoste. Sunt convinsă că această carte are prețul ei unic cuprinzând pe deplin poezie smerită, cugetare care lipsește atât de mult semenilor contemporani, autorul tânjind zilnic după
( C ) RUG, A POETULUI GHEORGHE A. STROIA de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1334 din 26 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368187_a_369516]
-
cu vocația revelării celor mai fascinante imagini, dintr-o lume în care poetul devine, în egală măsură, creator și sol al creației sale. (ILARION BOCA, Tecuci); Fiecare poem este redat sub forma unor multiple nuanțe și sentimente ale rugăciunii prin: doriri, cuvinte simple, chemări, tristeți, extaz, gânduri tulburătoare îmbrăcate într-o aură tricotată din dragoste. Sunt convinsă că această carte are prețul ei unic cuprinzând pe deplin poezie smerită, cugetare care lipsește atât de mult semenilor contemporani, autorul tânjind zilnic după
RUGĂ ALE SCRIITORULUI ADJUDEAN GHEORGHE A. STROIA, TRADUSE ÎN LIMBILE FRANCEZĂ, ITALIANĂ , ENGLEZĂ ȘI ALBANEZĂ de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1619 din 07 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352860_a_354189]
-
și neliniște, sau poate de cântecul destinului. “Strâng cioburi arămii dintr-o poveste ... Când cearcănele vieții îmi ascund, Nici lacrima săpată nu mai este În orizontul ce-l credeam rotund .* Lipsită de leagănul unei iubiri, a unei inimi existentă în doririle sale, poeta trăiește frumos si adevărat vise singulare . “În mine port aievea tristețea și durerea Că te-am pierdut, cu toate că nici n-ai existat. Să mă renasc, eu nu știu de voi avea puterea, Din propia-mi țărâna, ca Phoenix ne-ncetat
PALETĂ DE POEZII, TOAMNEI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 450 din 25 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354701_a_356030]
-
da, e nevoie să te pierzi. Dar nu în sensul de a părăsi învățătura adevărată, ci de a renunța la o identitate moleșită ori strict omenească și de a te regăsi într-o personalitate îngerească. Sfânta Împărtășanie este cu adevărat dorirea cea mai grozavă din partea cerului, ca Dumnezeu să-și mențină mai departe ceea ce a spus: “Eu voi fi cu voi mereu...” și “Cine nu va mânca Trupul și Sângele Meu, acela nu va avea viață veșnică...”. - Unii părinti duhovnici recomandă
IN MEMORIAM – PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT ARSENIE PAPACIOC (1914 – 2011) DE LA MĂNĂSTIREA „SFÂNTA MARIA” TECHIRGHIOL [Corola-blog/BlogPost/357704_a_359033]
-
da, e nevoie să te pierzi. Dar nu în sensul de a părăsi învățătura adevărată, ci de a renunța la o identitate moleșită ori strict omenească și de a te regăsi într-o personalitate îngerească. Sfânta Împărtășanie este cu adevărat dorirea cea mai grozavă din partea cerului, ca Dumnezeu să-și mențină mai departe ceea ce a spus: “Eu voi fi cu voi mereu...” și “Cine nu va mânca Trupul și Sângele Meu, acela nu va avea viață veșnică...”. - Unii părinti duhovnici recomandă
PRO MEMORIA – PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT ARSENIE PAPACIOC (1914 – 2011) DE LA MĂNĂSTIREA „SFÂNTA MARIA” TECHIRGHIOL [Corola-blog/BlogPost/357835_a_359164]
-
simte cineva când în toate firile zidirii și în tot lucrul ce se întâmplă lui cugetă cu înțelegere și face socotire duhovnicește. Atunci, printr-o multă bună știință și dumnezeiască purtare de grijă, începe omul a se porni spre dumnezeiască dorire și deodată se îmbată cu dânsa ca și cu un vin. Și cu cât se nevoiește a viețui bine, și a se păzi și a lucra întru citire și întru rugăciuni, cu atât se împuternicește și adeverită se face în
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT BENEDICT GHIUŞ ?' TEOLOGUL SMERIT ŞI DUHOVNICUL ÎMBUNĂTĂŢIT DIN MAREA LAVRĂ A CERNICĂI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2359 din 16 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/357839_a_359168]
-
Învierii din Constantinopol) și Sfântul Simeon Noul Teolog (prin "Imnele dragostei divine" din aceeași cetate a Sfântului Constantin). Revelația este vedenia "Celui Vechi de Zile" de care s-a învrednicit Sfântul Prooroc Daniel, iar teologia este precum tâlcuirea de către bărbatul doririlor a înscrisului dumnezeiesc de pe pereții palatului lui Belșațar (Daniel 5, 24-29; 7, 9-15). Revelația este asemenea învierii câmpului plin cu oase omenești din vedenia Proorocului Iezechiel, iar teologia poate fi asemănată cu suirea Proorocului Avacum în turnul cel de veghe
DESPRE REVELAŢIA DUMNEZEIASCĂ ÎNTRE POSIBILITATE, REALITATE, EXISTENŢĂ, LUCRARE ŞI ISTORICITATE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342587_a_343916]
-
Și va alunga gândul tristeții. Arta Din uitate veacuri telurice, Monarhul Timp ne dezvăluie comori arhaice Ce-au devenit mărturii falnice: O frescă a curcubeelor cosmice, Ce înseninează mereu văzduhul Și izgonește din inimi amarul. În trecerea grăbită a anilor, Dorirea cât mai mare a astrelor, De a-și manifesta simțirile-n artă, A creat o superbă lume scurtă, Care a pus toată forța muzelor, Să inspire creativitatea stelelor. Măreția și splendoarea artelor, A stârnit admirația meteorilor, Ce-au căutat perfecțiunea
PARTEA II DIN VOLUMUL MASTI de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342962_a_344291]
-
eterne. Din nefericire și ură, din mizerie și idealitate visată, Eminescu a țesut în poezia sa o lume imaginară, o lume atât de ispititoare ca o realitate aievea ! Poezia sa este presărată cu cele mai rafinate culori, cu adâncimea simțirii, doririi și strălucirii geniale; din acest motiv ea va rămâne mereu iubită și înțeleasă. Eminescu este geniul sau sfântul literaturii române. El este un fel de punct absolut al ei. Eminescu este poetul care : ,, Ca păsări ce zboară Deasupra valurilor Trece
REGAL EMINESCIAN LA ICR BEIJING de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1858 din 01 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377483_a_378812]
-
pulberea lumii scântèie lumină mânii și trădări s-or schimba în iertare vor pleca spre amurguri toți cei ce dezbină să iubească-nvăța-va - din nou - fiecare... ...e-un vis de nerod și-nșelare de sine? păcat oar' să fie dorirea de bine...? GLUME DIN VIS... ascultă - ascultă-aurirea de vești: în poieni mugesc iarăși toți zimbrii domnești! venit-a dreptatea! - ieșiți la ferești! ...ucigașule sfetnic - un' te pitești? venit-a dreptatea! - voievozii-n cutremur Moșia vor iarăși s-o ia-n
OLIMPIADE FURATE (POEME) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2021 din 13 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380561_a_381890]
-
din vocea lor joasă/ în inimi, în gânduri, doar Alfa- Omega.../ și Craii suiră spre <>...// Brățara luminii le joacă pe glezne/ cu sprintene-ntreceri de mult întrecut-au.../ Pofti-i-aș s-adaste căci lung drum bătut-au.../ La țărmul doririi să-i poarte mai lesne,.../ Cometa se face când Cruce când iesle!...” (Virgil Maxim, Nuntașul Cerului.Ed. Sălajul S.R.L. Zalău, 1992) Lacrimile Suferințelor sunt izvorul haric ce brodează pe veșmântul sufletului creștin taina suferinței și a bucuriei Neamului în urcușul
LACRIMI, LANŢURI, CĂTUŞE ŞI COLINDE ÎN CUNUNĂ DE SÂNGE, SUFERINŢĂ ŞI BUCURII SFINTE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1819 din 24 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381038_a_382367]
-
Pr. Ilie Imbrescu, Căință pentru neamul meu- Poezii din Închisoare.Ed. Bonifaciu, București, 2000) Lacrimile Suferințelor au înflorit în poeme, în colinde, sub biciul cumplit al groazei, pe pânza sufletului, smulsă de cnutul urii viscerale, înmuiată în urzeala îndurării, resemnării, doririi, dăruirii, mărturisirii: „Prin colind le spunem tuturor/ Stelelor oprite în sobor/ că un ler și înc-un an apus,/ că-i cernit și straiul gerului/ Lerui, Doamne, lerui ler, lerui.// Anilor ce ni s-au frânt aici./ Lerui, ler, sub aștri
LACRIMI, LANŢURI, CĂTUŞE ŞI COLINDE ÎN CUNUNĂ DE SÂNGE, SUFERINŢĂ ŞI BUCURII SFINTE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1819 din 24 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381038_a_382367]