427 matches
-
orașul Vatra Dornei, când în jurul satului inițial se dezvoltaseră mai multe Dorne. Când austriecii au ocupat nord-vestul Moldovei, granița a fost trasată astfel încât o parte din Dorne au rămas la Austria, o parte au rămas la Moldova. Vechii locuitori din Dorne care făceau parte din Ocolul Câmpulungului Moldovenesc, se bucurau de privilegii date pe acte privilegiate de domnii Moldovei: - dreptul de liberă folosință a lemnului - dreptul de lăzuire - dreptul de morărit - dreptul de cârciumărit - dreptul de vânat și pescuitdreptul de a
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
după răscoala din 1805, au fugit în țara „turcească” (în Moldova), alții au fost arestați, judecați și condamnați. Până la urmă împăratul a dat o amnistie generală pentru a pune capăt împotrivirilor. Dar bejeniile au continuat: mai întâi se trece în Dornele rămase în Moldova și de acolo, fie se întorceau, fie plecau mai departe. în 1814 s-a semnalat emigrarea în Moldova a 27 de familii din Dorna și Dorna Candrenilor. încă din 1813, după cum se arată în documentele de cercetare
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
familii din Dorna și Dorna Candrenilor. încă din 1813, după cum se arată în documentele de cercetare întocmite de comisarii austrieci, au emigrat în Moldova 9 familii cu 33 de suflete, iar în 1814 și 33 familii cu 137 suflete din Dorna Candrenilor; în total în anii 1813 și 1814 au emigrat 76 de familii cu 346 suflete. Unul dintre cei care i-a îndemnat la trecerea graniței a fost Tănasi Candrea. Date exacte aveau din anul 1816 când, se spune, au
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cu 346 suflete. Unul dintre cei care i-a îndemnat la trecerea graniței a fost Tănasi Candrea. Date exacte aveau din anul 1816 când, se spune, au emigrat 85 de familii din Dorna și din Iacobeni. Câteva familii din zona Dornelor, sau cum și se spune „șara Dornelor”, trebuie să fi ajuns și în Lunca - Filipeni, care s-au unit cu familiile venite din alte sate din Bucovina. Cu toate că după răscoala din 1905, Imperiul habsburgică a renunțat la introducerea serviciului militar
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
i-a îndemnat la trecerea graniței a fost Tănasi Candrea. Date exacte aveau din anul 1816 când, se spune, au emigrat 85 de familii din Dorna și din Iacobeni. Câteva familii din zona Dornelor, sau cum și se spune „șara Dornelor”, trebuie să fi ajuns și în Lunca - Filipeni, care s-au unit cu familiile venite din alte sate din Bucovina. Cu toate că după răscoala din 1905, Imperiul habsburgică a renunțat la introducerea serviciului militar obligatoriu, prelungind termenul de scutire la „recutație
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de voluntari pentru a lupta împotriva împăratului francez Napoleon („Bătălia Națiunilor”, Leipzig, Germania unde Napoleon a fost înfrânt). Cererea de voluntari pentru armata austriacă a declanșat un val de emigrări în Moldova în 1813-1814, din toată Bucovina, inclusiv din zona Dornelor. Anexe Dicționar Băjenar, -i - persoană care își părăsește vremelnică casa, provincia sau patria din pricina invaziilor dușmane, a persecuțiilor politice sau a exploatării Zare - partea superioară a unei coline Din zare în zare: Din (de la) pârâu pânș în zare - modalitate de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
constau din îmbrăcăminte, alimente și bani, se adresau urări de sănătate, de norocă și bogăție. Unele ritualuri de consacrare, de recunoaștere prin încredințarea noului născut pământului, așezarea pe o piele de oaie, imaginând ideea de bogăție, obicei existent în zona Dornelor și adusă de bejenari în Lunca. După petrecerea numită cumetrie, duminica dimineața, nașa spăla copilul, îl scotea pe o bucată de pânăză albă numită crișmă, îl îmbrăca cu toate lucrurile noi, cumpărate de ea, după care chama pe cumătra mică
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
URECHE prezent la reuniunea de la Bunești a fost pentru cei prezenți o surpriză plăcută, deoarece autorul are studii destul de înalte, absolvind Facultatea de Sociologie - Psihologie și având volume proprii tipărite, totodată este membru al Asociației Scriitorilor și Artiștilor din Țara Dornelor, ceea ce îi dă o mare prestanță, dar îi creează importante obligații artistice mult mai pretențioase. A venit la Bunești însoțit de prietenul Ovidiu DONISĂ, poetul jandarm din Suceava. Urma prezentarea autorului local domnul Dumitru VIZITEU, un anonim ca poet, dar
TREI ANTOLOGII CU PRIETENI PARTEA A TREIA de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1734 din 30 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363343_a_364672]
-
de conducere. Eram hotărât să-i răsplătesc drăgălășenia regalând-o cu un prânz fastuos la un restaurant chinezesc, unul vestit prin aceste locuri, despre care auzisem numai laude. În timp ce ne îndreptăm spre orășelul acela plin de farmec din inimă ținutului dornelor am simțit nevoia de a-i destăinui țintă aventurii, mai ales că o sprânceană ridicată cam mult mă îngrijora de ceva vreme. Soția mea, de altfel că majoritatea, nu este o admiratoare a delicateselor și rafinamentelor culinare ale orientului, având
RESTAURANT EXOTIC de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 216 din 04 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/367360_a_368689]
-
aud//2. Într-o vară tăcuta noapte/ S-a răstit/ Un copil c-un lup în urmă/ Au fugit.// Refren” Membrii ansamblului poartă costume din pânză albă de in, cusute cu motive tradiționale florale și geometrice în culori vii. Ansamblul „Dorna Dorului” al Fundației Cultural-Artistice „Dorna Dorului” din Vatra Dornei a fost înființat în 1976 și este alcătuit din persoane cu profesii diferite: elevi, profesori, ingineri. Orchestra este compusă din instrumente tradiționale: fluier, ocarină, nai, cimpoi, vioară, contrabas, țambal, acordeon, trompetă
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
tăcuta noapte/ S-a răstit/ Un copil c-un lup în urmă/ Au fugit.// Refren” Membrii ansamblului poartă costume din pânză albă de in, cusute cu motive tradiționale florale și geometrice în culori vii. Ansamblul „Dorna Dorului” al Fundației Cultural-Artistice „Dorna Dorului” din Vatra Dornei a fost înființat în 1976 și este alcătuit din persoane cu profesii diferite: elevi, profesori, ingineri. Orchestra este compusă din instrumente tradiționale: fluier, ocarină, nai, cimpoi, vioară, contrabas, țambal, acordeon, trompetă, clarinet. Au un repertoriu de
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
pentru a merge la Vatra Dornei, locul de destinație. În cochetul autocar, Carmen verifica lista cu participanții la curs. - Bună dimineața, stimați colegi! Sînt încântată să ne vedem. Timp de o săptămână vom fi o familie. Sper că la Vatra Dornei vom avea vreme senină, să putem desfășura cursul de formatori în mijlocul naturii. Autocarul, cu cei douăzeci de profesori, se îndrepta spre frumoasa stațiune bucovineană. Parcă uitaseră toți că nu mai sînt studenți. Cântau, discutau, râdeau, bucuroși că lăsaseră în urmă
OCHII TĂI SÎNT ARIPILE ZBORULUI MEU de LILIANA TIREL în ediţia nr. 969 din 26 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364956_a_366285]
-
T. N. Viviana ∎ Caietele KAHUNEI - Mariana Vicky VÂRTOSU ∎ Sfeșnic în rugăciune - Traian VASILCĂU ∎ Lumina vie - Aurel VASILICĂ ∎ Prin păduri de gânduri - Ileana VEST ∎ Transcrierea fonetică a iubirii - Luminița ZAHARIA ∎ Catrenul cu povești - Narcis ZAHIU COLECȚIA LIRIK ***1. GHEORGHE VICOL* Vatra Dornei, Suceava: FRUNZE DE TRIFOI (tristih & senryu & haiku, A5 clapetat, 96 de pagini, carte în oglindă, ilustrațiile și coperta: ION PANDURU) La fel ca și clasicii poemului haiku japonez, multe dintre tristihurile autorului țintesc spre simplificare, spre esență, spre dezvăluirea clipei
NOI APARIȚII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – 12 MARTIE 2015 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1532 din 12 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365643_a_366972]
-
respectate câteva simboluri: calea (cărarea) rătăcită, crucea pascală, linia verticală și orizontală care semnifică viața, respectiv moartea, soarele sau steaua în opt colțuri, cârja ciobanului, spicul de grâu care înseamnă bogăție, rombul, linia dublă și alte motive geometrice. În bazinul Dornelor predomină motivele florale, în zona Moldovița sau Rădăuți motive geometrice, dar pe fonduri mai vii, colorate (roșu, verde, albastru, galben), motive zoomorfe și ouăle din lemn cu mărgele. Festivalul Ouălor are loc la Casa Florin Gheucă din Ciocănești, macheta festivalului
FESTIVALUL NATIONAL AL PASTRAVULUI, CIOCANESTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354982_a_356311]
-
căruia îi este dedicat romanul, care apare în situații neprevăzute, ca un înger păzitor al destinului prescris de Dumnezeu, destin ce glisează în spații mirifice de dincolo de Călimănel, pe culmile Bozieșului sau într-un areal mai mare al Bucovinei, al Dornelor și Ardealului. Caracterul oniric al întâmplărilor e mereu dublat de o realitate învăluită în voalul metaforei.Acest fapt deconspiră pe poetul Toader T.Ungureanu, autor a trei volume de poeme. În paginile acestui roman descoperim poeme de o sensibilitate maladivă
PROIECŢII ALCHIMICE ŞI EXPERIENŢE MAGICE ÎN ROMANUL DE DINCOLO DE NEGURI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355665_a_356994]
-
care așteaptă, prea iute pentru cei care se tem, prea lung pentru cei care se plâng, prea scurt pentru cei care sărbătoresc, dar, pentru cei ce iubesc, timpul este o eternitate... (WILLIAM SHAKESPEARE) (Gheorghe A. Stroia); * * * 6. GHEORGHE VICOL* VATRA DORNEI - SUCEAVA: REGATUL MIERLEI (100 de poezii pentru copii) Gheorghe Vicol, din pitoreasca zonă a Dornelor - ținut de legendă - și-a făcut un obicei din a oferi, atât micilor săi cititori, cât și tuturor celor care mai simt vibrând în suflet
FEBRUARIE 2017 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 2256 din 05 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370752_a_372081]
-
plâng, prea scurt pentru cei care sărbătoresc, dar, pentru cei ce iubesc, timpul este o eternitate... (WILLIAM SHAKESPEARE) (Gheorghe A. Stroia); * * * 6. GHEORGHE VICOL* VATRA DORNEI - SUCEAVA: REGATUL MIERLEI (100 de poezii pentru copii) Gheorghe Vicol, din pitoreasca zonă a Dornelor - ținut de legendă - și-a făcut un obicei din a oferi, atât micilor săi cititori, cât și tuturor celor care mai simt vibrând în suflet mările de nesomn ale Copilăriei, cu frecvență cel puțin anuală, un nou volum de poezie
FEBRUARIE 2017 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 2256 din 05 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370752_a_372081]
-
arăta deloc a fi de clasă! Compartimentul părea nemăturat de multă vreme iar tapiseria scaunelor arăta destul de murdară ca să nu spun altfel. Norocul a fost că am avut parteneri de călătorie deosebit de agreabili. Ajunși însă prin zona munților din țara Dornelor am simțit că suntem undeva pe la Polul Nord, astfel era de frig în compartimentul de clasa I. Însuși angajații CFR-ului care însoțeau vagonul umblau de colo, colo prin vagonul de clasă. Dar călătoria mea avea să aibă un final fericit
DRUMUL SPRE SUCEAVA de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1373 din 04 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/358551_a_359880]
-
care s-a ocupat de organizarea lansării de carte în condiții excelente, pe lângă proiectarea, organizarea și desfășurarea bogatului program de tabără. Acestea au fost împrejurările ori întâmplările care mi-au permis să plec în Bucovina, acolo unde imaginea localității Vatra Dornei și ale zonei în care era situată m-au covârșit prin frumusețe și inedit. Mă aflam în anul 1965 și, ca pentru a-mi împlini dorința, întâmplarea ori destinul au făcut să revin în 1979, când am reușit să văd
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1373 din 04 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/358547_a_359876]
-
serial de neratat. Chit că nu dai doi bani pe personaje, măcar stai să caști gura pur turistic la spectaculosul regiunilor muntoase și iernatice (Winterfell, Castle Black), deșertul dominat de Dothraki, clima cvasimediteraneeană din King's Landing, peisajul tropical din Dorne, recile și ploioasele Insule de Fier și tot așa. Serialul e, din punct de vedere geografic, un bufet cu câte ceva pentru fiecare, creat să alimenteze orice poftă de exotic, cu atât mai mult cu cât ai și privilegiul unei călătorii
Nouă motive pentru care suntem fascinați de „Game of Thrones” () [Corola-blog/BlogPost/338154_a_339483]
-
la Mănăstirea”Acoperământul Maicii Domnului- Dorna Arini “, după ce grupul a vizitat frumoasa Stațiune balneoclimaterică Vatra Dornei, unde am fost cazați în confortabile chili. La mănăstire ne-a întâmpinat maica stareță Siluana, care ne-a informat că pe teritorul actualei comune Dorna Arini a existat o vatră monahală, întemeiată de Cuviosul Chiriac, ucenic al Sihastrului Daniil Sihastru de Voroneț. Actuala mănăstire a fost ridicată, în anul 1999, de Înaltpreasfințitul Teodosie, păstor ai credincioșilor al străvechiului Scaun de la Tomis, fiu al meleagurilor Dorna
BISERICILE ȘI MĂNĂSTIRILE TEZAURE DE ISTORIE ȘI VETRE DE CULTURĂ, REPORTAJ DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378299_a_379628]
-
poți aștepta o lună pana vin eu în practică, așa că te rog foarte mult încearcă să mergi neapărat și cît mai repede la doctor, ai putea face cancer și mi-e tare frică - te rog din suflet, poate la Vatră Dornei vei reuși să mergi - dar tu ști mai bine, si toate șunt numai din vina mea, știu, numai eu șunt vinovat, vrei acuma să mă împovărezi pentru mai multe motive ale tale pe care le înțeleg, frica-i mare...,, ,,... dar
PETIŢIE CĂTRE VREMURILE ODIOASE XIV de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 1284 din 07 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371273_a_372602]
-
Clusium, Cluj-Napoca, 1997; - Academia șoriceilor - proze pentru copii, Editura Clusium, Cluj-Napoca, 1998; - Catedrala - poezii pentru copii, Editura Mușatinii, Suceava, 1998; - Regele iepurilor - poezii pentru copii, Editura Mușatinii, Suceava, 1998; - Poveștile lui Nicușor - versuri, Editura Mușatinii, Suceava, 1999; - Legende din Țara Dornelor, Editura Cuvântul nostru, Suceava, 1999; - Să știi, puiule de om ! - poezii pentru copii, Editura Cuvântul nostru, Suceava,1999; - Coroana de aur - poveste în versuri, Editura Mușatinii, Suceava, 2001; - Catedrala Sfânta treime între ziua împlinirii și început de ctitorie duhovnicească,Editura
CURRICULUM VITAE de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371942_a_373271]
-
2003; - Premiul pentru literatură pentru copii - Societatea Scriitorilor Bucovineni, Suceava, 2004, - Medalia aniversară a Fundației Culturale a Bucovinei, Suceava, 2004; - Premiul pentru literatură pentru copii - Fundația Culturală a Bucovinei, Suceava, 2004; - Diplomă de excelență - Asociația Scriitorilor și Artiștilor din Țara Dornelor, Vatra Dornei, 2004; - Diplomă pentru participare la simpozionul interjudețean „La Putna lumina nu s-a stins” - Inspectoratul Școlar Județean Suceava, 2004; - Titlul de „Cetățean de Onoare” al comunei Ciocănești - Primăria comunei Ciocănești, 2005; - Diplomă de Excelență - Primăria Dorna Arini, 2005
CURRICULUM VITAE de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371942_a_373271]
-
Titlul de „Cetățean de Onoare” al comunei Ciocănești - Primăria comunei Ciocănești, 2005; - Diplomă de Excelență - Primăria Dorna Arini, 2005; - Premiul III la concursul național de poezie religioasă „Daniil Tudor”, 2006; - Premiul de Excelență al Asociației Scriitorilor și Artiștilor din Țara Dornelor, Vatra Dornei, 2006; -Premiul pentru literatură pentru copii - Societatea Scriitorilor Bucovineni, Suceava, 2006; - Diplomă de Excelență - pentru promovarea culturii, Ciocănești, 2007; - Diplomă de Excelență, Ciocănești, 2008; - Mențiune - concursul național de creație (povești) „Ion Creangă”, Iași, 2009; - Mențiune - concursul de creație
CURRICULUM VITAE de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371942_a_373271]