39 matches
-
vornic. Dreptul de a avea sigiliu și vornic sau primar este dobândit abia în anul 1823, dar localitatea continuă să existe sub suzeranitatea vornicului de Câmpulung până în 1853. În anii de după 1853 surse scrise ale istoriei locale pomenesc despre răscoalele dornenilor împotriva recrutării cu sila, despre construcția în 1830 a Podului Armeanului care traversa Râul Bistrița în zona Chilia și despre nenumărate persecuții la care au fost supuși locuitorii ținutului Dornei de către stăpânirea habsburgică. În anul 1848, în perioada când primar
Vatra Dornei () [Corola-website/Science/297022_a_298351]
-
despre nenumărate persecuții la care au fost supuși locuitorii ținutului Dornei de către stăpânirea habsburgică. În anul 1848, în perioada când primar este George Burcă, se construiește în locul actualului pod de la piață, un pod care s-a numit „al vicilicilor” (participanții dorneni la evenimentele revoluționare de la sfârșitul secolului al XVIII-lea). Un an mai târziu, în 1849, Bucovina este dezlipită de Galiția și ridicată la rangul de ducat. Această acțiune a permis ridicarea satului Dorna la rangul de târg în 1855 și
Vatra Dornei () [Corola-website/Science/297022_a_298351]
-
actele oficiale ale stăpânirii habsburgice sub numele Vatra Dornei. În același an, la 9 septembrie, se înființează la Vatra Dornei Oficiul Mixt de Județ Dorna, similar cu Instituția Prefecturii. În anii următori istoria locului pomenește tot mai des despre nemulțumirile dornenilor, despre înfățișările lor cu plângeri la împăratul Franz Joseph al Austriei, despre implicarea unor mari personalități ale vremii, precum Eudoxiu Hurmuzachi, în lupta lor pentru emancipare socială și administrativă. În anul 1868 se creează Prefectura Câmpulungului, iar după 1872, când
Vatra Dornei () [Corola-website/Science/297022_a_298351]
-
al lotului de sanie al Republicii Moldova. El a făcut parte din delegația Republicii Moldova la Jocurile Olimpice de iarnă de la Salt Lake City (2002), clasându-se pe locul 38 în proba individuală de sanie. Ulterior, el a contribuit la legitimarea tânărului sănier dornean Bogdan Macovei în lotul național al Republicii Moldova, acesta fiind antrenat de Ioan Apostol. Întrebat de ce a ales să concureze pentru Republica Moldova și nu pentru România, sportivul Bogdan Macovei a afirmat: ""Am ajuns să particip pentru Moldova datorită lui Liviu Cepoi
Liviu Cepoi () [Corola-website/Science/318747_a_320076]
-
apoi cursuri la "Școala Populară de Artă" din Iași. După anul 1960 a început să-și cultive talentul prin studii libere cu Alexandru Cristea la gravură și cu George Löwendal, Mihai Cămăruț, Adrian Podoleanu și Victor Mihăilescu-Craiu la pictură. Pictorul dornean a debutat cu premiul I la Expoziția concurs "Ștefan cel Mare" din Suceava (1958). După zece ani de la debut a devenit membru fondator al "Fondului Plastic" din Iași (U.A.P.). Vizitele cu caracter de documentare, întreprinse în Bulgaria și Turcia
Grigore Ursu () [Corola-website/Science/321446_a_322775]
-
Lucrările sale prezentate la expozițiile internaționale: Moscova (1958), Londra (1959), Gian Carlo Barbarodo, San Marco și Veneția - Italia (1964); Cernăuți - Bucovina (1974), Toronto - Canada (1992) reprezintă tot atâtea argumente ce susțin incontestabil valoarea operei sale. O parte dintre lucrările pictorului dornean au fost înregistrate în patrimoniul muzeelor din Iași, Suceava și Vatra Dornei, altele se găsesc în numeroase colecții particulare din țară și din afara granițelor ei. este, după cum el însuși mărturisea, un pictor al sincerității și al nativității surprinse în diferitele
Grigore Ursu () [Corola-website/Science/321446_a_322775]
-
din ce în ce mai greu față cerințelor acestor enoriași. Devenise necesar ca un preot să stea permanent în mijlocul credincioșilor din Vatra Dornei. Astfel, în anul 1911, la cererea credincioșilor din Vatra Dornei, Józef Bilczewski, arhiepiscopul de Lemberg (1900-1923), a hotărât desprinderea comunității catolice dornene din Parohia Iacobeni și înființarea Parohiei Vatra Dornei. Primul paroh a fost desemnat pr. Joseph Ettmayr, care a sosit aici la 12 august 1913. Izbucnirea Primului Război Mondial (1914) a transformat Bucovina în treatru de război între armatele germane și austriece pe
Biserica romano-catolică din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323537_a_324866]
-
Jura a fost anchetat de mai multe ori de securitate, fiind torturat. S-a îmbolnăvit și a fost internat la o clinică din Cluj, dar a murit la 9 decembrie 1949 în împrejurări neclare. În anii următori, de pastorația credincioșilor dorneni s-au ocupat preoții parohi Leopold Nestmann (1949-1951), Leopold Hohenecker (1951-1959) și Eduard Kozanowski (1959-1969), fără ca Parohia Vatra Dornei să iasă de sub aadministrarea Parohiei Câmpulung Moldovenesc. Abia în anul 1967 Parohia Vatra Dornei a fost recunoscută de stat, devenind parohie
Biserica romano-catolică din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323537_a_324866]
-
achite despăgubiri pentru fiecare clădire în parte, inclusiv pentru terenurile și pădurile germanilor care au emigrat. Printr-un proces-verbal, statul român a preluat biserica evanghelică. Ea a fost lăsată în părăsire pentru o perioadă. În anul 1947, la intervenția preoților dorneni pe lângă autoritățile de stat, fosta biserică luterană a fost dată de statul român spre folosință comunității ortodoxe din Vatra Dornei, ea trecând în patrimoniul Mitropoliei Moldovei și Sucevei. La acel moment, credincioșii ortodocși din localitate aveau doar o biserică de
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323545_a_324874]
-
plin cu rachiu, că se lasă de băut. Butoiul a fost blestemat și îngropat la o răspântie de drumuri, în sunetele buciumelor și bubuitul pistoalelor. Pe locul unde a fost îngropat butoiul s-a ridicat un monument care să amintească dornenilor de acest eveniment. În ziarul "Deșteptarea" din Cernăuți a fost publicată următoarea știre: ""Din Vatra Dornei primim știrea ca toți frații noștri de acolo s-au lăsat de băuturile cele otrăvitoare și trei români, anume George Boancheș, Toader a lui
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323545_a_324874]
-
Deșteptarea" din Cernăuți a fost publicată următoarea știre: ""Din Vatra Dornei primim știrea ca toți frații noștri de acolo s-au lăsat de băuturile cele otrăvitoare și trei români, anume George Boancheș, Toader a lui Istrati Nacu și Toader Lucasievici. Dornenii au mai ridicat o cruce tare frumoasă de piatră care, după slujba cu sobor, a fost sfințită cu mare pompă. Pe cruce a fost scris: spre memoria părăsirii băuturei rachiului"". În anii '60 ai secolului al XX-lea, un secretar
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323545_a_324874]
-
comunității ortodoxe din oraș. Biserica a începută să fie frecventată de credincioșii ortodocși români. Până în anul 1980 s-au efectuat mai multe lucrări de reparații și renovări, prin osteneala preotului Gavril Cîrstean (paroh de Vatra Dornei) și cu sprijinul credincioșilor dorneni (printre care s-au evidențiat credincioșii Ungureanu, Savin și Rahila Jusca). Lăcașul de cult a fost resfințit la 26 octombrie 1980 de către Adrian Hrițcu "Botoșăneanul", episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iașilor. În cuvântul de învățătură rostit cu acel prilej episcopul a afirmat
Biserica Sfântul Ilie din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323572_a_324901]
-
prefectului de Suceava, Orest Onofrei, a primarului de Vatra Dornei, Constantin Huțanu, a preoților ortodocși Marius Maghercă și Constantin Vârlan. Cu acest prilej, primarul Constantin Huțanu a solicitat Federației Comunităților Evreiești din România să i se alăture în demersurile municipalității dornene pentru salvarea Templului Mare, monument arhitectonic, care avea nevoie de restaurare. În anul 2007, ca urmare a strategiei privind păstrarea moștenirii iudaice, care face parte din patrimoniul național al României, Ministerul Culturii și Cultelor a elaborat un proiect de Hotărâre
Templul Mare din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323623_a_324952]
-
cheltuit sume imense pentru tablă și subzidire. În anul 1998, la inițiativa primarului Ioan Moraru, Consiliul Local al municipiului Vatra Dornei a decis înființarea Fundației "Cazinoul Vatra Dornei" cu scopul de a găsi resurse financiare necesare restaurării și consolidării cazinoului dornean. În ianuarie 2003, Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților, în calitate de administrator juridic al Fondului Bisericesc Ortodox Român din Bucovina, a revendicat clădirea cazinoului. , clădirea Secției de Boli Infecțioase și un alt imobil aflat la baza dealului Runc au fost retrocedate Arhiepiscopiei Sucevei
Cazinoul din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/322290_a_323619]