61 matches
-
6 decembrie 161. Până în 1922, se aplică principiul coeducației în cadrul școlii, astfel că în toate clasele populația școlară este mixtă. Ulterior, fetele se vor instrui doar în particular sau la forma fără frecvență. Printre cei dintâi elevi se numără și dorohoieni, "primii soli", a căror prezență la Siret a demonstrat "inexistența granițelor de odinioară", precum și faptul că în Bucovina începea să pătrundă cultura românească 162. În 1928, trecerea la liceu cu șapte clase conform noii legi a învățământului este anevoioasă, fiind
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
și de către președinții cercurilor studențești din provincie. Astfel, solicitări de fonduri sunt depuse de Petru Goilav, președintele Cercului studenților botoșăneni "Nicolae Iorga" din cadrul Universității din Cernăuți sau de Mina Dimitriu, președintele Cercului studențesc "Mihai Eminescu" din Iași183. Președintele cercului studențesc dorohoian din Iași, Teodor Mociulschi, obținea, în 1928, de la prefectura județului fonduri pentru întreținerea căminului studențesc și a bibliotecii 184, în timp ce reprezentantului studenților dorohoieni din București i se repartiza suma de 5000 lei pentru ajutorarea membrilor cercului 185. Pentru studierea populației
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Universității din Cernăuți sau de Mina Dimitriu, președintele Cercului studențesc "Mihai Eminescu" din Iași183. Președintele cercului studențesc dorohoian din Iași, Teodor Mociulschi, obținea, în 1928, de la prefectura județului fonduri pentru întreținerea căminului studențesc și a bibliotecii 184, în timp ce reprezentantului studenților dorohoieni din București i se repartiza suma de 5000 lei pentru ajutorarea membrilor cercului 185. Pentru studierea populației școlare înmatriculate la studii secundare în deceniile interbelice, incluzând elevi înscriși în fiecare din clasele liceului, materialele au fost mai bogate, grupul fiind
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
adresate de către studenții de la diferite facultăți, Prefecturii județelor Botoșani și Dorohoi. Suport financiar era solicitat de multe ori și de către asociații studențești, precum: Centrul regional al studenților evrei Botoșani, Cercul studențesc "Nicolae Iorga" Botoșani, Cercul studențesc "Mihai Eminescu", Cercul studențesc dorohoian 196. De altfel, pentru toți tinerii din țară, anii de studenție erau marcați de taxele împovărătoare, dar și de preocuparea redusă a statului de a asigura condiții de studiu și apoi, locuri de muncă 197. Continuând analiza pe aceste coordonate
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
capitală 209. Pentru unii elevi, o atracție deosebită a exercitat-o și publicistica, presa locală devenind scena de debut. Este și cazul scriitorului Sașa Pană, al cărui prim articol apare în 1920, în Gazeta Dorohoiului ("Circulația pe CFR. Cum călătoresc dorohoienii"), unde critică tranșant rețeaua feroviară locală 210. Și concursurile organizate de Tinerimea Română, în care s-au implicat elevi din toate liceele moldovenești, au conferit elevilor posibilitatea de a-și promova primele creații. Spre exemplu, arhiva Liceului de fete Regina
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Presa centrală a atacat atât caracterul modernist al unei mișcări literare conduse de evrei, dar și provincialismul inițial al publicației. În memoriile sale, Sașa Pană inventaria săgețile acide: "dacă aveți 3 lei, cumpărați revista Unu, organul de luptă literară al dorohoienilor. Veți râde." (Noica, în Ultima oră, 1929); Prada gândului nota că Unu apare sub direcția unui doctor de la Mărcuța; chiar și periodicul dorohoian Moldova literară recomanda cititorilor "să tragă de lanț, după întrebuințare"31. În aceeași tonalitate se exprimau și
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Sașa Pană inventaria săgețile acide: "dacă aveți 3 lei, cumpărați revista Unu, organul de luptă literară al dorohoienilor. Veți râde." (Noica, în Ultima oră, 1929); Prada gândului nota că Unu apare sub direcția unui doctor de la Mărcuța; chiar și periodicul dorohoian Moldova literară recomanda cititorilor "să tragă de lanț, după întrebuințare"31. În aceeași tonalitate se exprimau și redactorii de la Cuvântul, Falanga, Viața literară, Adevărul literar și artistic. Așadar, chiar și atunci când o grupare locală nu s-a limitat la explorarea
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
interbelice nu poate fi vorba de pătrunderea în centrul vieții culturale a unei grupări consolidate, ci eventual doar a unor figuri individuale, aceasta ar sugera eșecul strategiei localismului. Excepție ar face gruparea avangardistă de la Unu, dar debutul acesteia pe meleagurile dorohoiene s-a datorat originii inițiatorilor cărora provincia le-a facilitat tipărirea primelor numere. Nu poate fi vorba deci de o grupare modernistă avidă de explorarea localului, avangardiștii înscriindu-se în "lupta" pentru demontarea canoanelor literare, și nu în promovarea unui
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Revista Moldovei, Adevărul literar și artistic, Junimea literară, Gândirea unde publică articole legate de situația învățământului românesc. Este autor al lucrărilor: Bon de talpă. Satiră de moravuri din România mică, Sinteza cunoștințelor de bacalaureat, 1929. 19. Calinic Istrate (1892-1941), învățător dorohoian, publicist, cu preocupări muzeografice și arheologice, fondează în 1918 revista dorohoiană Primăvara. Colaborează în presa vremii și este autor de lucrări monografice: Prin satul Hașdeilor, Monografia orașului Hotin, Monografia târgului Noua Suliță, ș.a. 20. Gabriela Leonărdescu (1877-1938), profesor, director al
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
articole legate de situația învățământului românesc. Este autor al lucrărilor: Bon de talpă. Satiră de moravuri din România mică, Sinteza cunoștințelor de bacalaureat, 1929. 19. Calinic Istrate (1892-1941), învățător dorohoian, publicist, cu preocupări muzeografice și arheologice, fondează în 1918 revista dorohoiană Primăvara. Colaborează în presa vremii și este autor de lucrări monografice: Prin satul Hașdeilor, Monografia orașului Hotin, Monografia târgului Noua Suliță, ș.a. 20. Gabriela Leonărdescu (1877-1938), profesor, director al Școlii secundare de fete "Carmen Sylva", licențiată în Litere la Iași
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Liceului Laurian în deceniile interbelice, a depus o bogată activitate culturală în cadrul Ligii Culturale și al Ateneului. Este autor de manuale și de articole de pedagogie publicate în Revista Moldovei, Revista generală a învățământului ș.a. 22. Petru Manoliu (1903-1976), scriitor dorohoian licențiat în Litere la București, editează în 1928 la Botoșani revista Pământul și colaborează în presa vremii, incluzând și Revista Moldovei. Este autor al romanelor Rabbi Haies Reful - frescă a provinciei moldovenești (1935), Tezaur bolnav (1936), Moartea nimănui (1939), Domnița
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Alb-Negru. 24. Ioan B. Missir (1890-1945), avocat, scriitor, absolvent al Liceului "Laurian" și licențiat în drept la Iași, publică articole în Crai nou și romanul premiat în 1933, Fata moartă, apărut în cinci ediții până în 1954. 25. Moldov (1907-1966), scriitor dorohoian, autodidact, este unul dintre membrii fondatori ai revistei de avangardă literară, Unu. 26. Eugen Neculau (1900-1974), absolvent al Liceului "Laurian" și al Facultății de Drept de la Iași, avocat în Baroul Botoșani până în 1929 și suplinitor la catedra de franceză a
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Eu. 28. Sașa Pană (1902-1981), scriitor, medic militar, cu studii primare și gimnaziale la Dorohoi, inițiază în târgul natal mișcarea și revista avangardistă Unu, în 1928, pe care o va muta ulterior în capitală. Colaborează cu articole și în presa dorohoiană, debutând în Gazeta Dorohoiului. Este autor de proză, lirică și memorialistică. 29. Mihail Grigore Poslușnicu (1871-1936), născut la Suceava, cu studii liceale și universitare la Iași, este profesor de muzică la Liceul "Laurian" din Botoșani, publicist și compozitor. În 1924
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
cu un oarecare impact în literatura contemporană. Lovinescu face referiri la șase scriitori ale căror creații sunt puse sub lupa criticii, iar Călinescu alocă spațiu doar pentru patru nume în cadrul istoriei literaturii românești. De o apreciere pozitivă se bucură scriitorul dorohoian Petru Manoliu, considerat de Lovinescu "unul din eseiștii cei mai dotați ai noii generații literare", pentru care "elementul nativ", reprezentat de cadrul târgului botoșănean își pune amprenta în mod fericit 14. Și scriitorul Ludovic Dauș este apreciat pentru romanele scrise
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Botoșanii de odinioară. Scene și personaje dintr-o lume care a fost, C.S.I.E.R., Botoșani, 2001 ***, L-au cunoscut pe Dumitru Furtună. Antologie, Editura Geea, Botoșani, 1996. Amarandei, Gheorghe, Dorohoiul istoric și cultural. Evocări, Editura Quadrat, Botoșani, 1999. Amarandei, Gheorghe, Periodice dorohoiene, vol. II, 1919-1944, Editura Axa, Botoșani, 2001. Capră, D., Liceul "Grigore Ghica V. V." din Dorohoiu. Istoricul în scurt și darea de seamă pe anii școlari 1921-1922 și 1922-1923 cu prilejul transformării gimnaziului în liceu. Ciubotaru, Ștefan, Istoria învățământului din județele
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
et. al.), Dorohoi 600. File de monografie, Editura Tipo-And, Dorohoi, 2007, p. 428. 28 În Gazeta Dorohoiului, VII, nr. 24, 1924. 29 Ș. Ciubotaru, Pagini culturale botoșănene..., p. 168. 30 În Vestitorul, I, nr. 28, 1929. 31 Gheorghe Amarandei, Periodice dorohoiene, vol. II, 1919-1944, Editura Axa, Botoșani, 2001, p. 28. 32 Ibidem, p. 75. 33 V. Coțofrei, Dorohoi 600..., p. 454. 34 I. Simionescu, Orașe din România..., p. 134. 35 Apud Vasile Nistoreasa, Fălticeni. Repere în timp, Editura Accent Print, Suceava
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
publicitatea era condusă cu grijă; se făcea nu numai reclamă comercială, ci se punea suflet pentru informarea bibliografă și bibliofilă, semnalând orice noutate în domeniu: apariția revistei literare Orizont la Cernăuți în iunie 1939, ori Cuvântul nostru, organul Asociației învățătorilor dorohoieni înainte de Crăciunul anului 1938. 135 * Observatorul, ziarul de la Dorohoi al domnului George D. Râncu a împlinit numărul 100. În același timp, directorul său sărbătorește 10 ani de activitate gazetărească, 10 ani de muncă fără preget, de zbucium și vis. Aniversarea
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
în timpul primăverii și a ploilor. Sistematic, de ani și ani de zile, se cheltuesc bani, și totuși în gospodăria aceasta a județului drumurile sunt într-o stare de sălbăticie africană. Un singur lucru a găsit cu cale să facă administrația dorohoiană, în vremea din urmă. A așezat la cruci de drumuri table cu inscripția: "țineți dreapta". Fac un efect ciudat aceste table așezate la drumuri care nu sunt drumuri. Dar asta a făcut-o prefectul de când are prefectura automobil, spre a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
care acesta le-a făcut în Dorohoi. A.C.Cuza a fost rudă apropiată cu primarul orașului Dorohoi, Coroi, iar în anul 1919, profesorul A.C.Cuza a fost deputat de Dorohoi. Corneliu Zelea Codreanu a legat relații de prietenie cu studenți dorohoieni, precum Octav Guțic, Vasile Isăceanu, Jean Popescu. Județul și orașul Dorohoi avea un număr mare de evrei. Vizibilitatea evreilor în viața economică a orașului, efervescența activității organizațiilor sioniste evreiești după anii 1920, au făcut ca propaganda cu caracter antievreesc, desfășurată
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
avut loc extinderea și consolidarea organizatorică a organizațiilor legionarilor în județul Dorohoi. Mișcarea legionară nu devine vizibilă la nivelul orașului Dorohoi, unde exista o puternică organizație a Ligii Apărării Național Creștine condusă de avocatul Marcel Adam, în schimb, prin studenții dorohoieni, legionarii 75 desfășoară o energică activitate de propagandă în lumea satelor. Direcția Generală de Poliție Cernăuți, într-o Notă informativă nr.1077/1932, face referire la înființarea unei legiuni de tineri fanatici la dispoziția lui Corneliu Zelea Codreanu, organizați militărește
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
Actualmente, din cauza pauperizării evreilor datorită guvernărilor rasiste, sarcina comitetului este mare, având de suportat cheltuieli urgente pentru asistența celor nevoiași. Situația populației evreiești din oraș: familii băștinașe 1622, cu număr de suflete 4114; familii evacuate 145 cu 353 de suflete. Dorohoieni repatriați din Transnistria 2665, întorși de la muncă obligatorie din detașamentele externe 765, familii ale căror susținători sunt la muncă obligatorie sunt 62, eliberați din lagăre și închisori 32. Despre cei întorși de la muncă spune că sunt extenuați, lipsiți de haine
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
hrana zilnică a acestor 2000 de persoane, care iau masa la cele cinci cantine organizate, se cheltuiește zilnic 20000 lei, pentru doar jumătate de pâine pe zi, două ciorbe pe zi și lapte pentru 300 de copii. Din donațiile evreilor dorohoieni nu se mai pot acoperi sumele necesare, ei dau cu jertfă suma de 80000 lei lunar. Avem nevoie de ajutor pentru a oferi o hrană atât de redusă, altfel trebuie să închidem cele cinci cantine. În afara cheltuielilor pentru hrană, mai
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
Fond Poliția Dorohoi, ds.313/1942, f.546. 307 câteva sute de autorizații de stabilire în orașul Moghilev, deci 1000 de persoane puse la adăpost. A urmat înjghebarea câtorva colonii în împrejurimile Moghilevului, la Branete, Tropova, Sadova, formate din evrei dorohoieni. Din punct de vedere al intereselor generale nu trebuie uitată reglementarea și organizarea biroului muncii în Moghilev. Avocatul Danilov a fost acela care a pus capăt unei stări de haos și disperare. El a pus bazele biroului coordonării muncii care
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
stări de haos și disperare. El a pus bazele biroului coordonării muncii care furniza după norme stabilite mână de lucru întreprinderilor și autorităților, aceasta constituind o stabilitate pentru cei încadrați în procesul de muncă. Au fost evacuați 3000 de evrei dorohoieni în lagărul de la Peciora, Danilov a intervenit și a obținut o amânare, salvând 1700 de suflete ce urmau să fie trimiși la moarte”1089. Într-un alt raport se spune că, „la 20 noiembrie 1941, un grup de evrei din
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
apanaj al Conducătorului statului ci, o aveau în virtutea legilor existente și alte instituții. La 5 ianuarie 1942, Oficiul Județean Dorohoi se adresează Centralei evreilor din București pentru repatrierea evreilor din Dorohoi. În răspunsul Centralei se spune că: „în ce privește reîntoarerea evreilor dorohoieni s-au făcut toate demersurile pentru o favorabilă rezolvare. Centrala noastră are în atentă preocupare această dureroasă problemă și depune toate eforturile ca ea să fie rezolvată cu un moment mai devreme”1116. De altfel, Centrala evreilor din România a
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]