61 matches
-
Expoziția de pictură, sculptură grafică de la Sala Victoria a Galeriilor Cupola Iași și la Salonul 1972 - pictură, sculptură, grafică a Filialei Iași a U.A.P; 1974-1975„Țăranul român în plastica românească” de la Muzeul de artă Iași; 1975"Artiști plastici dorohoieni" de la Dorohoi; 1979Expoziție de artă plastică organizată la Sala Victoria și Galeriile de artă Cupola din Iași și la Salonul ’72 - pictură, sculptură, grafică; 1995 - „Artiști ieșeni contemporani” de la Teatrul Național București; 2000Salonul „ARTIS 2000” de la Muzeul de artă Iași
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
bietul s-a prăpădit chiar în acel moment. Dispariția lui coincizînd, culmea!, cu cea a vechii Academii ieșene de Artă. Neșansă. La București, nu aveam cum răzbate și atunci mi-am zis să aleg ceva la Iași, oraș mirific pentru dorohoianul neieșit încă în lumea mare și atît de apropiat de emblematicul Dorohoi. Și pentru că, în clandestinitate, mai comisesem mici incesturi literare, am ales literele. Deci, prima intenție a fost tot pictura. Da. Cum te naști... Dovadă: după absolvire, nu m-
Val Gheorghiu : "Mă bucur de această flanare benevolă, în spirit, pe trotuar" by Liviu Antonesei () [Corola-journal/Journalistic/16101_a_17426]
-
înțelegător. Ostilitatea era explicabilă. În primul rând inerția, opunera la înnoire, ghiuleaua care trage înapoi, într-un cuvânt conservatorismul, marele dușman al mersului înainte. Dar și conținutul era provocator. Iată ce comunica Ion Călugăru într-un mesaj adresat concetățenilor săi dorohoieni și dat în reședința sa de vară, la 30 mai 1928: Sunteți raci-aluzie la stema județului Dorohoi, un rac. Sunteți gușați etc.[...] Iată manifestul cu care a pornit la drum unu: cetitor, deparazitează-ți creierul! strigăt de timpan avion t
A doua oară unu by Cristi Avram () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92915]
-
p. Chr. n. 123456789000000000000000 kg. sau îngrașă șobolanii scribi acțibilduri sterilitate amanita muscaria eftimihalachisme brontozauri huooooooooooooooo combină verb abcdefghijklmnopqrstuvwxyz = artă ritm viteză neprevăzut granit guttenberg reînvii" (Fragmente din lucrarea autobiografică Născut în `02 a lui Sașa Pană.) Istoria vieții literare dorohoiene se leagă de primele zece numere ale revistei, aceasta apărând ulterior în București. La începuturi, tirajul cuprindea 100 de exemplare, pentru ca la ultimele numere să se ajungă la 500 de exemplare. Numărul 18 al revistei n-a fost niciodată publicat
A doua oară unu by Cristi Avram () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92915]
-
melomanul, inginerul, gânditorul de mamuți industriali, omul de lume, îndrăgostit de frumos, călătorul de jur împrejurul planetei Pământ și îndureratul ce asistă astăzi la spulberarea visurilor mărețe de îmbelșugare a României, în care se investise atâtea speranțe (vândute astăzi la fier vechi), dorohoianul din Țara de Sus a Moldovei, apărut pe lume pe plaiurile lui Enescu și a profesorului Romanescu (încă vorbind frumos la lansări de cărți medicale și nu numai), a luat lira din Panteonul celor blestemați să cânte trecerea petrecerea, i-
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93031]
-
la marile personalități devine pentru Gheorgh e Gh . Covatariu un bun prilej de reluare a unor astfel de nume și oameni, el reușind să-i portretizeze și să-i facă să rămână cu statui care amplifică mândria nu numai a dorohoienilor, ci a oricărui român, atunci când citesc despre Ștefan cel M are, Alexandru cel Bun, Alexandru Ioan Cuza, Dimitrie Cantemir, Mihail Kogălniceanu, Ion Creangă, Mihai Eminescu, George Enescu, Ion Pillat, Ion Păun Pincio, Dumitru Furtună, ca să ajungă la străzi cu nume
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
din orașul nostru și unii din satele vecine cu orașul Dorohoi și nu au fost făcute de adevărații comuniști, cum cred alții.” Tot pe ntru cei care nu știu să aprecieze corect lucrurile, adaugă: „produsele realizate de muncitorii din unitățile dorohoiene, blocurile, drumurile și podurile, trotuarele ce au apărut în acei ani au consumat tone de sudoare.” Deci, „frumusețea Dorohoiului, ca a oricărei alte localități, se întreține și cu obiectivele care s-au realizat în acei ani” - ne spune încă odată
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
cuvântului scris cu magia ispitei. * La 6 octombrie 2007, în sala de festivități a Consiliului municipal Dorohoi, în prezența a peste 200 de oameni, prezenți la aniversarea a 600 de ani de atestare documentară a localității, în calitate și de dorohoian invitat Augustin Eden - Valerian Țopa le-a comunicat participanților cvadropoemele sale, omagiu adus localității natale al cărei cetățean de onoare se numește. Printre cei care i le-au solicitat s-a numărat și subsemnatul. Expediindu-mi-le mi-a comunicat
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
Bârlad, nr. 2‐3 - septembrie 1970. Ioan C. Dimitriu - Bârlad, născut la 17 mai 1890 în Bârlad, unde urmează Liceul Codreanu, apoi în anii 1907 - 1910 urmează Academia de Arte Frumoase din București * 36 Breslașul Breslașul, organ independent al meseriașilor dorohoieni, apare de două ori pe lună, sub direcția unui comitet, începând din octombrie 1909, cu următoarele ziceri alăturate frontispiciului: „Prin muncă la belșug"; „Prin citire la lumină", dar și povața: „Nu e totdeauna bine să spunem tot ce avem pe
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
193312. Și la teatrul Unirea au loc diferite manifestări culturale, precum șezătoarea literară consemnată de presă în decembrie 1929, la care participă Ion Minulescu și Jules Cazaban. În deschidere, profesorul Tiberiu Crudu delectează publicul cu câteva considerații asupra operelor scriitorilor dorohoieni 13. Cultura evreiască se afirmă prin intermediul cercurilor de lectură și al asociațiilor evreiești. În perioada 1908-1938 funcționează Cercul de lectură ca bibliotecă în regim gratuit, întemeiat de un grup de evrei autodidacți, în cadrul căruia au loc cursuri de vară, conferințe
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
culturală a urbei îl constituie transformarea sălii de sport a Liceului Grigore Ghica în sală de teatru, demonstrând, o dată în plus, rolul școlilor și al cadrelor didactice în antrenarea intelectuală a provinciei. În 1921, orașul este onorat de prezența violonistului dorohoian George Enescu care concertează în sala teatrului tocmai pentru strângerea de fonduri în vederea unei mai bune dotări 26. Principalul loc de reuniune a figurilor intelectuale locale sau invitate a fost însă Ateneul român, creat în 1899 și prezidat timp de
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
său, C. Oprescu, li se datorează și publicarea săptămânalului Știrea ce conține informații de interes local, evenimente din viața minorității evreiești botoșănene și alte articole pe teme culturale. Gheorghe Burghele, avocat, senator, primar al Dorohoiului, a sprijinit material manifestările culturale dorohoiene, a acordat donații școlilor din zonă și a intervenit la Ministerul Instrucțiunii Publice pentru crearea de licee în Dorohoi. Ion Missir, avocat apreciat pentru pledoariile scurte și clare, este autorul unui volum de amintiri intitulat Fata moartă, prefațat de Nicolae
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
pictură, sculptură sau muzică. Octav Băncilă (1972-1944), pictor botoșănean cu studii la München și cu expoziții proprii la Iași și București, este denumit "pictorul proletariatului", abordând în creațiile sale aspecte din viața țărănimii și a muncitorilor. S-au afirmat apoi dorohoienii Ion Cârdei (1906-1970) și Alexandru Istrati (1915-2001). Cu studii în țară și la Viena, Cârdei este autor de portrete, desene și sculpturi, realizând și un bust al compozitorului Ciprian Porumbescu, ridicat la Suceava, în 1933. Istrati, pictor stabilit la Paris
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
județului", "în spirit național"111. Școala își începe activitatea cu doar nouă elevi, însumând însă 891 absolvenți de la înființare și până în 1923, când se transformă în liceu, în urma eforturilor depuse de populația sprijinită de scriitorul Ion Pillat și de parlamentarul dorohoian Gheorghe Burghele 112. Instituția a concentrat la acea vreme "întreaga viață intelectuală a micului (...) oraș", fiind locația tuturor manifestărilor culturale. Deși s-a confruntat cu nenumărate greutăți materiale și cu lipsă de personal didactic, liceul a adăpostit în anii '20
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Anii '30 sunt marcați de activitatea societății culturale "Gheorge Asachi" ce editează cele câteva numere ale revistei Licăriri. În sala de teatru "Unirea" au avut loc diferite reprezentații, dar și concerte al Filarmonicii din Iași, precum și cel susținut de violonistul dorohoian George Enescu 117. Chiar dacă cei mai mulți dintre absolvenții acestui liceu s-au îndreptat către universitate, figurile de marcă formate pe băncile acestei școli sunt însă matematicianul D. Pompeiu și scriitorii evrei Ion Călugăru și Sașa Pană. 3.3.5 Liceul de
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
6 decembrie 161. Până în 1922, se aplică principiul coeducației în cadrul școlii, astfel că în toate clasele populația școlară este mixtă. Ulterior, fetele se vor instrui doar în particular sau la forma fără frecvență. Printre cei dintâi elevi se numără și dorohoieni, "primii soli", a căror prezență la Siret a demonstrat "inexistența granițelor de odinioară", precum și faptul că în Bucovina începea să pătrundă cultura românească 162. În 1928, trecerea la liceu cu șapte clase conform noii legi a învățământului este anevoioasă, fiind
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
și de către președinții cercurilor studențești din provincie. Astfel, solicitări de fonduri sunt depuse de Petru Goilav, președintele Cercului studenților botoșăneni "Nicolae Iorga" din cadrul Universității din Cernăuți sau de Mina Dimitriu, președintele Cercului studențesc "Mihai Eminescu" din Iași183. Președintele cercului studențesc dorohoian din Iași, Teodor Mociulschi, obținea, în 1928, de la prefectura județului fonduri pentru întreținerea căminului studențesc și a bibliotecii 184, în timp ce reprezentantului studenților dorohoieni din București i se repartiza suma de 5000 lei pentru ajutorarea membrilor cercului 185. Pentru studierea populației
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Universității din Cernăuți sau de Mina Dimitriu, președintele Cercului studențesc "Mihai Eminescu" din Iași183. Președintele cercului studențesc dorohoian din Iași, Teodor Mociulschi, obținea, în 1928, de la prefectura județului fonduri pentru întreținerea căminului studențesc și a bibliotecii 184, în timp ce reprezentantului studenților dorohoieni din București i se repartiza suma de 5000 lei pentru ajutorarea membrilor cercului 185. Pentru studierea populației școlare înmatriculate la studii secundare în deceniile interbelice, incluzând elevi înscriși în fiecare din clasele liceului, materialele au fost mai bogate, grupul fiind
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
adresate de către studenții de la diferite facultăți, Prefecturii județelor Botoșani și Dorohoi. Suport financiar era solicitat de multe ori și de către asociații studențești, precum: Centrul regional al studenților evrei Botoșani, Cercul studențesc "Nicolae Iorga" Botoșani, Cercul studențesc "Mihai Eminescu", Cercul studențesc dorohoian 196. De altfel, pentru toți tinerii din țară, anii de studenție erau marcați de taxele împovărătoare, dar și de preocuparea redusă a statului de a asigura condiții de studiu și apoi, locuri de muncă 197. Continuând analiza pe aceste coordonate
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
capitală 209. Pentru unii elevi, o atracție deosebită a exercitat-o și publicistica, presa locală devenind scena de debut. Este și cazul scriitorului Sașa Pană, al cărui prim articol apare în 1920, în Gazeta Dorohoiului ("Circulația pe CFR. Cum călătoresc dorohoienii"), unde critică tranșant rețeaua feroviară locală 210. Și concursurile organizate de Tinerimea Română, în care s-au implicat elevi din toate liceele moldovenești, au conferit elevilor posibilitatea de a-și promova primele creații. Spre exemplu, arhiva Liceului de fete Regina
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Presa centrală a atacat atât caracterul modernist al unei mișcări literare conduse de evrei, dar și provincialismul inițial al publicației. În memoriile sale, Sașa Pană inventaria săgețile acide: "dacă aveți 3 lei, cumpărați revista Unu, organul de luptă literară al dorohoienilor. Veți râde." (Noica, în Ultima oră, 1929); Prada gândului nota că Unu apare sub direcția unui doctor de la Mărcuța; chiar și periodicul dorohoian Moldova literară recomanda cititorilor "să tragă de lanț, după întrebuințare"31. În aceeași tonalitate se exprimau și
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Sașa Pană inventaria săgețile acide: "dacă aveți 3 lei, cumpărați revista Unu, organul de luptă literară al dorohoienilor. Veți râde." (Noica, în Ultima oră, 1929); Prada gândului nota că Unu apare sub direcția unui doctor de la Mărcuța; chiar și periodicul dorohoian Moldova literară recomanda cititorilor "să tragă de lanț, după întrebuințare"31. În aceeași tonalitate se exprimau și redactorii de la Cuvântul, Falanga, Viața literară, Adevărul literar și artistic. Așadar, chiar și atunci când o grupare locală nu s-a limitat la explorarea
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
interbelice nu poate fi vorba de pătrunderea în centrul vieții culturale a unei grupări consolidate, ci eventual doar a unor figuri individuale, aceasta ar sugera eșecul strategiei localismului. Excepție ar face gruparea avangardistă de la Unu, dar debutul acesteia pe meleagurile dorohoiene s-a datorat originii inițiatorilor cărora provincia le-a facilitat tipărirea primelor numere. Nu poate fi vorba deci de o grupare modernistă avidă de explorarea localului, avangardiștii înscriindu-se în "lupta" pentru demontarea canoanelor literare, și nu în promovarea unui
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Revista Moldovei, Adevărul literar și artistic, Junimea literară, Gândirea unde publică articole legate de situația învățământului românesc. Este autor al lucrărilor: Bon de talpă. Satiră de moravuri din România mică, Sinteza cunoștințelor de bacalaureat, 1929. 19. Calinic Istrate (1892-1941), învățător dorohoian, publicist, cu preocupări muzeografice și arheologice, fondează în 1918 revista dorohoiană Primăvara. Colaborează în presa vremii și este autor de lucrări monografice: Prin satul Hașdeilor, Monografia orașului Hotin, Monografia târgului Noua Suliță, ș.a. 20. Gabriela Leonărdescu (1877-1938), profesor, director al
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
articole legate de situația învățământului românesc. Este autor al lucrărilor: Bon de talpă. Satiră de moravuri din România mică, Sinteza cunoștințelor de bacalaureat, 1929. 19. Calinic Istrate (1892-1941), învățător dorohoian, publicist, cu preocupări muzeografice și arheologice, fondează în 1918 revista dorohoiană Primăvara. Colaborează în presa vremii și este autor de lucrări monografice: Prin satul Hașdeilor, Monografia orașului Hotin, Monografia târgului Noua Suliță, ș.a. 20. Gabriela Leonărdescu (1877-1938), profesor, director al Școlii secundare de fete "Carmen Sylva", licențiată în Litere la Iași
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]