254 matches
-
meargă pentru a ajunge la țintă. De obicei, se caută cu osârdie, drumuri întunecate, înguste, accidentate, pe buza de prăpastie, fiindcă, nu-i așa? omul are vocația primejdiei și fără puțină adrenalină, n-ar avea farmec nimic. Pe aceste drumuri dosnice poți întâlni lesne tâlhari care să te jefuiască de ceea ce ai mai bun în tine sau la tine: de cinste, onoare, demnitate, avuții sufletești. Pe cine să reclami dacă hoții se fac nevăzuți într-o clipă? Și tu rămâi păgubit
PE CĂRĂRI FELURITE SPRE LUMINŢA DIN CAPĂT de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 443 din 18 martie 2012 by http://confluente.ro/Scurta_meditatie_duminicala_cezari_cezarina_adamescu_1332059512.html [Corola-blog/BlogPost/354629_a_355958]
-
cam juma’ dă diurnă dă fiecare, că altfel le zicem că-i trimitem acasă pă bază dă colaboraționism cu imperialismu’ hitlerist, cu banii ăia mergem la un magazin dă țoale purtate, unu’ dă-l văzui io pă o stradă mai dosnică, le luăm la muieri două sarsanale dă boarfe să aibă la ce se uita cinci luni, diurna noastră le-o dăm și le spunem să-i mai ia câte ceva dă la șop și, ne-am scos!! Cadouri pentru șefi tot
PRIETENUL NOSTRU, HEIMLICH, DIN R.F.G. de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 by http://confluente.ro/Prietenul_nostru_heimlich_di_mihai_batog_bujenita_1375369736.html [Corola-blog/BlogPost/348406_a_349735]
-
apoi, imaginile vagi ale oamenilor), izbutesc să dea formă poetică unei lumi, puternic personalizate, lumea orașului în lirica lui Eugen Bunaru. În acest oraș-emblemă, strada, martor tăcut, în diferitele ei întruchipări (“Stradă tocită de cartier”; ”străduțe arhaice și cochete”; ”străduțe dosnice”; “străzi fantomatice”; “străzi periferice”; “străzile...întunecoase pustii”; ”străzi mărginașe”; “stradă duminicală”; ”stradéle întortocheate”; “stradă blândă de cartier”; “lectura unei străzi bătrâne”; “străzi străine”; ”strada amestecată cu gunoaie și soare”), strada, deci, are un rol de primă însemnătate. Este locul matricial
REFERENT ŞI SEMN. NOTE LA POEZIA LUI EUGEN BUNARU de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 1337 din 29 august 2014 by http://confluente.ro/olimpia_berca_1409318514.html [Corola-blog/BlogPost/358222_a_359551]
-
săptămâni, mănâncă zi și noapte aproape continuu și astfel larva ajunge de grosimea unui creion și cu o lungime de cinci centimetri, frumos colorată, cu dungi portocalii albe și negre, ce avertizează că sunt toxice. Se retrage într-un loc dosnic, sigur și în câteva ore își produce o învelitoare jur împrejur, ca un sac de dormit. Trece din stadiul larvar în cel de pupă în două săptămâni, timp în care are loc marea transformare somatică în fluturi. De la oul din
NATURA ŞI FASCINAŢIILE EI GENETICE de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 88 din 29 martie 2011 by http://confluente.ro/Natura_si_fascinatiile_ei_genetice.html [Corola-blog/BlogPost/367003_a_368332]
-
revărsat pe spate Dansând tango,frumoasa fată căntănd o dată cu vioara Aduce-n ochii tuturor iubire și luminează parcă sala. Un pictor ce venea ades, numai s-o vadă pe copilă Îndrăgostit de vremi trecute din perioada juvenilă , Într-un colț dosnic al tavernei picta preocupat,discret Sperând să cucerească piața cu viitorul său portret . Bărbatul ce dansa cu fata mereu,în fiecare seară Și murmurând odat’cu dânsa,acorduri line de vioară O strângea-n brațe și pe spate o apleca
TANGOUL de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 by http://confluente.ro/adriana_papuc_1455183745.html [Corola-blog/BlogPost/342939_a_344268]
-
jos la mașina lui că se repede cu el la Spitalul de urgență la un tomograf. Mințise, îndreptase mașina spre strada pe unde pleca el acasă și se grăbi să ajungă cât mai repede. Îl așezase într-o cameră mai dosnică să nu fie văzut de vecini și se pusese cu tranchilizante pe el...A rugat-o pe nevastă-sa să stea la capul lui cu un prosop ud și să-i pună comprese reci pe la cap... Toată lumea auzise și văzuse
ÎNGERII ŞI DEMONII REVOLUŢIEI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 717 din 17 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Ingerii_si_demonii_revolutiei_ion_ionescu_bucovu_1355767235.html [Corola-blog/BlogPost/351724_a_353053]
-
sunt produse în țări emergente ca India și Brazilia și că pot atenta la industriile farmaceutice occidentale. Dle președinte, doamnelor și domnilor, dle comisar De Gucht, dacă vă întâlniți cu reprezentați ai zece guverne într-un grup restrâns într-o cameră dosnică pentru a încheia un acord privind un sistem de supraveghere globală care conține titluri de capitole atât de sensibile, cum ar fi "aplicarea legii" și "măsuri penale în cazurile civile în contextul controlului la frontiere și pe internet", nu trebuie
Volumul de Lucrări ale Parlamentului European, Versiunea 7 [Corola-other/Administrative/92301_a_92796]
-
ÎNGERUL CARE A CĂZUT DIN PARADIS -FRAGMENT-CONTINUARE Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 1731 din 27 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului Drumul de la Debrețin până acasă l-am parcurs mai mult noaptea prin pusta ungară și pe drumuri dosnice, de aici înainte carnetul meu de însemnări are filele albe; doream să ajung cât mai repede acasă, s-o întâlnesc pe Agneta. Bănuiam că ea trebuia să fie undeva să mă aștepte. Îmi socoteam zilele, săptămânile, lunile de când mă despărțisem
ÎNGERUL CARE A CĂZUT DIN PARADIS -FRAGMENT-CONTINUARE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1731 din 27 septembrie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1443333706.html [Corola-blog/BlogPost/377565_a_378894]
-
pe maluri în peile goale, fapt ce nu-l putem califica decît un atentat la bunele moravuri. Ar fi bine ca poliția să ieie măsuri pentru a îndatori pe cei înădușiți de călduri să meargă să se scalde în locuri dosnice, nu sub privirile trecătorilor, îndatorînd în același timp și pe bărbați să nu se scalde la un loc cu femeile. ("Noua revista", 1 august 1885) . Abia în octombrie 1896, Consiliul Sanitar al orașului i-a interzis antreprenorului Gafencu să-și
Râul Bahlui () [Corola-website/Science/301431_a_302760]
-
spre mare, în speranța de a găsi o corabie cu care să se salveze. Au dat însă peste un detașament de marinariturci, schimbați în uniformă de ieniceri, ca să poată lua parte și ei la pradă, care se pierduseră pe străzile dosnice ale orașului. Împăratul, în șaua calului, l-a atacat pe unul dintre ei și l-a trântit la pământ. Turcul, deși mort pe jumătate, s-a apărat și i-a tăiat împăratului capul. Tovarășii săi au fost prinși sau uciși
Constantin al XI-lea Paleologul () [Corola-website/Science/309799_a_311128]
-
de exemplu actualul DN 25. Toate satele care compun Iveștiul (administrativ Ivești și Bucești, iar în tradiția oamenilor:Atârnați, Ivești, Blăjerii de sus, Blăjerii de jos, Diecheni, Vultureni, Bucești) au avut în perioadele critice astfel de așezări încât la locuri dosnice în apropierea resurselor de apă respectiv în lunca comună S-B. Fenomenul cel mai interesant este o dată cu stabilizarea politico-militară când satele vechi încep să roiască pe terasa din stanga Bârladului, la lumina tinzând către căile de comunicație, în cazul de față
Comuna Ivești, Galați () [Corola-website/Science/301215_a_302544]
-
urmașii marelui domn. Profitând de această situație, popoarele învecinate au început să jefuiască și sa atace Țara Moldovei. Din această cauză oamenii de la șes încep să se retragă treptat spre munți, păduri și spre unele pârâuri mai înguste...spre locuri dosnice, apărându-se astfel mult mai ușor de hoardele barbare, în special de tătarii din Răsărit, din Nistru care atacau frecvent satele moldovenești. Marele cronicar Grigore Ureche menționa faptul că oastea lui Ștefan cel Mare, trecând de la Cetatea Neamțului spre cetatea
Groși, Neamț () [Corola-website/Science/301639_a_302968]
-
tind să realizeze idealul perfecțiunii morale în lume. El este cel mai eminent psiholog și cunoaște toate mișcările inimii omenești. Pentru dânsul, inima omenească este o oglindă deschisă, în care se uită și vede până și prin colțurile cele mai dosnice. De care patimă omenească nu a vorbit el? Care aplecare rea a spiritului omenesc nu este biciuită de dânsul? Ca un doctor eminent el arde, sau chiar și taie cu multă băgare de seamă patimile ce războiesc pe bietul muritor
Anul XVII (LXXXIII), Nr. 7-12/Iulie- Decembrie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/172_a_492]
-
era ținută numai cu castelele. Shichinai își luă o cameră într-un han negustoresc de pe o stradă din cartierul înstărit al orașului. Îi dădu lui Hiyoshi doar puțini bani și-i spuse să stea într-o casă ieftină de pe străzile dosnice. — După un timp, îți voi spune care sunt poruncile, zise el. Dacă ești leneș, oamenilor li se vor trezi bănuielile, așa că până suntem gata, ieși în fiecare zi cu acele tale. Hiyoshi se înclină respectuos, luă bani și făcu ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
să fie Koroku unul dintre cei mai orbi? Pe măsură ce simțămintele de dezgust îi creșteau, nu mai voia decât să fugă. Spre sfârșitul lunii a zecea, Hiyoshi ieși din casa cu chirie pentru a-și vinde marfa. La colțul unei străzi dosnice, dădu peste Hikoju, care avea nasul înroșit de vântul puternic și uscat. Reparatorul de arcuri îl trase spre el și-i îndesă în mână o scrisoare. — După ce-o citești, mestec-o și scuip-o în râu, îl preveni el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
urâtă. — E aici cineva care ar dori niște ace. Neliniștea lui Hiyoshi se înteți, dar nu avea de ales. — Mulțumesc, spuse el îngrijorat. Urmându-l pe servitor, intră pe poarta de răchită și ocoli o movilă artificială dintr-o grădină dosnică. Conacul aparținea probabil unui vasal important. Casa principală avea mai multe anexe separate. Încetinind pasul, Hiyoshi observă măreția clădirilor și ordinea pietrelor și a pârâiașelor decorative. Cine putea dori să cumpere ace de la el, într-un asemenea loc? Cuvintele servitorului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
În ziua când datoriile sale se schimbară, primi o permisie de cinci zile. Trebuia să-și găsească articole gospodărești, o servitoare, poate și un valet, deși presupunea că locuința pe care urma s-o primească se afla pe vreo stradă dosnică, avea o poartă oarecare, un gard viu în loc de zid și nu mai mult de cinci camere. Era pentru prima oară în viața lui când devenea stăpânul unei case. Schimbă direcția, pentru a-i arunca o privire. Vrecinătățile erau locuite numai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
mă aflu în Sumpu, pot deduce ce se va întâmpla în Mino, dar situația clanului Oda nu e ușor de presupus. — Să scriu un raport și să vi-l aduc diseară? Nu, nu în scris. Ieyasu se întoarse spre intrarea dosnică din zidul de pământ, dar părea nehotărât. Jinshichi era ochiul și timpanul lui din lumea exterioară. De la vârsta de cinci ani, Ieyasu locuise mai întâi la clanul Oda, apoi la Imagawa, un exilat rătăcitor prin provincii inamice. Trăind ca ostatic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
la festivitatea de azi. Apoi, deși m-ai instruit să plec cu câțiva soldați pentru a-i întinde o ambuscadă, a doua dumitale greșeal a uita aceea de a uita măsura de prevedere a trimiterii unor oameni ca să păzească drumurile dosnice. — Neghiobule! Ți-am dat ordinele și le-am spus celorlalți generali să-ți urmeze instrucțiunile numai fiindcă am avut încredere că n-aveai să scapi din vedere asemenea lucruri. Iar tu ai nesimțirea de a spune că din vina mea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
fusese fără îndoială detașat pe neașteptate din armata provinciei Ise pentru acest scop și i se ordonase să se întoarcă la propriul lui castel. — Cheamă-l pe comandantul Bâtlanilor Albaștri, îi ordonă Shonyu unui ajutor. Într-o vale din spatele intrării dosnice a castelului se afla o adunătură de colibe care le aparțineau oamenilor angajați din afara clanului. Aceștia erau numiți Corpul Bâtlanilor Albaștri. Din acea tabără, ajutorul lui Shonyu chemă un tânăr scund și solid clădit, în vârstă cam de douăzeci și cinci de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
când se întâmpla câte un incident, porneau în goană spre câte o destinație necunoscută, ca un stol de bâtlani albaștri luându-și zborul. Trei zile mai târziu, Sanzo se întoarse dintr-un loc nedezvăluit. Intră cu pas grăbit pe poarta dosnică a castelului și, la fel ca data trecută, se înclină înaintea lui Shonyu, în grădina interioară. Apoi, Shonyu primi spada înroșită de sânge proaspăt pe care Sanzo o scoase dintr-o învelitoare de hârtie uleiată și o inspectă cu atenție
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
ziua precedentă fusese o fentă a lui Hideyoshi, în timp ce adevăratele manevre constaseră în pregătirile de la Inuyama pentru atacul prin surprindere al lui Shonyu asupra Castelului Okazaki. Strategia urmărea să abată atenția lui Ieyasu, în timp ce trupele lui Shonyu porneau pe drumuri dosnice și loveau castelul principal al clanului Tokugawa. Armata lui Shonyu consta din patru unități: Unitatea Întâi: Ikeda Shonyu cu șase mii de oameni. Unitatea a Doua: Mori Nagayoshi cu trei mii de oameni. Unitatea a Treia: Hori Kyutaro cu trei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
despre mutarea mea forțată din Priponeștii natali către școala de la Căuești. Rememorarea acelor vremuri vitrege - oarecum eroice - m-a făcut să retrăiesc cu emoții accentuate unele aspecte privind faptul că aceiași elevi care fugeau de școală, ascunzându-se prin locuri dosnice, acum fugeau de acasă spre școala unde aveau create condiții excelente de a învăța. I-am spus musafirului meu și despre vizita fugitivă pe care am făcut-o la Căuești în mai anul trecut și de faptul că foștii elevi
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
de la vânzătorii ambulanți din parcul Tăbăcărie, până la bucătarii din Cazino: nu descopereai același gust. Se prăjeau în soare, ca niște degete descărnate. Turiștii își cumpărau cornete întregi, pătate pe margini cu grăsime. Parcă avusese loc o crimă, într-un ungher dosnic al pustietății... Am terminat de mâncat, am plătit, după care ne-am refugiat afară, în frigul isteric. Cerul plimba pe sub nori o culoare neutră și reconfortantă, ca viața mea. „Ne învârtim prin oraș?“, am întrebat-o pe Maria. „Nu.“ Am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
sfinți. Caloriferele arătau ca un osuar. Dacă vroiai să sari pe geam, nimereai în scări metalice sau în trape întredeschise, care te aruncau la nivelele inferioare. Holurile patinau în ciment, ca ale noastre, și se terminau în ușițe joase și dosnice. Peste toate guverna o femeie înaltă, brunetă, îmbrăcată de sus până jos în negru, căreia studenții îi ziceau Komissăreasa. N-am amintit însă de celelalte găuri negre ale facultății noastre: podul care nu există, deși toată lumea vorbește de el și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]