183 matches
-
drept consecință denaturarea grupului familial care se construiește pe bogăție. Mai mult, aspectul monetar al raportului personal poate fi reglat direct de către individul în cauză, de unde rezultă o adevărată lichidare a realității familiale colective. La aceasta asistăm în cazul procesului dotal din Okelataka. Tânărul încearcă să restituie singur sumele care îi sunt cerute, de unde prelungirea fenomenului (5-6 ani), dar și transformarea lui: individul se eliberează de propria lui familie, însă se trezește singur în fața exigențelor familiei soției lui, iar aceste exigențe
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
în dinamica economică: prin reacția ostilă a individului, care, voind să se rupă de familia sa, e obligat să-și înmulțească activitățile de producție, ele sunt elementul motor al muncii unui mare număr de tineri aflați în conflict cu scenariul dotal. Prin ei se va prăbuși de altfel acest sistem. Rupți de familie, expuși exigențelor mereu nesatisfăcute ale familiei opuse, posedând din ce în ce mai mulți bani care îi închid în individualitatea lor, ei vor sfârși prin a se rupe în întregime de sistem
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
a relatat corect lui Ștefan Cacoveanu, că tatăl său, Eminovici, "se însura cu o moldoveancă cu ceva stăricică"20 (s. n.). Fiind vorba de moșia Orășeni, numai doctorul Vasile Bînzar și-a arătat nedumerirea: "Este de necrezut ca într-un act dotal, în care sunt trecute cele mai mărunte lucruri (lingurițe, colțuni, etc.) să se fi scăpat din vedere tocmai moșia Orășeni"21. Ei bine, această parte de moșie (310 fălci = 443,30 ha) n-a fost trecută în izvod, pentru că nu
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
a toată averea bărbatului meu, urmează siguripsirea zestrei mele"46. Dar Tribunalul nici acum nu s-a lăsat intimidat și iar i-a răspuns: "Nu să cunoaști în ci an s-au întărit izvodul de zestre; să se prezinte actul dotal, în original, spre a se cunoaști cătimea di cari poate fi despăgubită, în averea bărbatului și atunci se vor regula cele de cuviință"45. La 1 decembrie 1850, Raluca a mai încercat și pe altă cale, cu speranța că va
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
foarte lucidă că se apropie, cu pași mari, două nenorociri inevitabile: vînzarea Ipoteștiului și înstrăinarea cimitirului, cu tot cu mormîntul Casandrei. Aici se simte nevoia unei paranteze. La 5 ianuarie 1871, Gh. Eminovici a făcut cu ginerele său, Ion Drogli, o tranzacție dotală, cum că el îi dă Aglaiei 2.000 de galbeni o zestre enormă și imposibilă față de situația economică a lui Gh. Eminovici. Mai mult, pînă va cumpăra niște pămînt, echivalent capitalului de 2.000 de galbeni, el s-a obligat
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
documentele, Augustin Z. N. Pop a scris, la repezeală, că "Ipoteștiul, rămași în proprietatea lui Christea Marinovici, au fost adjudecați lui Grigore Chiriță, care îi vinde ulterior lui Gh. Isăcescu, iar acesta, la rîndu-i, retrăgîndu-se la Ungureni, îi constitui pămînt dotal fiicei sale Maria, căsătorită cu medicul militar Constantin Popadopol 266. Docu mentele de arhivă arată altă situație. La 28 aprilie 1886, a murit, la Ipotești, Alexandru Moritz, în vîrstă de 78 ani. La 9 mai, acelaș an, văduva Eliza Moritz
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
afla la Iași, unde a făcut o convenție cu avocatul Nicolai Gh. Nanu, domiciliat în Iași, Desp. I, strada Lozonschi nr. 11. Avocatul s-a oferit cu serviciile sale, pentru a-i scoate clientei suma de 2.000 galbeni, averea dotală, împrumutată Elizei Maritz de Gh. Eminovici, cu ipoteca în moșia Ipotești, după actul înscris la Tribunalul Botoșani, sub nr. 37/1880. La rîndul său, Aglaia Drogli s-a obligat a plăti acestui avocat onorariile mai jos stipulate și în condițiile
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
ivește prilejul. Actele scrise, utilizate ca probe, prezintă două inconveniente: lipsa de exactitate pe de o parte și posibilitatea de a fi falsificate pe de altă parte. La prezentarea acestora în fața instanței se procedează la expertiza lor. Astfel un act dotal, un testament sau un act de proprietate au nevoie de contra semnătura unor martori demni de încredere, printre care se află fie un preot, fie alt personaj de vază al comunității, protopop, sau egumenul unei mănăstirii din apropiere. Din acest
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
accelerate de găsirea unui soț. Alcătuirea unei foi de zestre constituie obligație morală foarte puternică de care fiecare tată încearcă să se achite în orice condiții. El oferă din toate câte puțin fiicei sale așa cum singur mărturisește în preambulul actului dotal: „din toate câte am avut, din toate i-am dat“. zestrea se alcătuiește în funcție de starea și posibilitatea fiecărei familii: nici prea mică pentru o fiică de boieri, nici prea mare pentru o fiică de țărani. Valoarea ei nu este fixată
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
iar prezența sa este indispensabilă și dă autoritatea necesară actului. Utilitatea socială și economică a unui astfel de document determină „intervențiile“ societății și ale puterii în circumscrierea normativă a foilor de zestre. Prin articolele sale, codul din 1780 împinge actul dotal spre o formă cât mai completă. Pe lângă semnătura obligatorie a ginerelui, alte măsuri vin să acorde valoare și mai mare foii de zestre pe piața matrimonială: prețuirea obiectelor dintrusou, dubla formă - originalul la proprietar, dar o copie trebuie să fie
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
în vedere autoritatea numelui său și dre gă to ria pe care o ocupă în apara tul statului. După căsătorie sau la logodnă, el in ter vi ne în funcție de pretențiile viitorului său ginere. Cel de-al doilea tip de act dotal este cel elaborat în interiorul clasei populare. Aici si tua ția se schimbă aproape complet. săraci tot timpul și fără banii necesari unei investiții pe termen lung, țăranii amâ nă, de voie, de nevoie, nu numai redactarea actului, ci și pregătirile
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
fi urâte, bolnave sau leneșe, au auzit numai lucruri bune despre vrednicia lor, totuși ei sunt bărbații... Returnarea foii de zestre, a doua zi după logodnă, arată supărarea ginerelui, care fie a rupt logodna, fie numai îșimanifestă nemulțumirea față de prestația dotală, și încearcă în acest mod să-și șantajeze socrul pentru a obține mai mult. Alții își justifică gestul prin diverse alte tertipuri. Că erau amețiți în seara cu pricina de aburii alcoolului și s-au lăsat prinși în jocul căsătoriei
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
de moștenire se dovedește inegal. Fiica primește câteva moșii care nu constituie nucleul patrimoniu lui familial, de regulă achiziționate foarte recent de către tată. Dacă pe aceste moșii se află case, cârciumi, prăvălii, mori sau biserici, ele se notează în actul dotal pentru că au menirea de a spori va loa rea acestora. De asemenea, fata poate primi, separat, mori, fânețe, livezi, specificând du se numărul și denumirea pomilor, pogoane de vii cu pivnițe și toate utilajele necesare producerii vinului, case în oraș
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
sub forma unui petrec de pământ ca singură avere ce poate fi cedată. În interiorul claselor populare practicile cotidiene arată că pământul re pre zintă în cele mai multe situații singura zestre și nu bunurile mobile care lipsesc. uneori se specifică în actul dotal că domeniul se cedează cu titlul temporar până când familia va găsi banii necesari pentru cumpărarea lucrurilor de zestre. Este Cazul Mariei din Pietrari, județul Muscel, care, la 8 ianuarie 1746, își înzestrează nepoata orfană cu patru fălci de moșie. În
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
Poienaru are astfel de probleme cu ginerele ei. Acesta notează tot. De exemplu, în dreptul inelului cu rubin ține să noteze „mititel robinașu și inelu“ și precizările de acest gen se găsesc pe tot documentul. Ele se disting ușor de actul dotal pentru că avem de-a face cu un alt scris, cu o altă cer nea lă și mai ales că notițele folosesc persoana I singu lar, adică îi sunt auto adresate, pentru buna lui știință. Mărgă ri ta rul i se
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
sunt de fapt tauri. Scurte notițe de acest gen se re găsesc pe parcursul întregului manuscris, iar neînțelegerile dintre cei doi au fost de multe ori aduse în fața justiției. Documente de acest fel ne arată dificultățile punerii în practică a actului dotal: între alcătuirea actului și transferul obiectelor în casa ginerelui fiind cale lungă. conform legii, tatăl are un răgaz de doi ani pentru a împlini toate cele înscrise. Nerespectarea termenului aduce sancționarea tatălui cu plata unei dobânzi de patru la sută
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
face mai repede. După cum am arătat în capitolul anterior, logodna este un moment foarte apro piat de ne go cie rea foii de zestre, ajungând uneori să se confunde sau să se facă în același timp, astfel încât martorii din actul dotal să poarte numele de logoditori. Dar care sunt etapele surprinse în urma analizei documentelor? După negocierea zestrei și acceptarea de către ginere a actului dotal se stabilește data logodnei. Tim pul dintre logodnă și nuntă este un timp bine definit și bine
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
zestre, ajungând uneori să se confunde sau să se facă în același timp, astfel încât martorii din actul dotal să poarte numele de logoditori. Dar care sunt etapele surprinse în urma analizei documentelor? După negocierea zestrei și acceptarea de către ginere a actului dotal se stabilește data logodnei. Tim pul dintre logodnă și nuntă este un timp bine definit și bine marcat de o serie de rituri și ritualuri. Schimbul de inele și/sau sărutarea tinerilor, daruri, ceremonia religioasă și, în final, ospățul, iată
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
Secția Notarială. Sursele utilizate, inedite, în bună măsură, constituie documente de primă mână - bugetele anuale de venituri și cheltuieli ale Primăriei Bacău, rapoartele periodice ale medicului comunal, ale șefului Serviciului Tehnic, ale arhitectului șef sau cele ale grădinarului comunal, foile dotale și diverse alte acte notariale, listele electorale pentru alegerile comunale sau cele pentru alegerea conducerii Camerei de Comerț și Industrie ș.a. De asemenea, detalii interesante legate de viața citadină din perioada interbelică ne-au fost oferite de presa locală. Am
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
era eliberat de Tribunalul Bacău în baza unei cereri formulate de petent și în urma verificărilor efectuate de comisariatul de Poliție la nivelul întregului județ. Dincolo de binecuvântările părinților sau de sentimentele tinerilor, „punctul forte” al oricărui „Contract de căsătorie” era foaia dotală a viitoarelor doamne. Aceasta cuprindea, cu specificările și evalu)rile de rigoare, bunurile pe care tatăl le lăsa moștenire fiicei. În general, odată cu semnarea documentelor, zestrea trecea în administrarea soțului, și nu în proprietatea lui. Dota tinerelor domnișoare putea fi
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
care tatăl le lăsa moștenire fiicei. În general, odată cu semnarea documentelor, zestrea trecea în administrarea soțului, și nu în proprietatea lui. Dota tinerelor domnișoare putea fi constituită și de mamele văduve sau divorțate. În mod firesc, valoarea finală a actului dotal era strâns legată de starea materială, dar și de generozitatea socrilor mici. De regulă, în cadrul căsătoriilor perfectate între reprezentanți ai păturii sociale de jos, zestrea fetelor era formată dintr-o mică sumă de bani, diferite obiecte casnice sau, chiar, un
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
lei), 12 oi (120 lei), haine, așternuturi și alte obiecte în valoare de 240 lei”. La polul opus se aflau sumele vehiculate în jurul căsniciilor contractate în lumea marilor negustori sau, putem, doar, presupune, a marii burghezii. Spre exemplu, în actul dotal întocmit de comerciantul ieșean Ancel Segal, la căsătoria fiicei sale Leya cu negustorul băcăuan Iancu Bachman, erau specificate următoarele valori (1903): „6.000 lei în numerar, trusou în valoare de 1.500 lei, haine în valoare de 1.000 lei
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
de 1.000 lei, obiecte casnice în valoare de 2.000 lei și bijuterii în valoare de 1.500 lei; în total - 12.000 lei”. Un alt exemplu ne este oferit de Aneta David Gheorghiu, care a primit următoarele bunuri dotale (ianuarie 1892): „12.000 lei în numerar, din care 2.000 lei primiți de soț și numărați în momentul întocmirii prezentei convențiuni matrimoniale, iar restul de 10.000 lei în termen de un an de la căsătorie, precum și 3.000 lei
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
de mobilier, bijuterii, argintărie, tablouri, icoane suflate cu aur sau argint (în special, în cazul fetelor de preoți), sticle cu băuturi alcoolice, borcane cu dulceață ș.a. Văduvele sau femeile divorțate, care doreau să se recăsătorească, își puteau întocmi singure foile dotale. Uneori, în funcție de averea moștenită, dar și de experiența de viață căpătată, aceste acte juridice se constituie în veritabile „declarații de independență” față de viitorul soț. În astfel de situații, doamnele își asumau anumite limite în treburile casnice sau, chiar impuneau bărbatului
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
la susținerea sarcinilor cu creșterea copiilor, ținerea casei și la orice trebuință casnică vom avea; (...) dota de 10.000 lei ce aduc în domiciliul conjugal va rămâne în tot timpul căsătoriei în administrația mea și voi putea beneficia de bunurile dotale fără să mai am trebuință de autorizațiunea bărbatului meu; (...) voi continua, ca și până acum, a sta în judecată, și a mă obliga pentru tot ce privește comerțul meu, a ipoteca sau a înstrăina toată averea mea fără autorizațiunea soțului
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]