95 matches
-
lagăr... Mergeam cu viteză mică. Așteptam ca ziua să se apropie de sfârșit. Cunoșteam fiecare tufă sau copac aflate de-a lungul drumului. Soarele ne făcea cu ochiul dinspre chindie. Iată că se arată și pârâul cu podeț de bârne... Drâmbă a sărit de pe tractor. Accelerez și stopez brusc! Mișa, aflat pe platforma remorcii, a tresărit. Mai zvâcnesc o dată cu tractorul și opresc, Încât Mișa a căzut de-a dreptul În brațele lui Drâmbă, Înarmat cu o sfoară făcută gospodărește... Cât ai
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
se arată și pârâul cu podeț de bârne... Drâmbă a sărit de pe tractor. Accelerez și stopez brusc! Mișa, aflat pe platforma remorcii, a tresărit. Mai zvâcnesc o dată cu tractorul și opresc, Încât Mișa a căzut de-a dreptul În brațele lui Drâmbă, Înarmat cu o sfoară făcută gospodărește... Cât ai clipi, Mișa era legat zdravăn pe platforma primei remorci. Colegul meu era un fel de Goliat! Pornesc spre pârâu și intru cu tractorul În apă, până acesta se oprește de la sine. Îi
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
o sfoară făcută gospodărește... Cât ai clipi, Mișa era legat zdravăn pe platforma primei remorci. Colegul meu era un fel de Goliat! Pornesc spre pârâu și intru cu tractorul În apă, până acesta se oprește de la sine. Îi arunc lui Drâmbă toate proviziile noastre și cobor În apă. Vine și el. Ne-am scos Încălțările și am luat-o prin apă pe cursul pârâului. După o bucată de drum, am ieșit. Am ajuns repede la drumeagul cunoscut de noi. Când se
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
am scos Încălțările și am luat-o prin apă pe cursul pârâului. După o bucată de drum, am ieșit. Am ajuns repede la drumeagul cunoscut de noi. Când se Însera, eram În preajma gării... ― Ei! Ce facem Costică, băiete? - mă Întreabă Drâmbă. ― S-o luăm tiptil spre garniturile cu bușteni și să vedem care este gata de ducă. Norocul ne-a surâs, fiindcă În capul unui șir nesfârșit de vagoane pufăia o locomotivă cu direcția sud!!! Ne-am strecurat până la trenul cu
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
sau?... ― Să așteptăm. Deocamdată se pare că suntem pe calea cea bună... A treia zi, În gara În care am ajuns, marfarul a tras pe liniile dinspre niște rampe de descărcare. Se Însera... ― Până aici ne-a fost binele, frate Drâmbă . Hai să ne facem nevăzuți până nu-i târziu! Am sărit din vagon și ne-am aciuat după o stivă de traverse uitate Într-un fundac al triajului. ― Primul tren gata de plecare, cu locomotiva agățată cu fața spre apus
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
aciuat după o stivă de traverse uitate Într-un fundac al triajului. ― Primul tren gata de plecare, cu locomotiva agățată cu fața spre apus, este al nostru. Indiferent de felul trenului. Dacă-i personal, ne urcăm pe vagon - mă sfătuiește Drâmbă. ― Dacă am ajuns până aici și, cum mi se pare, respirăm aer ce seamănă cu cel cunoscut de noi, nu trebuie să riscăm. Singurul nostru tren este tot un marfar cu direcția apus! Locul unde ne aflam nu prezenta prea
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
Cât ai bate din palme, ne-am urcat În el. Era un loc de unde vedeam orice mișcare... ― Uite, colo, se fac manevre pentru Întregirea unei garnituri de marfă. Multe vagoane sunt Încărcate cu cherestea. Întrebarea e, spre Încotro? - a remarcat Drâmbă. ― Să așteptăm până i se agață locomotiva. Și atunci... Târziu, spre miezul nopții, o altă locomotivă s-a așezat În capul dinspre apus al garniturii. ― Aista-i al nostru, Costache - a sărit bucuros Drâmbă. Ne-am furișat până la tren și
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
Întrebarea e, spre Încotro? - a remarcat Drâmbă. ― Să așteptăm până i se agață locomotiva. Și atunci... Târziu, spre miezul nopții, o altă locomotivă s-a așezat În capul dinspre apus al garniturii. ― Aista-i al nostru, Costache - a sărit bucuros Drâmbă. Ne-am furișat până la tren și am urcat În prima cabină de frânar. „Fie ce-o fi! Frânarii sau mecanicii nu vin câte doi și nu neapărat au pușcă” - gândeam noi. După scurt timp, marfarul a pornit. Nu am avut
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
mișcare ca la chermeză. Călătorii intrau sau ieșeau din gară. Norocul nostru era totuși că „celovecilor” nu le prea zburau privirile pe aiurea. Ne rugam să vină noaptea. ― Da’ dacă trenul rămâne aici și nu mai pleacă? - m-a Întrebat Drâmbă. ― Să fim atenți la orice mișcare și ne vom da seama. Prima trebușoară care ne-a Înghețat sângele În vene a fost decuplarea locomotivei. A plecat chiuind la dracu-n praznic. Până s-a Înserat binișor, nici un semn că amărâtul
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
la vagonul vecin... Acest „celovec” a fost primul, dar au mai urmat și alții. ― Ce facem, Costache? ― Nu știu, da’ văd c-am nimerit-o prost! De plecare nu este niciun semn, iar „celovecii” o țin hojma cu această cabină. Drâmbă, lung cum era, s-a așezat pe platformă cu spatele Într-o ușă și cu picioarele În cealaltă. Când s-a sfârșit foiala, am putut să cercetăm mai bine Împrejurimile. Bucurie mare pe capul nostru, când am simțit lovitura tampoanelor
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
-i o locomotivă care se cuplează cu garnitura. Dar În care capăt? Zăpăciți cum eram, nu ne am dat seama unde a lovit locomotiva. Spre bucuria noastră, am auzit-o cum pufăia În capătul care ne interesa al garniturii. ― Măi Drâmbă. Dacă locomotiva asta nu face doar cine știe ce manevre cu prăpăditul aista de tren, atunci tot mai ține Dumnezeu cu noi! ― Dacă ar face doar manevră, de atunci ne hâțâia de vreo zece ori. Cum se vede, Însă, se pregătește de
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
-l pe domn’ mecanic cum ciocăne În roți. Parcă ar fi foamea În stomacul meu. ― Spune-mi dacă mai ai ceva apă pe fundul canistrei celea. ― Mai este ceva apă. Mai sunt și câteva coji de pâine - mi-a răspuns Drâmbă oftând. ― N-o să vă vină să credeți, dar În starea aceea, cu inima În gât, uitam și de foame și de sete. Peste noapte, ne impuneam să dormim, ca să ne refacem cât de cât. Îl vedeam pe colegul meu cât
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
bun. Tot ce ne ieșea În cale: copacii, iarba, câte un pârâu... până și norii aveau altă culoare și pluteau parcă altfel. Chiar și când ploua, atmosfera prea semăna cu a noastră! ― Unde or fi ducând cheresteaua? - m-a Întrebat Drâmbă. ― Întreabă-mă să te Întreb. Cine știe? Poate au nevoie pe front, că nu se apucă ei acum de construit cine știe ce palate... ― Dă, Doamne, să fie așa! - s-a rugat colegul meu, cu ochii spre cer. Noaptea aceea ne-am
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
spargem gheața... ― Adică? ― Adică să luăm legătura cu vreun om. Să aflăm și noi unde suntem să ne dea ceva de mâncare, să căutăm de Îmbrăcat și Încălțat... ― Ai curaj să te dai pe mâna unui necunoscut? - m-a Întrebat Drâmbă. ― Îi cercetăm Întâi de la distanță și ne dăm seama cam ce făină se macină la moara lor. Până la urmă... Până la urmă, ne-am dat pe mâna unui basarabean bătrân, care ne-a omenit cu de toate. Cu haine, Încălțări și
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
Emil Brumaru Rodul săptămînii Cade-n palma mîinii Și mi-l iau, răi, crinii Și mi-l duc departe, Roua mi-o desparte De cîntec și carte, Lumina mi-o plimbă Pe-o uliță strîmbă, Flaut schimbă-n drîmbă Țipînd a rușine, Și-mi rupe din mine Aripile fine...
Crini răi by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/15999_a_17324]
-
taie-le, și seamănă-le prin curte, îmbată-te, voinice, cu luciul morții scurte. PIANUL Un roi De îngeri goi Pe clape ning, Au salbe De octave albe și bat din pleoape Când îi ating. CĂMILA Greu, cu ohtături de drâmbă și cu peceți de pași înceți, îmi car silueta strâmbă Printre miraje cu profeți. TRENUL Tone de spaimă urlă pe poduri și mai grele, Mamuți scăpați din carte, coloși gonind prin somnul împăturit în satul copilăriei mele, Din vis în
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
26 februarie 2014 Toate Articolele Autorului Piciorul meu Piciorul meu nemișcat ca un obiect, gândește, Nu vă mirați, la atâta gol - atâta minte, Nu există generație care să nu aibă patru oameni drepți, Unii nu sunt nici drepți, nici strâmbi, drâmbe adică, Îngăduiți unui corp străin să ia locul Pământului, Personal fac parte din Salonul Aurit al Aiuriților, Cu cât violezi mai mute legi, cu atât ești mai liber, Nicio crimă nu se face dinadins, ci din ins în ins, Omorât
PICIORUL MEU de BORIS MEHR în ediţia nr. 1153 din 26 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347656_a_348985]
-
2012 Toate Articolele Autorului Sportivă Umbrela, totuși: poate vine ploaie; Puloverul cel gros - ca prevedere; Dar nu se simte nici o adiere; Copiii iată cum aleargă droaie! Nu întâlnim nici lei și nici pantere; Trezim din somn adeseori pietroaie, Cântă la drâmbă cutra gheonoaie, Iar drumul se deșiră în tăcere. Nici ploaie n-a venit, și nici răcoare, Dar duc bagajul voinicește-n spate, Cum un sportiv recordul să doboare, Prin codrul copleșit de nestemate, Cu fantezia dornică să zboare Pe multele
SPORTIVĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 370 din 05 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361777_a_363106]
-
Dacă astăzi te împroașcă Desfrânații cu noroi, Se cutremură o barcă Să te-aducem înapoi. Doru’ mi-i de Eminescu, Că de mult l-au alungat Răii care și-au pus „escu” La numele lor spurcat. Scriu, cântând parcă la drâmbă, Mulți școliți prin facultăți Și de-aceea ni se strâmbă Dulcea limbă sub mustăți. Când cetim - doar baliverne Și ne pișc-un gust sălciu, Că nu poți, măcar, discerne, Cum e bine: mort sau viu? Dacă l-ai vedea, bădiță
DACĂ L-AI VEDEA, BĂDIŢĂ!... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 373 din 08 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361879_a_363208]
-
care nimeni nu se prinde Mirii stau pe scaun țepeni Mai blazați decât acum un ceas Parcă-s niște hoți de pepeni, Ea, își vâră degetul în nas Cântă muzica și, strâmbă Cum deschide soacra sârba Un gitan cântă din drâmbă Iar un altul dintr-un hârb, a Meșterit vreo două tobe Capul lui plin de idei Și aduse pentru probe, Bate... până ies scântei! În zadar priviți la miri Că le-a pus soarta căpestre Se bat socrii din priviri
NUNTA de ION UNTARU în ediţia nr. 261 din 18 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355333_a_356662]
-
albi, cu stele pure, Să mângâi a noastră stare... Moș Crăciun cu plete dalbe Prins în vântul de schimbare, Dăne-un sfat spre alinare La a sărăciei salbe... Prinse-n vântul de schimbare Schimbă tu legile strâmbe Și-adu-n sacul tău, nu drâmbe, Ci belșug și-ndestulare... Schimbă prețurile umflate Pentru noi, aflați în criză Și ne-oferă noua miză Pentru vremuri mai bogate... Pentru noi aflați în foame Frig, necazuri citadine, Adu în noul an, ce vine Pentru noi Sfintele poame... Frig
SCRISOARE CĂTRE MOŞ CRĂCIUN de CONSTANTIN ENESCU în ediţia nr. 1821 din 26 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370115_a_371444]
-
cu șervete brodate în culori vii, carpete, vâlnice, marame și farfurii de Horezu și Oboga, cești, ulcele, ulcioare și linguri de toate mărimile... cu încrustații de mare finețe făcute de meșterii rudari, iar la intrare se vedeau instrumente muzicale: ocarine, drâmbe, fluiere, nelipsitul caval și un nai făcut de răposatul de Ștefan Florescu, și el un cantor renumit al comunei Vălureni. Didina era o fată cinstită și respectoasă cu „Madam Mami” cât și cu toți care călcau pragul cârciumii. Era corectă
PARTEA A I-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359343_a_360672]
-
Drăghici . Lili era o fată isteață, credea că știa ce vrea, dar încă nimic nu era bine definit.” Titi cânta la chitară și acordeon dar “mai mânuia câteva instrumente simple cum ar fi fluierul, cavalul, muzicuța, frunza, solzul de pește, drâmba..., avea ureche muzicală, iubea muzica. Dacă punea mâna pe un instrument fie el de suflat, coarde, clape, ciupit, orice, cu ușurință și într-un timp surprinzător de scurt scotea o melodie.” Autorul descrie cu acuratețe tabăra unde au fost cazați
RECENZIE. ( VALENTINA BECART). ROMANUL TIMPUL ŞI RĂSTIMPUL, AUTOR TĂNASE CARAŞCA de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1780 din 15 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342807_a_344136]
-
nu L-am hoțit nicicând pe Dumnezeu - de ce n-accept c-așa mă vrusei eu? *** MÂNTUIRE DE ZĂPEZI doamnei Monica Matei trecutele zăpezi - scurse-n rigolă noroi cu năzăriri fecioare-amestecat: am cuibărit în vise - o violă ce zbârnâie cu-o drâmbă - vinovat! sfințenia-i în ochii de dulăi sclavi pașnici lăcrimând de bătrânețe: cu toții ne târâm - slujind buni - răi: ei mor uciși de prea multă blândețe... trecutele zăpezi - scurse cu zoaie mai pâlpâie de princiare piscuri: nu-i musai să-nmulțești
ROST ASCUNS de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 150 din 30 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/342999_a_344328]
-
din Novaci), fiind oltean neaoș, dar necântând oltenește nici chiar melodiile oltenești, cântându-le dumnezeiește. „Modelează” aerul, neconstrângându-l ci mângâindu-l să cânte în cincisprezece instrumente tradiționale de suflat, printre care: fluierul, fluierul îngemănat, cavalul, cavalul fără dop, cimpoiul, tilinca, drâmba, trișca, ocarina, muzicuța... E fiul învățătorului Zamfira de la Novaci, dar harul său e dovada cea mai concludentă că e și fiul fluierului! Pe când avea șase ani, străvechiul, românescul instrument muzical îi creștea cu dragoste de tată sufletul său și îi
DUMITRU ZAMFIRA, FIUL FLUIERULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1366 din 27 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/373825_a_375154]